Microregiunea Țara Făgărașului ar putea fi primul proiect de dezvoltare de mare succes al României, cu un volum de investiții de 2,5 miliarde de euro. Transilvania trebuie să dea dovadă de maturitate în decizii, după ce proiectul Delta Dunării, finanțat de UE cu peste 1 miliard de euro, înregistrează întârzieri în implementare.
Declarațiile aparțin comisarului european pentru Dezvoltare Regională, Corina Crețu, în cadrul evenimentului de înființare a Microregiunii Țara Făgărașului, care a avut loc pe 25 februarie, la Făgăraș, județul Brașov. Inițiativa creării Microregiunii Țara Făgărașului aparține primăriei municipiului Făgăraș. Luni, 25 februarie, în Cetatea fortificată din Făgăraș aproape 30 de primari au asistat la înființarea microregiunii, în prezența comisarului european pentru politici regionale, Corina Crețu.
În total, din microregiune fac parte 33 de localități, dintre care orașele Avrig și Tălmaciu din județul Sibiu și Făgăraș și Victoria din județul Brașov, precum și 29 de comune, 19 dintre acestea sunt din județul Brașov: Beclean, Cincu, Drăguș, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Șercaia, Șinca, Șinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş și zece din județul Sibiu: Cârțișoara, Cârța, Arpașu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racovița, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roșia.
Acțiunile de dezvoltare care vizează cele 33 de localități se regăsesc în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului, document despre care comisarul european Corina Crețu spune că trebuie „prezentat de urgență Guvernului”.
„Este o strategie de dezvoltare durabilă și inteligentă. Județul Brașov este motorul economic al regiunii, dar Sibiul este unul dintre cele mai importante centre culturale, nu numai din România, dar și din Uniunea Europeană. Acest document trebuie inclus în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale pentru perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea încurajez să prezentați această strategie în regim de urgență Ministerului Fondurilor Europene, pentru ca să înceapă a fi implementată încă de la 1 ianuarie 2021”, a declarat Corina Crețu la evenimentul de înființare a Microregiunii Țara Făgărașului. Cele două județe care vor pune în aplicare strategia, Brașov și Sibiu, trebuie să dea dovadă de maturitate în accesarea fondurilor europene, iar, dacă vor reuși, am putea asista la primul proiect de anvergură capabil să gestioneze corect resursele puse la dispoziție.
„Până acum avem un singur proiect de investiții teritoriale integrate (ITI) în România, cel reprezentat de Delta Dunării, căruia i s-au alocat 1 miliard de euro. Din păcate, proiectele sunt mult întârziate, nu sunt deloc implementate, iar riscul de a pierde acești bani este foarte mare. M-am bucurat să văd că, aici, primarii au aceeași viziune. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voință comună, indiferent de culoarea politică”, a continuat Corina Crețu.
Comisarul european a mai vorbit și despre nivelul redus de absorbție a fondurilor europene în ceea ce privește dezvoltarea regională, iar din această cauză România ar putea pierde posibilitatea de a beneficia de o creștere a fondurilor europene cu 8 la sută pentru următoarele programe operaționale.
„Plățile totale pentru România, inclusiv pre-finanțările, reprezintă acum 26 la sută din totalul alocărilor fondurilor europene structurale și de investiții. Această sumă este atât de mare, datorită agriculturii, unde avem fonduri directe, dar în ceea ce privește dezvoltarea regională lucrurile stau și mai rău. Suntem la un nivel de absorbție de 19 la sută în februarie 2019 și vorbim de perioada 2014-2020. Acum se negociază viitorul buget european. România va putea beneficia de 8 la sută față de suma alocată, dar sunt voci care se întreabă de ce avem nevoie de mai mult dacă nu suntem capabili să accesăm nici fondurile alocate”. În acest context, spune comisarul european, România trebuie să depună toate eforturile pentru a demonstra că are nevoie de bani și știe cum să-i gestioneze inteligent și eficient.
Investiții în turism, mediu și transport
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Microregiunii Țara Făgărașului, pentru care a fost calculat un buget de aproximativ 2,5 miliarde de euro, este prima investiție destinată reanimării localităților pitorești de sub crestele Munților Făgăraș. Deși este o zonă cu potențial turistic promițător, „există disparități profunde” cauzate de bariere naturale, accesibilitate redusă, dar și acces scăzut la servicii publice de interes general. „Aceste disparități conduc spre un grad scăzut de coeziune și de participare a cetățenilor la viața publică, precum și imposibilitatea valorificării potențialului întregului teritoriu. Disparitățile conduc la competitivitate economică scăzută a microregiunii și slabă conectare a acesteia cu piața națională și internațională”, argumentează necesitatea de intervenție autorii strategiei.
Potrivit inițiatorilor, regiunea este una unică în Europa, având o suprafață de peste 200.000 ha de zonă sălbatică cu faună și floră și păduri virgine neîntreruptă. Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiție teritorială integrată după ITI Delta Dunării.
Documentul prevede investiții de infrastructură mare, precum și investiții publice și private. Intervențiile propuse se axează pe cinci intervenții sectoriale: protejarea mediului și resurselor naturale, îmbunătățirea economiei, îmbunătățirea conectivității, asigurarea serviciilor publice, promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității.
Comisia Europeană a semnat Acordul de Parteneriat cu România pentru perioada 2014 – 2020, urmând ca Țara Făgărașului să se încadreze în exercițiul financiar 2021-2027.
Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale: „Este o strategie de dezvoltare durabilă și inteligentă. Județul Brașov este motorul economic al regiunii, dar Sibiul este unul dintre cele mai importante centre culturale, nu numai din România, dar și din Uniunea Europeană. Acest document trebuie inclus în viitorul acord de parteneriat și în viitoarele programe operaționale pentru perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea încurajez să prezentați această strategie în regim de urgență Ministerului Fondurilor Europene, pentru ca să înceapă a fi implementată încă de la 1 ianuarie 2021”,
de Irina PAPUC
