Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

UMFST Târgu Mureș va școlariza studenți în Germania

Devenită una dintre cele mai mari universități din țară, după unificarea dintre fosta Universitate de Medicină și Farmacie (UMF) și fosta Universitate „Petru Maior” (UPM), Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș a devenit și prima universitate de medicină care va școlariza studenți din Europa într-o altă țară UE. Începând cu anul universitar 2019-2020, se va da startul școlarizării studenților din străinătate la noua extensie a UMFST Târgu Mureș din Hamburg, Germania.

Într-un interviu acordat revistei Transilvania Business, rectorul UMFST Târgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei, a oferit mai multe detalii despre planurile și perspectivele de dezvoltare a universității pe care o conduce.

 

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș s-a aliniat, în acest an, tendinței internaționale de unificare a universităților și de creare a unor poli de cercetare și dezvoltare științifică. A trecut mai bine de o jumătate de an de la unificarea cu Universitatea „Petru Maior”. Vă rog să faceți o prezentare a noii universități.

Într-adevăr, a trecut mai bine de o jumătate de an de la unificarea formală a celor două universități mari din Târgu Mureș, dar din punct de vedere administrativ această unificare s-a produs în urma apariției, în luna septembrie, a Hotărârii de Guvern care consfințește formarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș.

În urma acestei decizii, la UMFST Târgu Mureș se derulează 35 de programe de licență, 33 de programe de masterat, șapte programe de doctorat, organizate în cadrul a șase facultăți, trei provenind de la fosta UMF și trei de la fosta UPM.

În acest moment, UMFST are aproape 11.000 de studenți, peste 1.230 de angajați și aproape 750 de cadre didactice. Putem spune că suntem o universitate comprehensivă care acoperă cele mai importante zone academice, nu doar cele medico-farmaceutice, ci și o parte dintre cele tehnice, științe socio-umane, administrative, economice, fapt care face din UMFST una dintre universitățile mari din această țară.

Acest lucru corespunde trendului de dezvoltare actuală a universităților europene, pentru că în cele mai multe locuri unde au fost universități specializate pe anumite domenii, în vestul Europei, acestea s-au unit sub umbrela unor universități metropolitane, fapt care a dat mai multă forță și mai multă coerență în politicile educaționale din învățământul superior (exemple: universități din Franța, Germania, dar și din Ungaria). Marele avantaj al unei unificări este interdisciplinaritatea, faptul că în aceeași instituție pot exista programe complementare, care să se susțină unele pe altele.

Un argument în plus vine din faptul că în toate clasificările internaționale care există pentru universități contează, mai ales, universitățile mari, cu peste 10.000 de studenți, care asigură învățământ pe multiple planuri, acesta fiind de altfel și unul dintre motivele pentru care puține dintre universitățile românești sunt incluse în ranking-urile universitare internaționale.

 

Cum arată o retrospectivă a acestui an pentru universitatea pe care o conduceți?

Chiar dacă au fost multe evenimente în acest an, pentru noi a fost definitoriu faptul că, în anul 2018, evenimentele au purtat într-un anume fel și semnul anului Centenar. Pentru România, această sărbătoare a fost una cu totul deosebită, iar pentru universitate a fost ceea ce spuneam metaforic „Mica Unire”, ca o paralelă la Marea Unire, care s-a petrecut în urmă cu 100 de ani. În acest moment, în universitate există o cultură organizațională bine dezvoltată și un anume grad de independență, care permit cadrelor didactice și colectivelor să-și croiască propriile evenimente sub umbrela multiculturală a universității.

 

Unde se situează acum UMFST în peisajul universitar din România, având în vedere această fuziune? Ce avantaje ați identificat după unificare?

