Transilvania Business
Fonduri Europene Lideri si afaceri Sibiu Slider Ultimele stiri

FOTO SIBIU: Unitatea, leitmotivul liderilor europeni într-o Europă lovită de valul eurosceptic

Întruniți la Summit-ul informal de la Sibiu, șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană, cu excepția primului-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Theresa May, țară care tot ezită în ceea ce privește părăsirea comunității europene, au dat un mesaj de unitate celor peste 500 de milioane de cetățeni pe care îi numără uniunea și i-au îndemnat să participe la alegerile europene care se vor desfășura între 23-26 mai. În afară de problemele politice, liderii Europei unite au atacat teme economice, de la uniunea economică, monetară și bancară la politica comercială în competiția cu China și în alianță cu Statele Unite ale Americii sau cea a energiei în contextul schimbărilor climatice.

Am ajuns aseară în Sibiu, iar semnele desfășurării astăzi a Summit-ului informal al șefilor de stat și ai șefilor de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene se ițeau de peste tot. Traficul în zona centrală a Sibiului era restricționat atât cel pietonal, cât și cel auto, filtrele erau numeroase, orașul era împânzit de forțe de ordine, polițiști și jandarmi, pompierii și echipajele SMURD completau peisajul de intervenție, iar străzile urbane se coloraseră unele în tricolor, iar altele atât în drapelul României cât și în cel al Uniunii Europene. Ca să ne oprim ușor asupra atmosferei din Sibiul european.

În această dimineață, după ce am trecut de filtrele obligatorii de securitate, a fost bătălia pentru un loc cât de cât bun pentru a-i prinde pe liderii Uniunii Europene când ajungeau la Primăria Municipiului Sibiu, unde era programată prima parte a întâlnirii.

Primii au ajuns pe covorul roșu întins în Piața Mare a orașului primarul Sibiului, Astrid Fodor, și președintele României, Klaus Iohannis, gazda Summit-ului informal.

Președintele s-a oprit în fața jurnaliștilor înainte de a ajunge în sediul primăriei pe care a păstorit-o pentru câteva mandate și a transmis un mesaj de unitate pe covorul roșu. “Aici, din centrul României, de la Sibiu, se va decide viitorul Europei. Peste câteva minute vor începe liderii de state, liderii de guverne să sosească aici, în Piața Mare. Ne vom întruni și vom decide cum va arăta viitorul Uniunii Europene. Avem pregătită o declarație pentru cetățenii europeni, Declarația de la Sibiu care va arăta că suntem hotărâți, că suntem uniți, știm ce vrem, dorim să ne implicăm pentru un viitor foarte bun al Uniunii Europene. O zi foarte importantă pentru România, o zi foarte importantă pentru români. Astăzi, Europa vine la noi, România contează, românii contează”, a spus Klaus Iohannis, după care a răspuns la întrebări.

În primul rând a explicat de ce a semnat apelul către cetățenii europeni, întrebare la care avea să răspundă câteva ore mai târziu și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

“Sunt printre semnatarii acelui apel și nu întâmplător a fost lansat astăzi, de Ziua Europei, toți președinții de state din Uniunea Europeană am semnat un apel prin care îi chemăm pe europeni la urne. Aceste alegeri europarlamentare nu sunt alegeri obișnuite, la aceste alegeri se decide realmente viitorul Uniunii Europene. Vedeți că avem peste tot partide eurosceptice, politicieni populiști, politicieni care nu vor să continuăm în această frumoasă Uniune Europeană, iar cetățenii europeni sunt chemați să decidă prin vot ce fel de viitor vrem pentru Uniunea Europeană. Este clar că avem de ales între partide tradiționale, partide care vin cu soluții, și partide populiste, extremiste, care vin cu sloganuri, dar nu cu soluții. Iată, și pentru noi, și pentru români, acest vot contează, acest vot contează și la europarlamentare și la referendum. Referendumul pe care l-am convocat este despre viitorul nostru în Uniunea Europeană, acum se decide calea pe care vom merge în Uniunea Europeană și merită să votăm, pentru că noi toți am muncit ani de zile, ca să ajungem aici. România este o țară europeană, este o țară respectată, se vede, vor veni toți liderii europeni astăzi, aici, la noi. Haideți să fim proeuropeni, să mergem la vot, să votăm pentru viitorul nostru european. Votul românilor contează, contează în România și contează în Europa”, a spus acesta.

