Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

EXCLUSIV: Viziunea noului director al CN Aeroporturi București, George-Alexandru Ivan – INTERVIU

George-Alexandru Ivan este noul director al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, cu un mandat provizoriu de 4 luni, ce poate fi prelungit cu încă două luni, a decis Consiliul de Administraţie al companiei. Reamintim că Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor, a solicitat Consiliului de Administraţie al companiei demiterea şefului aeroportului Otopeni, Gabriel Stroe. În urmă cu un an, George-Alexandru Ivan, la acea vreme director Achiziții, Comercial și Relații Internaționale în cadrul Companiei Naționale Aeroporturi București,  acorda un interviu în exclusivitate pentru Transilvania Business în care vorbea, printre altele, despre cauzele risipei din sistem, lipsa de predictibilitate, necesitatea îmbunătățirii legii achizițiilor publice, dar și despre alte teme aflate în prezent pe agenda publică.

Întrucât subiectele supuse dezbaterii, la acea vreme, sunt la fel de actuale, redăm interviul acordat publicației noastre, in integralitate.

 

Ați avut parte de mai multe experiențe în structurile unor entitați importante: Electrica Serv, Electrificare CFR SA, Compania Naționala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Națională Aeroporturi Bucuresti (CNAB), în funcții de conducere sau ca membru în Consiliul de Administrație. Cât de apropiata este funcționarea acestor entități de așteptările pe care le au contribuabilii, ce ați găsit, ce ați schimbat, ce trebuie schimbat?

George-Alexandru Ivan: Întotdeauna contribuabilul, fiind beneficiarul final al serviciilor acestor companii, are așteptari la servicii de cea mai înalta calitate. Din pacate, de cele mai multe ori, calitatea serviciilor nu se ridica la nivelul acestor așteptari. Am identificat o încetinire a ritmului pâna la stagnarea activitații, cauzata de profesionalismul îndoielnic și experiența limitata a unor angajați care fac parte din conducerea executiva sau sunt în funcții de execuție, cât și din cauza unor proceduri de lucru neactualizate care încetinesc fluxul documentelor, ducând, astfel, la întârzierea sau creșterea duratei de timp necesara finalizarii diferitelor lucrari sau proiecte.

Ocupând poziții care presupun coordonarea și organizarea activității de achiziții și comercial, am început prin a întocmi un program de achiziții centralizat care să fie corelat cu bugetul de venituri și cheltuieli și care să corespundă strict nevoilor companiei. În același timp am revizuit procedurile interne necesare desfășurării activității, corelându-le cu celelalte direcții de specialitate. Astfel am obținut atât economii importante în raport cu anii precedenți cât și uniformizarea produselor și serviciilor achiziționate.

 

”Risipa din sistem este un produs al profesionalismului îndoielnic”

 

Cum caracterizați risipa în sistem si lipsa de predictibilitate în elaborarea si modificarea constantă a strategiilor, bugetelor, termenelor?

George-Alexandru Ivan: Cred că lipsa de predictibilitate este cauzata, în primul rând, de faptul că nu există o viziune unitară și pe termen lung. O altă problemă care apare în strânsă legatură cu viziunea este schimbarea la intervale scurte de timp a managerilor. Aceste schimbări, în absența unei strategii pe termen lung asumată de către toate entitățile implicate și responsabile, nu duc decât la întârzierea sau nerealizarea obiectivelor propuse. Risipa din sistem este un produs al profesionalismului îndoielnic și al productivității scăzute și poate fi redusă prin eficientizarea muncii și un mai bun “time management”.

 

”Ar trebui făcută o evaluare reală, semestrială sau măcar anuală, a fiecarui angajat”

 

Există în spațiul public opinii, analize care vorbesc despre rezistența la schimbare a unor funcționari, care supraviețuiesc tuturor schimbarilor de management, în condițiile în care entitățile nu fac performanța așteptată. Care sunt constatările dumneavoastră?