Cred că și înainte de fuziune, UMF Târgu Mureș a fost considerată o universitate de prestigiu în România. Aș da ca exemplu faptul că a fost poziționată pe primul loc în topul integrității universitare, clasificare realizată de către Societatea Academică din România. Reputația pe care universitatea a avut-o și o are reprezintă una dintre valorile care ne-au adus în față și a arătat de fiecare dată și este un motiv pentru care în fiecare an avem foarte mulți candidați din țară și din străinătate care vor să studieze la UMF Târgu Mureș. Este binecunoscut și faptul că la programul Medicină avem de câțiva ani cea mai mare concurență dintre toate UMF-urile din România, deși admiterea este una diferită de celelalte centre universitare și extrem de dificilă.

În acest context și luând în calcul și numărul de studenți, cred că suntem, în acest moment, cel mai mare UMF din țară și, probabil, cel care are o interdisciplinaritate diferită față de celelalte UMF-uri.

Abordarea modernă pe care am dat-o formei de învățământ din cadrul Universității și conexiunea foarte puternică cu rețelele internaționale studențești de învățământ și de cercetare fac din UMFST o universitate internațională, așa încât cred că ne aflăm într-o poziție privilegiată, deși fiecare UMF are realizări remarcabile. De altfel, tonul învățământului medical în România vine din cele șase universități tradiționale de medicină și farmacie, fiecare dintre acestea creând câte o școală de medicină românească cu performanțe remarcabile.

 

Într-un interviu anterior afirmați că este importantă crearea unor programe de inginerie medicală și informatică medicală. Ați identificat deja noi direcții de dezvoltare și cercetare științifică în acest sens?

Îmi pun speranțe mari în componenta de învățământ tehnic preluată de la fosta UPM, care include atât programul de inginerie, cât și programul de informatică. Îmi doresc ca ele să se dezvolte și intenționăm să direcționăm investiții în acest domeniu. Am demarat, de asemenea, o serie de discuții cu reprezentanții companiilor tehnice mari din România, discuții care vor continua în perioada următoare, pentru a vedea care este necesarul acestora de resursă umană calificată și ce putem face noi în această direcție, pentru ca absolvenții noștri să nu fie doar purtători de diplome, ci să aibă o pregătire care să le permită o integrare cât mai rapidă în aceste zone de interes.

Mai mult, am cerut conducerii facultăților din fosta UPM să îmi propună proiecte și obiective pe termen scurt, mediu și lung care să ne permită o resuscitare, acolo unde este cazul, a unor programe care au potențial de creștere, zona tehnică fiind foarte importantă. Iau în analiză inclusiv specificul acestei zone. Astfel, pe lângă anumite domenii industriale bine dezvoltate, legate de chimie, iar aici mă refer la combinatul Azomureș, la E.ON, la companiile farmaceutice care funcționează în Târgu Mureș, trebuie să dăm atenție maximă filialelor din România ale unor companii tehnice a căror puncte de lucru nu sunt foarte departe de Târgu Mureș. Nu în ultimul rând, cred că trebuie reevaluat necesarul de pregătire profesională de nivel mediu pentru absolvenții de liceu, pentru că o universitate are datoria să formeze specialiști cu studii superioare care să aibă nu doar cunoștințe ci și abilități și să se adapteze nevoilor pieței.

 

Intenționați să vă orientați și spre această zonă de învățământ?

Analizăm necesarul de învățământ tehnic de calificare medie pentru a vedea în ce măsură ne putem plia pe nevoile existente în zona noastră. Cred că sunt șanse foarte mari să vină spre noi investitori din zona industrială și să creăm parteneriate puternice, în care să existe un câștig pentru ambele părți. Dorim să le oferim studenților noștri garanția unei angajabilități în urma studiilor, iar atractivitatea acelor programe va crește automat foarte mult. A fost poate prea mult drenaj al tinerilor din zona noastră către universități din alte centre, justificat până la un punct. Deși nu se va întâmpla dintr-o dată și în mod spectaculos, cred că o așezare a ofertei va așeza implicit și interesul tinerilor din zonă pentru această universitate.

 

Aveți în plan dezvoltarea de noi programe de studii?