“Ce contează este să ne gândim și la apartenența politică a șefilor de state, e normal să ceară apărarea democrației, consolidarea democrației și să ceară cetățenilor să meargă la vot. Ei au dorit să ceară cetățenilor să participe în număr mare la vot, pentru că nu ne dorim să se mărească absenteismul și numărul celor care se abțin în cadrul alegerilor europene. Fiecare cetățean are dreptul să voteze pentru partidul care îi place, are dreptul să își exprime liber cu cine dorește să voteze”, a apreciat președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

 

Mai aproape de Spațiul Schengen?

 

Destul de sigur pe el și anticipând o decizie favorabilă României, președintele Iohannis a vorbit despre admiterea țării noastre în Spațiul Schengen.

“Această chestiune am pus-o în discuție de nenumărate ori și fiți siguri că și astăzi voi discuta cu liderii europeni despre Schengen. Însă vedeți că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum ne imaginăm, avem politicieni care, din păcate, au arătat Europei că nu avem numai o față frumoasă, avem și politicieni care atacă justiția din păcate, avem politicieni care, din păcate, atacă chiar și instituțiile europene, și în aceste condiții în loc să mergem mai departe, să fim acceptați cu totul și inclusiv în Spațiul Schengen au apărut acele discuții despre statul de drept din România, discuții care, evident, au fost antamate de politicienii noștri care vor altceva decât binele României. Românii își doresc să fie europeni și vă promit că vom rămâne și pot să vă promit că peste puțin timp, probabil nu astăzi, dar peste puțin timp vom fi și în Schengen și vom scăpa și de MCV”, a punctat șeful statului.

Un alt subiect la care a fost provocat, dar a răspuns diplomatic a fost cel al securității energetice, mai ales a statelor din Estul Europei care depind de resursele rusești.

“Pe agenda strategică, cu siguranță se va regăsi. Astăzi, bănuiesc că în cadrul discuțiilor vom aborda pentru a stabili liniile directoare pentru agenda strategică pentru următorul mandat și chestiuni legate de climă, chestiuni legate de securitatea energetică, toate acestea vor fi discutate. Veți vedea în Declarația de la Sibiu că multe chestiuni vor fi enunțate, dar următoarea fază este la consiliul din iunie când stabilim agenda strategică pentru următorul mandat”, a fost răspunsul președintelui.

Anunțați că vor sosi începând cu 11.45, șefii de state și de guverne din statele membre, s-au lăsat așteptați, primele apariții fiind după ora 12. Astfel, defilarea pe covorul roșu s-a prelungit până în jurul orei 13.

Rând pe rând au ajuns la sediul primăriei cancelarul Germaniei, Angela Merkel, cancelarul federal al Austriei, Sebastian Kurz, prim-miniștrii Belgiei, Charles Michel, Bulgariei, Boyko Borissov, Croației, Andrej Plenković, Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, Estoniei, Jüri Ratas, Finlandei, Juha Sipilä, Greciei, Alexis Țipras, Irlandei, Leo Varadkar, Italiei, Giuseppe Conte, Letoniei, Krišjānis Kariņš, Luxemburgului, Xavier Bettel, Maltei, Joseph Muscat, Poloniei, Mateusz Morawiecki, Portugaliei, António Costa, Republicii Cehe, Andrej Babiš, Sloveniei, Marjan Šarec, Slovaciei, Peter Pellegrini, Spaniei, Pedro Sánchez, Suediei, Stefan Löfven, Țărilor de Jos, Mark Rutte, Ungariei, Viktor Orbán, președinții Ciprului, Nicos Anastasiades, Franței, Emmanuel Macron, Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Unii dintre aceștia au acordat declarații înaintea summit-ului, opriți de jurnaliștii din țările lor, aproape conferințe de presă acordând primul-ministru al Belgiei, președintele Franței, primul ministru al Suediei sau Federica Mogherini.

