Editorial Importate Investitii Sanatate

Fond de Inovație în Sănătate pentru acces la o medicină modernă

Investițiile în sistemul de sănătate reprezintă un instrument esențial pentru îmbunătățirea calității vieții, dar și un mecanism cheie pentru creșterea venitului național și prosperitatea societății.

 

În condițiile în care își propun un acces universal și de calitate, cu o distribuție eficientă a resurselor la tratament adecvat, toate sistemele de sănătate se confruntă cu presiuni financiare.

Limitarea costurilor nu reprezintă o soluție etică și nici eficientă economic pentru că generează pierderi indirecte mari. Prin urmare, utilizarea eficientă a fondurilor este importantă, iar fondurile alocate pentru sănătate trebuie să fie considerate o investiție și nu un cost. Sistemul românesc de sănătate are nevoie de soluții ferme pentru creșterea gradului de finanțare. Soluțiile trebuie să fie sustenabile, adaptate la nivelul și dinamica dezvoltării economice a țării, adaptate structurii și priorităților naționale de sănătate precum și valorilor generale ale societății.

Creșterea salariilor medicilor și asistenților medicali din România a rezolvat una dintre problemele sistemului de sănătate foarte important, sistemul românesc redevenind atractiv pentru profesioniști.

Soluții de finanțare

 

Programul de guvernare cuprinde pe lângă această măsură, implementată deja, și alte măsuri. O parte dintre ele au fost implementate sau a început implementarea lor (dotarea cu CT și RMN a fiecărui spital județean în fiecare județ care nu dispunea de această aparatură, schimbarea parcului auto de ambulanțe, asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu hepatită, debirocratizarea sistemului prin desființarea comisiilor județene care aprobau accesul la tratamente).

Dată fiind complexitatea actualelor probleme ale sistemului românesc de sănătate, în vederea identificării soluțiilor pentru creșterea gradului de finanțare, este imperios necesar efortul colaborativ, imediat și de bună credință, al tuturor actorilor din sistem.

În acest context, Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României, Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, pe care o conduc, împreună cu Asociația Local American Working Group (LAWG), promotor al inovației în sănătate, au lansat platforma ”Resurse pentru Sănătate”, un grup de lucru cu rol de catalizator al dezbaterilor necesare pentru dezvoltarea măsurilor de politici publice și promovarea de soluții legislative în domeniul sănătății, cu scopul de a crește calitatea vieții pacienților în pas cu noile cuceriri ale științei și medicinei.

Obiectivul acestui grup de lucru ”Resurse pentru Sănătate” este să identifice, împreună cu toți factorii implicați în sistemul de sănătate, soluții pentru creșterea plajei de finanțare, cât mai aproape de nevoile de acces la îngrijirile de sănătate ale tuturor categoriilor de pacienți și pentru crearea unui „fond de inovație în sănătate”, care să pună la dispoziția pacienților cele mai noi terapii, soluții de biotehnologie cu eficiență ridicată și abordări ale medicinei personalizate, așa cum prevede programul de guvernare.

În urma dezbaterilor cu experți tehnici în cadrul evenimentelor consultative din Comisia pentru Sănătate și Familie, pornind de la unele aspecte reliefate de studiul The Economist Intelligence Unit, au fost reliefate anumite aspecte privind Fondul de Inovație în Sănătate.

Fondul de Inovație în Sănătate ar trebui să acopere nevoia de tratament cu un anumit medicament (în curs de aprobare sau aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului) până la intrarea în sistemul de compensare din România, utilizat pentru pacienții care nu au alternativă terapeutică și pentru care medicamentul respectiv reprezintă singura soluție terapeutică ce poate încetini progresia bolii sau care poate vindeca boala.

Acest model funcționează în alte state europene: Franța (Autorization Temporaire d’Utilisation), Marea Britanie (Early Acces to Medicine Scheme), Germania, Austria, Belgia, Italia, Danemarca (Compassionate Use Programme), Spania (Individual Acces Authorisation and Temporary Use Authorisation).

Acest Fond de Inovație pentru Sănătate trebuie să beneficieze de un buget multianual. Un sistem riguros de monitorizare precum și protocoale clinice clare ar permite alocarea eficientă a resurselor în acest Fond.

În funcție de reglementările interne, în mod voluntar, companiile producătoare ar putea acorda anumite facilități pentru aceste tipuri de programe. După modelul Spaniei și Italiei, pot exista contribuții din cadrul bugetelor de la nivel local/regional care pot merge către acest Fond.

Plata serviciilor medicale, regândită

 

Dezvoltarea unui sistem de asigurări voluntare complementare de sănătate, eventual dedicat acestor tipuri de tratamente/Fondul de Inovație, cu deductibilitate fiscală, ar putea sprijini și lansarea sistemului de asigurări opționale de sănătate în România. Implementarea reală și concretă a parteneriatelor public-private ar putea direcționa investițiile de Corporate Social Responsibility din diverse industrii către Fondul de Inovație.

Eficientizarea alocării fondurilor pentru rambursare, prin compensarea bazată pe valoarea adăugată, este un model de furnizare de asistență medicală, în care furnizorii sunt plătiți pe baza rezultatelor de sănătate ale pacienților.

În acest cadru, coordonarea pe anumite arii terapeutice și regândirea sistemului de decontare de la plata per serviciu la plata pe rezultat este o soluție care se impune.

De asemenea, avem obligația de a stabili obiective clare pe termen mediu și lung (5-10 ani) legate de bolile care generează dizabilități sau costuri de îngrijire mari (exemplu: eliminarea hepatitei C și a tuberculozei până în anul 2030 sau reducerea cu 25% a dizabilităților generate de boli cardiovasculare sau neuro-vasculare și diabet până în anul 2030).

Pentru transparentizarea activității furnizorilor de asistență medicală și pentru a oferi populației cele mai corecte informații, este necesară implementarea clasificării furnizorilor de servicii medicale pe baza rezultatelor obținute: exemplu în Belgia – spitalul x are 68% rata de supraviețuire în cancer gastric la 2 ani, spitalul y are 90% rata de supraviețuire în cancer gastric la 2 ani.

Cele expuse mai sus sunt doar câteva aspecte reliefate în cadrul întâlnirilor din grupul de lucru. Rezultatele acestor discuții vor fi prezentate către Ministerul Sănătății, Ministerul de Finanțe, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel încât, împreună cu Guvernul României, să poată fi implementate și să nu rămână doar la stadiul de discuții.

 

Conf. univ. dr. Florin Buicu

 

”Eficientizarea alocării fondurilor pentru rambursare, prin compensarea bazată pe valoarea adăugată, este un model de furnizare de asistență medicală, în care furnizorii sunt plătiți pe baza rezultatelor de sănătate ale pacienților”,

Conf. univ. dr. Florin Buicu, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților

 

 

”Pentru transparentizarea activității furnizorilor de asistență medicală și pentru a oferi populației cele mai corecte informații, este necesară implementarea clasificării furnizorilor de servicii medicale pe baza rezultatelor obținute”

Conf. univ. dr. Florin Buicu, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie, Camera Deputaților

 

 

 

 

 

Related posts

Enterprise Europe Network în sprijinul IMM-lor

Transilvania Business

Japonezii de la Roki, cu clienți precum General Motors, Nissan şi Mazda, deschid o fabrică la Arad

Stefana Muresan

Noutăți în domeniul intervențiilor artroscopice

Stefana Muresan

Leave a Comment