Programele noi de studii nu trebuie să apară după o decizie de moment, ci trebuie să aibă un studiu de piață pentru a vedea dacă sunt cu adevărat necesare. Cu siguranță, două programe vor trebui să apară destul de rapid și aici mă refer la partea de tehnologie medicală. Cred, însă, că anumite programe de studii trebuie să fie reformate. Ne gândim și la ideea de a introduce învățământul la distanță pentru anumite programe de studii ca o componentă a conceptului de Smart University, implementat cu succes în Universitate. În acest sens, dispunem de infrastructura necesară și de resursa umană specializată din cadrul Departamentului de Informatică.

Urmează o analiză a fiecărui program de studiu, astfel încât să ținem cont atât de interesele Universității, cât și de cele ale studenților, dar și de asigurarea unei predictibilități a carierei tuturor cadrelor didactice ale universității. Acestea trebuie să aibă siguranța că, dacă își fac treaba așa cum trebuie, au un drum al lor în universitate, care nu poate fi decât în sus. De aceea, în perioada următoare, voi avea întâlniri cu cadrele didactice pentru a vedea care sunt intențiile lor și cum văd viitorul acestei universități, astfel încât să gândim împreună un plan strategic de dezvoltare pentru următorii patru-cinci ani.

 

Internaționalizarea este un aspect pe care universitatea l-a acceptat și dezvoltat în timp. Cum arată acum oferta educațională pentru studenții străini și care este adresabilitatea din partea acestora? Din ce țări aveți studenți?

În prezent, la UMFST se derulează programele de Medicină și Medicină Dentară în limba engleză și încă două programe de la fosta UPM. În ultima perioadă, a crescut foarte mult interesul pentru aceste programe, mai ales pentru Medicină, unde am avut, anul trecut, trei candidați pe un loc. Explicația vine din faptul că avem o admitere diferită față de alte universități. Este vorba de programul Early Admission, pe care l-am implementat cu succes în urmă cu patru ani. Avem studenți din peste 52 de țări de pe toate continentele. Cei mai mulți studenți provin din Germania, Italia și alte țări vest europene, care au înțeles valorile învățământului medical românesc și care, la rândul lor, sunt ambasadori extrem de eficienți ai universității în țările lor de proveniență. În plus, în urma parteneriatului cu Ministerul Afacerilor Externe, am avut acces în multe regiuni către care nu ne orientasem anterior. Aproape natural, universitățile din România s-au orientat în special spre țările din vestul Europei, ceea ce este corect până la un punct. Consider însă că a venit vremea să facem noi pași în acest sens și să creăm conexiuni și cu universități din zone poate mai îndepărtate, care au potențial extrem de puternic. Mă refer la două zone importante, una este în SUA, care are un sistem de învățământ complet diferit față de cel european. Pentru mine, reprezintă o prioritate însă și relaționarea cu universități puternice din spațiul asiatic, unde există centre de cercetare extrem de performante. Mă refer, în primul rând, la China, cu care am început deja o colaborare foarte bună, apoi la Thailanda și suntem în discuții și cu alte țări din zona respectivă pentru a vedea ce putem oferi și ce putem primi dintr-o zonă puțin explorată de către universitățile românești.

Intenția noastră a fost să facem un salt calitativ în privința schimburilor academice, să interacționăm mult mai eficient și pe proiecte punctuale cu cercetători formați în alte centre universitare, care și-au demonstrat performanța. Cu bucurie spun că avem deja multe parteneriate funcționale. Cercetători din alte centre universitare sunt dispuși să devină profesori asociați ai universității noastre. Aceștia se implică deja în activitățile de cercetare ale universității, își menționează afilierea în ceea ce publică și la universitatea noastră și cred că utilizarea competenței, a prestigiului și a calităților academice pe care aceștia le au în raport cu universitatea ne determină să facem pași mai mari și mai rapizi pentru a intra în referințele de cercetare internațională.

 

Rămânând în zona de cercetare, UMFST dispune de un centru avansat de cercetări medicale. Care este, în prezent, activitatea pe zona de cercetare?

