Industrie Slider

Mihai Toader-Pasti, lobby pentru sustenabilitate: “Noi, cei mulți care poluăm puțin, suntem principalii poluatori”

Mihai Toader-Pasti, unul dintre cei mai marcanți și mai vizibili promotori ai ideii de sustenabilitate din România, a fost cel mai recent invitat al companiei târgumureșene Lateral în cadrul seriei de întâlniri cu publicul, reunite sub titlul generic de „talks“. Într-un interviu pe care ni l-a acordat ne-a răspuns curiozităților noastre despre, generic spus, sustenabilitate.

 

Definește-mi, te rog, noțiunea de sustenabilitate, pe înțelesul tuturor.

Sustenabilitate e ceea ce făceau de foarte mult timp, într-o oarecare măsură, bunicii noștri, la țară. Poate fi explicată mai ușor prin reducerea la cei trei P: planetă, populație și profit. Ceea ce înseamnă că orice faci, fie că vorbim de un produs, de un serviciu, de o firmă, de o afacere, trebuie să fie bună pentru toate aceste trei entități. Trebuie să fie bună pentru oamenii de-acolo, pentru că oamenii sunt importanți, trebuie să fie bine pentru planetă, pentru că pe planetă noi trăim și muncim, planeta e acasă pentru toți oamenii, și trebuie să fie profitabil și să aibă sens din punct de vedere economic, pentru că dacă e super-scump, nu ai făcut nimic și n-ai produs nici o schimbare.

 

Cum aplicăm noțiunea de sustenabilitate la o locuință? Care ar fi coordonatele esențiale și ce ar însemna pentru populația generală a unui oraș?

Sunt aceiași trei P: populație, planetă și profit. Din punct de vedere al populației, casa pe care o faci trebuie să fie sigură pentru ocupant și pentru mediul de lângă, trebuie să fie sănătoasă. Acest lucru înseamnă că tot ceea ce reprezintă parametri de confort și de sănătate în interior trebuie să fie OK. Asta înseamnă că temperatura, umiditatea, oxigenul, dioxidul de carbon ș.a.m.d. trebuie să fie la parametrii potriviți. Trebuie să ai o casă sănătoasă pentru că numai acolo poți fi și tu sănătos. Asta referitor la populație. Din punctul de vedere al planetei, ar trebui să aibă emisii cât mai mici, să polueze cât mai puțin. Aici poate să țină mult de casă, ca produs în sine, dar și de comportamentul utilizatorului. Asta înseamnă că poate nu faci foarte cald în casă și deschizi geamurile, pentru că acest lucru nici măcar nu e profitabil pentru tine, că poate ar trebui să consumi selectiv, să refolosești pungile și să-ți reduci consumurile. La planetă e vorba de impactul pe care casa ta, ca produs, și utilizarea casei pe durata ei de viață o are asupra mediului.

Profitabil înseamnă că e important să vină cu un cost potrivit pentru tot ceea ce înseamnă investiții. Chiar dacă vorbim de o investiție inițială mai mare cu 10-20%, tu trebuie să te gândești cum, prin reducerea consumurilor, în următorii 10-25 de ani poți să îți asumi investiția respectivă, fie că o recuperezi, fie zici: n-o să-mi recuperez banii, dar investesc în plus în sănătatea mea. Pentru că oamenii nu-și dau seama că clădirile bolnave au un cost de sănătate pe care tu nu poți să-l cuantifici. Dacă faci boli de plămâni, o să plătești și n-o să-ți calculezi acei bani, dar ei se vor duce la spital și e și sănătatea ta.

 

Majoritatea oamenilor de la oraș trăiesc în blocuri, respectiv în apartamente. Există câteva măsuri la îndemână pe care le-ar putea lua pentru a ridica gradul de sustenabilitate a locuinței respective?

În primul rând, să te gândești la gradul de confort interior, dacă e suficientă lumină în casă, dacă ar trebui mai multă sau mai puțină lumină, mai caldă sau mai rece, adică mai galbenă sau mai albă și, practic, să schimbi sistemul tău de iluminat, să te gândești dacă ai nevoie de un umidificator, asta fie ca să ridici umiditatea care e prea joasă, fie să cobori umiditatea care este prea înaltă. De asemenea, ar trebui să te gândești la tot ceea ce înseamnă consumul tău de electricitate și de apă, fie poți să-ți iei echipamente care consumă mai puțin, fie poți să le oprești atunci când nu le folosești, fie să-ți iei niște prize inteligente, care costă doar niște zeci de lei. Din punct de vedere al apei, trebuie să te gândești să nu mai lași apa deschisă atunci când te speli pe dinți și atunci când totuși o folosești să folosești aeratoare, ceea ce înseamnă practic ca la spălătoriile de mașini, ai puțină apă, dar e jet puternic și consum mai mic de apă, prin urmare plătești mai puțin. Și trebuie să îți faci un excel sau să pui pe hârtie cam cât de mult folosești diverse lucruri din casă, cam cât te costă și cum faci să fie profitabil pe termen lung. Cum, practic, cu banii economisiți pe eficientizare electrică poți fie să eficientizezi și mai mult prin termoizolație, fie să-ți mărești confortul, fie să-ți îmbunătățești sănătatea locuirii etc.

 

Conform datelor pe care le deții, există vreo categorie socială sau un anumit eșantion de vârstă care are o adeziune mai mare către genul acesta de atitudine sustenabilă?