După o primă întâlnire în sediul Primăriei Sibiu, liderii Europei, contrar uzanțelor au ieșit în Piața Mare și i-au salutat pe cele câteva sute de sibieni care au asistat aclamând sau mai în liniște perindarea membrilor Consiliului European.

 

Antonio Tajani vrea drept de inițiativă legislativă

Odată baia de mulțime încheiată, ne-am îndreptat spre cortul principal pentru conferințele de presă, unde era anunțată o conferință a președintelui Parlamentului European (PE), Antonio Tajani, sosit, de altfel, din Piața Mare și de la întâlnirea cu șefii de stat și de guverne care stabilesc agenda strategică a Uniunii Europene care într-un final devine legislație inclusiv prin rolul de co-legiuitor al Parlamentului European.

Acesta a susținut în începutul conferinței că Europa este mult prea birocratizată, îndepărtează astfel cetățeanul și că este nevoie de o schimbare de mentalitate.

Tajani a atacat, de asemenea, o serie de probleme economice, de politică economică, administrative și, pur și simplu, politice.

“Am subliniat cât de importantă este aproprierea între Europa și Statele Unite, pentru că problema noastră nu este America și problema Americii nu este Europa, ci pentru noi toți problema este ofensiva comercială chineză și asta este valabil și pentru Africa. (…) Ajung atâtea polemici între statele membre și a diferențelor de politici”, a punctat Tajani, amintind, de asemenea, de politica de apărare și de un nou model economic. “Firește și la capitolul schimbări climatice vrem să avem un rol de prim rang, nu e nevoie de un radicalism de mediu, este nevoie să mergem către o economie verde”, a subliniat președintele PE.

Dacă rămânem în zona economică, Antonio Tajani a mai menționat: “Am reiterat cât de important este să desăvârșim uniunea economică și monetară și, firește, să desăvârșim uniunea bancară. Am spus că sunt în favoarea unui buget pentru zona Euro, însă, bineînțeles, că acesta trebuie să fie dezvoltat în cadrul Uniunii Europene. (…) De asemenea, m-am exprimat în favoarea Ministerului Economiei și Finanțelor la nivel european, însă întemeindu-se acest lucru pe o autentică armonizare fiscală, nu e cazul să mai punem încă un scaun, un portofoliu”.

Liderul instituției europene a atins apoi problemele politice, președintele exprimându-se direct și fără niciun ocoliș pentru ca PE să aibă atributul de a iniția actele normative europene.

“Am subliniat cât de importante, indispensabile sunt câteva drepturi. În primul rând, dreptul de inițiativă legislativă să fie atribuit Parlamentului European, suntem singurul parlament care nu are drept de inițiativă și am cerut și subliniat cât de important să se consolideze politica de control și, mai ales, dreptul de anchetă a Parlamentului European. Am reiterat că pentru noi Consiliul trebuie să se transforme într-o adevărată cameră legislativă, sigur pe picior de egalitate cu parlamentul, și am reiterat și faptul că nu se mai pot lua decizii prin unanimitate, ci este indispensabil să se ajungă la o alegere care să fie făcută cu majoritate”, este opinia lui Tajani.

De asemenea, jurnaliștii prezenți au putut să sesizeze o disensiune între PE și Comisia Europeană, instituția europeană cu rol de inițiativă legislativă și de punere în aplicare a legislației europene.