În peisajul complex al universității, Centrul Avansat de Cercetări Medicale și Farmaceutice joacă un rol central pentru că aici este nucleul cel mai puternic de cercetare fundamentală. Centrul dispune de infrastructura necesară și de specialiști implicați în multe proiecte cu finanțare națională și internațională. Practic, nu este proiect major de cercetare în universitate care să nu fie legat într-un fel sau altul de CCAMF. În anul 2019, dorim să extindem această componentă și să punem la punct, la nivel de standarde internaționale, o facilitate complementară și necesară Centrului, și anume stația de studii experimentale, pentru că acesta este un domeniu insuficient exploatat.

 

Un alt obiectiv al UMFST îl reprezintă realizarea unei extensii a universității la Hamburg, în Germania. Puteți să ne oferiți mai multe detalii?

Vă pot spune, în premieră, că Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior a finalizat procesul de autorizare a acestui centru, astfel încât, începând cu anul universitar 2019-2020, vom avea o filială a UMFST Târgu Mureș în Hamburg, Germania, în care vor învăța anual 150 de studenți, în limba engleză.

Este important de știut că întregul proces de învățământ se va desfășura cu personal didactic de la UMFST Târgu Mureș, care va preda din tainele medicinei într-un campus modern, la standarde occidentale, utilizându-și expertiza dobândită în cadrul UMFST Târgu Mureș. Studenții vor face practică în spitale din zona Hamburg, cu care am inițiat parteneriate de colaborare.

Mi se pare o formă de internaționalizare mult mai eficientă, pentru că am încercat să schimbăm direcția, astfel încât România să nu fie doar exportatoare de medici și personal calificat în țările din vestul Europei, ci am dorit să devenim exportatori de know-how. Este și un gest de patriotism, de care sunt foarte mândru, să știm că în mijlocul unui oraș atât de cosmopolit, cum este Hamburg, există un campus pe care scrie UMFST Târgu Mureș, pe care flutură steagul României, iar studenții care învață acolo și care provin din toate țările europene și nu numai vor primi o diplomă pe care va scrie UMFST Târgu Mureș.

Este un proiect extrem de complex și complicat, a cărui negociere și organizare a durat mai bine de patru ani. Acum, când practic este oficializat, pot să spun că este unic în România și pune UMFST Târgu Mureș pe harta Europei în cel mai frumos și performant mod cu putință.

Pentru deschiderea campusului au fost luate în calcul și cerințele specifice statului german, inclusiv autorizările. Dacă acest program va merge bine, probabil că vor exista și etape de dezvoltare, astfel încât o parte dintre studenții pe care UMFST Târgu Mureș nu îi poate asimila aici să poată fi școlarizați acolo.

Studenții din Hamburg vor avea și stagii de pregătire la Târgu Mureș, astfel încât ei vor ști care este universitatea mamă. Aș dori să se înțeleagă faptul că acest proiect este important atât pentru UMFST, cât și pentru oraș. Valoarea lui nu se cuantifică neapărat în ceea ce aduc acești studenți direct pentru universitate, ci în faptul că orașul Târgu Mureș va deveni o destinație pentru studenți, pentru familiile lor și pentru cei care vor veni după ce vor afla unde învață acești studenți.

 

Universitatea a oferit deschidere spre unul dintre domeniile de viitor ale medicinei, și anume medicina personalizată, în acest sens organizând prima conferință internațională din Sud-Estul Europei de medicină personalizată în cadrul Zilelor UMFST. De la ce premise s-a pornit și care sunt obiectivele pe care doriți să le atingeți prin această conferință?