George-Alexandru Ivan: Rezistența la schimbare se întâlnește îndeosebi la funcționarii cu altă mentalitate și mult prea confortabili în pozițiile ocupate, la care se adaugă lipsa unor evaluari reale de performanță. Opinez că ar trebui făcută o evaluare reală, semestrială sau măcar anuală, a fiecarui angajat și oferite traininguri specializate care ajută la o educație continua a acestuia. Numai în acest mod putem transforma rezistența la schimbare a unor funcționari în plus valoare și performanța pentru companie.

 

Cum vedeți atenuarea nemulțumirilor societății față de lipsa de performanță din zona investițiilor în domeniile energiei și infrastructurii și cum priviți intervenția în aceste zone suport ale economiei?

George-Alexandru Ivan: Lipsa de performanță din zona investițiilor în energie și infrastructură este rezultatul absenței unor planuri strategice clare, etapizate și impredictibilității managementului proiectelor de investiții pe termen lung. Este nevoie de strategii de investiții pe termen lung, asumate de către toate entitățile implicate și responsabile care să nu fie perturbate pe perioada desfășurarii de către diferiți factori externi decât cu o fundamentare temeinică, ce nu afectează termenele de finalizare. O îmbunătățire a legii achizițiilor publice prin care să se poata reduce întârzierile contractarii serviciilor, produselor sau lucrarilor ar putea îmbunătăți performanța din această zonă.

 

Care sunt primele decizii care ar trebui luate în momentul de față pentru creșterea performanței entităților din zona energie și infrastructură? Sunt probleme generale ale sistemului sau specifice ale acestor domenii?

George-Alexandru Ivan: Cred că în România lipsa performanței entităților din zona energiei și infrastruturii  sunt o problema de sistem care se regăsește și în alte ramuri ale economiei. Primele decizii care ar trebui luate ar fi restructurarea organizațională, bazată pe evaluarea și eficientizarea activității angajaților și existența unui plan strategic de investiții care să îmbunătățească activitatea și rezultatele companiilor.

 

Ați avut și aveți funcții de conducere în zona Achiziții – Comercial la entități importante. Cum poate fi oprită plata penalităților unor companii de stat către parteneri din zona privată și de stat și de ce seajunge aici? Un exemplu din 2018 sunt penalitățile plătite de CNAIR către SALROM.

George-Alexandru Ivan: Plata de penalități către parteneri din zona privată poate fi oprită doar prin respectarea cu strictețe a contractelor și o urmarire constantă a îndeplinirii termenilor și condițiilor contractuale. Atât timp cât caietul de sarcini a fost clar și nu lasă loc de interpretări, iar obiectul contractului între cele două entități este realizat conform caietului de sarcini și în termenele stabilite, nu există motive pentru plata de penalități.

 

”CNAB este o companie de perspectivă”

 

Care sunt concluziile dumneavoastră după aceste câteva luni la CNAB, ce decizii ați luat și cum vedeți evoluția companiei în 2018?

George-Alexandru Ivan: CNAB este o companie de perspectivă datorită creșterii exponențiale a traficului aerian. Această creștere a CNAB nu poate continua fără un plan strategic de dezvoltare pe termen lung a infrastructurii aeroportuare. Din poziția de director Achiziții, Comercial și Relații Internaționale al CNAB, am îmbunatățit și eficientizat atât activitatea de achiziții, prin luarea unor decizii punctuale, cât și activitatea comercială, compusă din venituri din activități aeronautice și non-aeronautice. În activitatea de achiziiții am prioritizat nevoile urgente ale companiei și am organizat procedurile de licitații centralizate reducând costurile anuale în comparație cu anii precedenți. În activitatea comercială am renegociat contractele cu beneficiarii obținând creșterea veniturilor din aceste activități. Ca rezultat al activității comerciale coordonate, în urma discuțiilor și negocierilor purtate, noi companii aeriene vor fi prezente pe Aeroportul “Henri Coandă” din București.

 

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Nouă linie de finanţare pentru IMM, în valoare de 450.000 de lei nerambursabili

Articolul următor

Maramureș: Turiştii preferă pensiunile din satele cu biserici vechi, de Paște

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share