“Comisia Europeană este un organism executiv, treaba ei este să pună în practică deciziile adoptate. Acum nu cred că toată puterea trebuie să fie concentrată în mâinile comisiei, am spus-o în repetate rânduri, Parlamentul este cel care controlează activitatea comisiei și nu invers, iar puterea democratică este în mâinile Parlamentului, noi suntem reprezentanții poporului. Problema este însă alta, să fim atenți să nu transformăm Comisia Europeană, să nu se transforme într-o domnie a tehnocrației și a birocrației. Sigur că trebuie supusă unui control, sigur că trebuie să se adapteze la alegerile pe care le face parlamentul și consiliul, dar comisarii sunt, până la urmă, numiți politic, chiar dacă nu sunt aleși cum este ales parlamentul, deci este răspunderea lor, a comisarilor și nu a directorilor generali”, a susținut Antonio Tajani.

Președintele a răspuns și la o întrebare legată de viitorul Parchet European și de susținerea pentru funcția de procuror european general a fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, din partea PE. “Există o continuitate administrativă a Parlamentului European, dacă a luat deja o hotărâre, această hotărâre nu este revocabilă”, a conchis Tajani.

 

Britanicii participă la alegerile europene. Și totuși

 

Nu aveau cum să fie ocolite întrebările referitoare la situația Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord care deși cu un picior în afara Uniunii Europene va organiza totuși alegeri europarlamentare, deși primul ministru Theresa May a avansat data de 31 octombrie pentru BREXIT.

În aceste condiții, a punctat Antonio Tajani, “deputații britanici aleși în mai vor părăsi Parlamentul European în aceeași zi în care și Regatul Unit va ieși din Uniunea Europeană și având în vedere că deja s-a hotărât modul în care se va face această înlocuire, se va trece de la 751 la 705 europarlamentari, sigur va exista o creștere a numărului de parlamentari din diferite țări care în temeiul acordului și reformei au primit un număr mai mare de deputați”.

Președintele a sancționat subtil nehotărârea arătată de britanici: “ar fi trebuit să se hotărască destul de devreme ce doresc să facă, de luni de zile nu reușesc să se hotărască”, continuând „sigur că britanicii ne-au luat întotdeauna prin surprindere, se pregăteau să plece înainte de alegeri, apoi au cerut să se prelungească termenul, cred că ar trebui să întrebați la Londra ce vor face. Cred că nici ei nu știu în acest moment ce vor face”.

În acest răstimp, membrii Consiliului European încheiau prima parte a zilei și se îndreptau spre Muzeul Brukenthal unde erau așteptați la masă, ca apoi să se întoarcă în sala de ședințe din Primăria Sibiu.

La finalul Summit-ului informal, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună în care au expus concluziile întâlnirii la nivel înalt. În paralel, au avut loc conferințețe de presă ale șefilor de stat și prim-miniștrilor, membri ai Consiliului European.

 

Unitate reală, nu de faţadă într-un Sibiu european

 La finalul Summit-ului informal, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună în care au expus concluziile întâlnirii la nivel înalt. În paralel, au avut loc conferințele de presă ale șefilor de stat și prim-miniștrilor, membri ai Consiliului European.

“Ne-am dorit, și acum la sfârșit pot să spun că am reușit, să avem un Summit al unității, al determinării noastre de a continua avansarea proiectului integrării europene, ca proiect fără precedent de democrație, prosperitate și pace, un proiect al stabilității atât spre interior, cât și spre exterior, spre vecinii noștri. Mă bucur că dinspre România pornește un mesaj pozitiv, unitar, al statelor membre şi al instituțiilor europene, deopotrivă, de a consolida Uniunea Europeană pe baza unui set clar de principii și valori.

Acest mesaj de unitate rezonează într-o coerență perfectă cu motto-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, gândit în jurul principiului coeziunii, ca valoare comună europeană.

La preluarea mandatului, România și-a asumat avansarea proiectului european spre o Europă mai coerentă, mai coezivă și unitară, atât pe plan intern, la nivelul statelor membre, între state membre, la nivel regional, la nivel local, cât și pe plan extern. Unitatea și coeziunea acțiunii noastre ne-au transformat în ceea ce suntem astăzi ca Uniune, un model de dezvoltare, de democrație, de prosperitate.