Medicina personalizată este un domeniu care se află mult peste medicina clasică, pentru că în ultima vreme s-a demonstrat că multe eșecuri pe care terapiile generale le au vin și din faptul că principiul binecunoscut că nu există boli, ci există bolnavi, nu s-a putut aplica de fiecare dată. Din acest motiv, sunt bolnavi care deși au aceeași boală, reacționează în mod diferit la aceeași terapie. Este o medicină de vârf, încă destul de costisitoare, dar am convingerea că acesta este viitorul medicinei moderne. Conferință, prima de acest fel în țară, care beneficiază de susținerea unor personalități de prim rang din întreaga lume: SUA, Japonia, Canada, Coreea, Germania, China, Australia, lideri în domeniu, este o manifestare desfășurată sub umbrela UMFST, de către Școala Doctorală. Aceasta face din nou să se vorbească despre Târgu Mureș ca fiind un loc cu potențial mare de dezvoltare a cercetării fundamentale. Lucrurile nu se vor opri aici pentru că fiecare invitat nu vine doar pentru o prezentare în cadrul conferinței, ci vine să vadă ce poate face împreună cu universitatea și după ce această conferință se va încheia.

Aceasta este o abordare constantă a noastră. Ne punem întotdeauna întrebarea ce se întâmplă după ce o conferință se încheie, ce conexiuni putem realiza cu oamenii care au un cuvânt de spus, astfel încât această conferință este un pretext prin care noi spunem clar că ne interesează subiectul, suntem dispuși să facem eforturi în acest sens, vrem să intrăm și noi în liga celor care fac medicină avansată în domeniul medicinei personalizate.

 

Recent, ați organizat o dezbatere referitoare la dezvoltarea comunității mureșene din perspectiva mediului universitar. Care este rolul UMFST privind direcția de dezvoltare a comunității?

Universitatea trebuie să fie motorul de funcționare a unei societăți. În toate orașele mari din lume există universități puternice. În universități există inovația științifică, care stă la baza dezvoltării, și resursa umană, care oferă idei, direcții și strategii pe care decidenții le pot lua în calcul sau pot opta pentru altceva. Am încercat și în acest domeniu să facem ceva pentru orașul Târgu Mureș, am fost beneficiarii unui studiu realizat de experții Băncii Mondiale. A fost un aspect care mi s-a părut extrem de pragmatic și necesar pentru oraș, dar a fost perceput într-o bună măsură cu lipsă de interes. Nu ne potrivim, din păcate, în fapte, cu conducerea orașului în ceea ce privește modul în care vedem pe termen lung evoluția acestei zone.

Dezvoltarea unui oraș trebuie făcută pe baze științifice, nu pe bază de micromanagement. Există, cu siguranță, nevoia de a rezolva probleme cotidiene a oricărei administrații, fie că aceasta este administrația locală sau județeană, dar dacă ne pierdem doar în acest micromanagement și nu gândim lucrurile în perspectivă, totul rămâne la voia întâmplării.

Este nevoie de oameni cu viziune pentru că în orice structură există un leadership care trebuie să dea o anumită direcție și există o persoană de execuție care are nevoie din punct de vedere administrativ și intelectual să vadă și să simtă că se merge într-o direcție bună. Dacă această direcție este bine explicată și coerentă, zona de execuție o va urma aproape automat. Nu văd cum s-ar putea dezvolta orașul Târgu Mureș în afara lumii medicale și universitare, nu văd prea multe eforturi făcute în afara Universității, acest motor important de dezvoltare a orașului. UMFST va continua însă să își facă treaba și va trage, dacă este cazul, uneori, după ea și orașul.

 

Anul 2018 a adus multiple realizări pentru UMFST. Ce obiective v-ați propus să atingeți în anul 2019?

Anul 2019 trebuie să ducă la funcționalizarea pe de-a întregul a noii structuri administrative. Vom continua și vom extinde procesul de reformă curriculară, vom elabora o strategie pentru facultățile din cadrul fostei UPM și vom extinde facilitățile Smart University în cadrul structurilor preluate de la UPM.

Vom demara și o serie de investiții, vom începe transformarea clădirii principale a UMFST într-o clădire de tip Smart Building, vom demara construcția unui centru nou de evaluare academică high tech și a unui cămin studențesc.

 

de Arina TOTH

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Turda va avea un drum cu 4 benzi, din bani europeni

Articolul următor

Producătorul vinurilor LILIAC (Batoș-Lechința) pregătește facilități de cazare în vie

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share