Oamenii, cu cât sunt mai tineri, cu atât sunt mai curioși pe zona aceasta de tehnologie, de a afla lucruri noi, de a implementa și de a face ceva nou. Asta, apropo de millenials și generația Z. Oamenii care sunt pasionați de zona de IT și de software cu precădere sunt mai interesați de zona de smarthouse și de sustenabilitate, de energie și de managementul ei. Ce am mai văzut este că sunt foarte interesați cei care stau foarte mult pe internet. Firește, cei care sunt pasionați, de exemplu, de reducerea deșeurilor, clar se orientează și spre zona aceasta. Cei pentru care animalele sunt importante și își doresc protejarea florei și faunei, iarăși se gândesc la zona aceasta de sustenabiliate. Practic sunt foarte multe zone din care oamenii pot să vină la nivel de interes către o locuință sustenabilă pentru că locuințele sunt unele dintre cele mai mari poluatori și la nivel de gaze cu efect de seră și la nivel de consum de energie pe planetă. Chiar dacă ne gândim că poluează mult companiile mari, realitatea este că noi, cei mulți care poluăm puțin, suntem principalii poluatori.

 

Dezvoltatorii imobiliari tind să țină cont de această atitudine?

Există piețe pentru orice, există și produse care sunt ieftine și se vând, există și produse care sunt scumpe și se vând, așa e și pe zona de dezvoltatori. Există deja cartiere care folosesc locuințe 100% electrice sau care își produc propria energie sau care se orientează spre zona asta de calitate și confort a locuirii, sunt din ce în ce mai mulți dezvoltatori curioși și interesați, e o tranziție spre zona asta de locuințe sustenabile. Nu știu cât va dura, în anumite orașe se întâmplă mai repede, în altele mai încet.

 

Carte de vizită

 

În ultimii 8 ani, Mihai Toader-Pasti a participat la 3 ediții ale celei mai importante competiții de case solare din lume, Solar Decathlon (Madrid 2012, Versailles 2014 și Dubai 2018), câștigând peste 40 de premii naționale și internaționale.

Mihai a co-fondat EFdeN, un ONG care promovează casele solare și sustenabilitatea, și energiaTa, o inițiativă pentru prosumatori (mici producători de energie), iar în 2015 a participat la co-crearea Strategiei Naționale de Renovare alături de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi. Este pasionat de sustenabilitate, consideră că schimbările climatice sunt o amenințare care trebuie luată în calcul și contracarată. Mihai se implică activ în programe educaționale cu scopul de a pregăti tinerii români pentru a 4-a revoluție industrială.

A fost inclus în „Forbes 30 sub 30”, „UNLEASH Talent”, „BIZ Campionii Inovației”, „100 de oameni și idei care schimbă România”, „100 fețe ale inovației”. Este președinte al Future Energy Leaders Romania, co-președinte la Eisenhower Fellowships Youth Leaders, Global Shaper, Aspen Young Leader și climate ambassador al GYCN. Mihai este Certified Passive House Tradesperson și Green Buildings Professionals.

Mihai Toader-Pasti a subliniat în repetate rânduri faptul că cea mai sigură cale pentru a avea succes este să îți dezvolți la maxim capacitatea de a face față refuzurilor. El a depășit extrem de multe și vorbește în cunoștință de cauză.

 

A consemnat Andrei VORNICU

 

Related posts

CORESI AVANTGARDEN – proiect de regenerare urbană în Brașov

Nicolae Pop

Grupul TeraPlast vrea să demareze trei investiţii în valoare de 15 milioane euro

redactia

Rombat a plătit 4.666.300 lei ca să devină co-producător de baterii Li Ion și de vehicule electrice

Stefana Muresan

Irinel Popescu, trecut, prezent și viitor în progresul științific

Ligia Voro

Turcii de la Kastamonu țintesc afaceri de 190 mil. euro la Reghin

Stefana Muresan

Creștere de aproape 11% a veniturilor Digi Communications NV

Traian Dan

UVT, prima poziţie la nivel naţional în zona cercetării în Research Rank

Stefana Muresan

Cum poate Romania sa creasca rata investitiilor straine si sa isi atinga potentialul de dezvoltare?

redactia

Oradea și-a premiat voluntarii în cadrul Galei Voluntarilor din DAS

Traian Dan

Primele şase autobuze noi Mercedes au sosit la Oradea, urmează hibridele

Traian Dan

Preh, peste 1.000 de angajați la Ghimbav și continuă angajările

Stefana Muresan

Fabrica Aramis Baia Mare va fi creditată cu 11 milioane de euro

Nora Dumitrescu

Romgaz ar putea investi într-o centrală în cogenerare, la Oradea

Stefana Muresan

Milionarul orădean George Haber investește într-o fabrică de roboți la Oradea

Traian Dan

VGP: Publishes First Quarter 2020 Trading Update

Papuc Irina

Transparenţa pe piaţa imobiliară, în viziunea Veridio

Ligia Voro

Parc industrial în locul unei ferme de porci

Ligia Voro

Nu mai avem o țară low-cost și alte concluzii la forumul franco-român

Ligia Voro

Prima jumătate de an la BVB: creșteri de 11 %, două listări și sezonul dividendelor

Ligia Voro

Mii de elevi bihoreni, ajutați să-și aleagă cariera printr-un proiect european

Traian Dan

Alba: Elis Pavaje, cifra de afaceri de 161 mil. lei

Stefana Muresan

Cea mai modernă fabrică de pâine din Europa își aduce oameni de la 50 de kilometri distanță

Stefana Muresan

Producătorii de mobilă din Transilvania au o nouă conducere

Nora Dumitrescu

Transavia, exporturi de 21 milioane de euro anual

Stefana Muresan

Leave a Comment