Am discutat astăzi la Sibiu despre cum vrem să continuăm, în ce direcție dorim să ducem construcția noastră europeană. Am adoptat o Declarație politică, Declarația de la Sibiu, care sper să rămână un reper important în istoria Uniunii Europene.

În spiritul celor convenite în urmă cu 2 ani, cu ocazia aniversării, la Roma, a 60 de ani de la semnarea Tratatelor, cel mai important mesaj al Declarației de la Sibiu – aș putea spune «spiritul de la Sibiu» – este confirmarea voinței noastre de a continua, împreună, proiectul european”, a fost mesajul preşedintelui României, Klaus Iohannis la finalul reuniunii la nivel înalt.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, cunoscut pentru discursurile mai puţin convenţionale, a venit la conferinţa de presă cu mănuşile primite de la eroul de la Sevilla, Helmuth Duckadam, care a apărat patru lovituri de pedeapsă pentru Steaua Bucureşti în 1986 în confruntarea cu FC Barcelona, aducând pentru prima dată şi, deocamdată, singura Cupă a Campionilor Europeni în România.

“Iată ce am primit ieri de la Helmuth Duckadam și un sfat cum putem să ne apărăm mai eficient interesele europene și știți că el este un mare profesionist. Mulțumesc, Helmuth”, a fost introducerea mai puţin obişnuită a lui Tusk.

Acesta a amintit apoi despre discuţiile din cadrul Summit-ului informal care s-au concentrat asupra priorităților europene din următorii cinci ani. “Am vorbit și despre afacerile interne cât și despre provocările globale, neuitând faptul că lumea din jurul nostru este tot mai schimbătoare și mai imprevizibilă. Rezultatul acestei dezbateri se va vedea în iunie când Consiliul European va adopta prioritățile Uniunii Europene pentru următorii 5 ani, așa-numita agendă strategică. Fără să anticipăm în niciun fel rezultatele acestei dezbateri pentru că ea va fi influențată de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, pot să spun, cu siguranță, un lucru: liderii au demonstrat că vor să își asume deplina responsabilitate politică nu doar pentru anumite evenimente sau provocări, ci pentru Uniunea Europeană în întregimea sa”, a subliniat preşedintele consiliului.

Acesta a susţinut că va convoca, în 28 mai, la două zile după încheierea procesului electoral în cele 28 de state membre ale UE, o reuniune a celor 28 de lideri europeni pentru a demara procesul de numire în instituţiile europene. “Am intenția de a alege conducătorii instituțiilor europene într-o procedură rapidă și eficientă. În mod firesc, procesul va respecta regulile din tratate, el va trebui să reflecte echilibrul geografic și demografic, astfel încât și țările mari, și cele mai mici să fie reprezentate în cele mai înalte poziții din Uniunea Europeană”, a punctat Donald Tusk.

Președintele Consiliului European a mai amintit și de echilibrul în ceea ce privește reprezentarea de gen în instituțiile europene. Acesta a mai subliniat că ar fi de dorit un consens pentru aceste numiri, însă “trebuie să fim realiști”, iar dacă nu se va ajunge la consens, atunci se va vota.

Înainte de a încheia mesajul în limba engleză, Donald Tusk a făcut referire la situaţia din Cipru, avertizând subtil Turcia pentru forajele de pe teritoriul insulei din Mediterană. “Trebuie să afirm că ne așteptăm ca Turcia să respecte drepturile statelor suverane. Consiliul European va urmări cu atenție aceste evoluții”, a încheiat Tusk, ca apoi să transmită un mesaj în limba română.

“Aș dori să îi mulțumesc președintelui Iohannis pentru organizarea și găzduirea Summit-ului de la Sibiu. Când ne-am întâlnit în ianuarie, la startul președinției române (n.a. a Consiliului Uniunii Europene), am vorbit din suflet despre România pentru că am convingerea că sunteți remarcabili. Ați organizat un summit exceptional, puteți fi mândri de munca depusă, la fel cum Europa este mândră de dumneavoastră. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu, toată Europa s-a îndrăgostit de dvs. Mersi”, a adăugat Donald Tusk.

Ultimul pe lista vorbitorilor a fost, cum aminteam deja mai sus, Jean-Claude Juncker care a susţinut că ideea unui summit la Sibiu i-a aparţinut.

“În 2017, în discursul meu privind starea Uniunii Europene, i-am propus lui Donald (n.a. Donald Tusk) să convoace Consiliul European la Sibiu, pentru prima reuniune a Consiliului European de după BREXIT. Dar oricum lucrurile stau aproape la fel. De ce? Pentru că vrem ca toată lumea să se îndrăgostească de Sibiu și văd că ați răspuns acestui apel al meu în mod exemplar. Consiliul European de astăzi a fost unul dintre cele mai ușoare la care mi-a fost dat să particip, în primul rând pentru că președinția română și, mai ales, domnul președinte Klaus Iohannis au pregătit în cele mai bune condiții posibile această reuniune, dar și pentru că nu am avut presiunea de a lua o decizie urgentă, de aceea am putut să discutăm fără a fi prea grăbiți. Acest Consiliu European ne-a arătat că putem fi uniți, nu doar de fațadă, ci în mod real, așa cum în ultimii ani am fost capabili să acționăm, de multe ori, împreună. De multe ori se spune că Uniunea Europeană nu a știut să se ridice la înălțimea așteptărilor, dar avem peste 300.000 de directive și regulamente pe care le-a propus Comisia Europeană și 80% dintre ele au fost adoptate în unanimitate. Iată că Uniunea Europeană nu este în criză dacă reușește să adopte în unanimitate peste 80% dintre deciziile propuse între cei doi co-legiutori. Sigur că s-ar fi putut face mai multe, dacă instituțiile europene ar fi reușit să prezinte și cele șapte propuneri ale Comisiei Europene din 2017 privind sistemul de azil. Atunci, bilanțul ar fi fost și mai impresionant, dar am putea spune că esențialul există, mai puțin părțile esențiale care lipsesc ca să spun așa. Însă tot ce nu s-a realizat încă, sperăm să se realizeze în a doua jumătate a anului după alegerile pentru Parlamentul European, care, firește, sunt deosebit de importante”, a arătat preşedintele Comisiei Europene.

Acesta a mai prezentat câţiva indicatori cheie comparativ cu 2014, la preluarea mandatului.

“Este important să privim lucrurile europene îndeaproape și să constatăm că față de 2014, de exemplu, șomajul a scăzut și a revenit la un nivel comparabil cu cel de dinainte de criza din 2007. Deficitele bugetare, de asemenea, au scăzut, de la 6,2% la 0,6%. Să spunem că totul merge prost este o eroare, dar e adevărat că nu putem să spunem că totul merge bine şi perfect, ar fi incomplet”, a mai susţinut Jean-Claude Juncker.

La sesiunea de întrebări, cei trei preşedinţi au răspuns la întrebări referitoare la un nou portofoliu în Comisia Europeană – cel privind apărarea statului de drept, politica în domeniul schimbărilor climatice şi altele.

Seara europeană de la Sibiu s-a încheiat în Piaţa Mare cu un spectacol, la care au mai ajuns preşedintele României, Klaus Iohannis, şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Mai multe impresii vă invităm să lecturaţi în ediţia 87 a revistei Transilvania Business.

Ligia VORO

Comentarii

Comentarii

Related posts

18 ani de Danone în România

Ionel Albu

Eximtur: Cererea pentru litoralul românesc, în creştere faţă de anul trecut

Stefana Muresan

Tarom, transportator oficial pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021

redactia

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More