Antreprenori Mureș

Pansab, povestea de succes a pâinii Sabău

În municipiul Reghin, undeva pe o străduţă numită Susenii Noi, în urmă cu 25 de ani îşi făcea apariţia în peisajul economic o mică brutărie, care începea să producă pâinea de Sabău, de la numele celui care a pus afacerea pe picioare, respectiv Simion Sabău, administratorul societăţii S.C. Simimpex S.R.L.

 

Povestea pâinii în familia Sabău are rădăcini mult mai vechi, începută de Grigore Sabău, tatăl lui Simion, brutar cu o vastă experienţă acumulată la Ibăneşti şi Reghin în perioada de dinainte de 1989.

“După revoluție, am stat și m-am tot gândit ce să fac. I-am spus soției la un moment dat: dacă eu nu sunt în stare să fac ceva aici în țara asta, să lucrez, să produc, atunci nu are rost să mai trăiesc. Mi-a venit atunci o idee, doar că îmi trebuia un pic de expertiză. Îl aveam pe tatăl meu, Grigore Sabău, care a fost brutar. Am zis atunci că el mă poate ajuta ca să pot să pornesc la drum şi aşa am început. Atunci pretențiile nu erau așa mari, m-am găndit cum pot să exploatez spațiul pe care îl aveam. Aşa am ajuns la brutărie, investiția cea mai mică posibilă care să aducă un venit cât de cât rapid. Am pornit practic într-un garaj. Prima pâine am făcut-o în 1994”, povesteşte Simion Sabău.

 

Paşi mărunţi, dar siguri

 

La început, producția era una mică, undeva la 200 de pâini pe zi. “Am început cu un cuptor clasic din cărămidă, dar o dată cu apariţia cuptoarele cu inducție, pâinea existentă pe piaţă a început să fie tot mai frumoasă, datorită noilor tehnologi. Sunt două tehnologii de producere a pâinii, metoda directă și metoda indirectă. Majoritatea producătorilor de pâine au mers pe metoda directă. Mai exact, ai pus drojdia, sarea, ai frământat și gata. În schimb, metoda indirectă înseamnă să lucrezi cu maia. La maia câștigi calitate dar nu și volum la pâine. Acesta este dezavantajul. La acea vreme prea puțini au apreciat calitatea. După 1990, toată lumea a fugit după aspect. Pâinea noastră parcă era un pui pe lângă celelalte pâini care se făceau. Astfel, producția a început să scadă, astfel încât am ajuns de unde am pornit, de la o mie și ceva de pâini la 200 de pâini pe zi”, afirmă Simion Sabău.

Astăzi îns, Simion Sabău poate să spună că: “Noi nu suntem o brutărie mare, dar suntem o unitate care a făcut pași mărunți, dar siguri”.

 

Tehnologizarea în slujba calităţii

 

Calitatea era pe primul plan, prea puţin apreciată de clienţii care doreau formă, mărime şi, mai puţin, conţinut.

“Eu voiam calitate. Am văzut că nu merge și am încercat să ne reorientăm. Așa se face că am cumpărat un cuptor second-hand. Cu acesta am luat țeapă, doar câteva luni am putut să lucrăm cu el. Lucram atunci cu o firmă din județul Bistrița, din Dipșa. I-am explicat de problema noastră în ceea ce privește cuptoarele de pâine. Atunci am negociat cu ei și am luat un cuptor franțuzesc, motiv pentru care, în anul 2005 am fost la o expoziție la Paris dedicată utilajelor pentru industria de panificație. Acolo am văzut ce înseamnă tehnologia adevărată. Am venit acasă și, discutând cu soția, ne-am dat seama că avem nevoie de mai multe utilaje, fapt pentru care ne-am axat pe cuptoarele de pâine italienești. Am luat ce a fost necesar, un malaxor, care era necesar pentru noua pâine pe care o produceam. Am mai luat un cuptor, un dospitor, o mașină de rulat cornuri, feliator de pâine, pentru că așa cerea piața. Producția cu utilajele noi am început-o în anul 2006, cu care mergem și în prezent”, spune administratorul S.C. Simimpex S.R.L.

Un aspect esenţial a fost cel al desfacerii, nelipsită de griji, datorate celor care nu înţelegeau piaţa liberă unde aspectul calităţii este cel primordial.

“Desfacerea o făceam la început prin magazine. A fost unde am intrat mai bine, dar au fost locuri unde m-am rugat de ei și nu am intrat deloc. Mereu le-am spus: măi oameni buni, vă rog frumos luați măcar cinci pâini, să vadă lumea cum sunt produsele noastre, deoarece omul e cel care alege. Magazinele proprii au apărut în 2010-2012, la început  în Reghin, după care ne-am extins în Toplița și Bistrița. Factorul principal care ne-a determinat să avem o desfacere proprie a fost că nu încasam banii. Am avut probleme care s-au răsfrâns și asupra stării mele de sănătate. Eu sunt de concepția: domnule, te respect, mă respecți și spune-mi, te rog frumos, când să vin după bani? Nu te presez, dar spune-mi când să vin după bani. Mereu se întârzia cu plata, datornicii se înmulțeau, fapt care m-a consumat psihic foarte mult. Eu nu pot să finanțez pe cineva din banii noștri pe care nu-i avem, mai ales că eu îmi plătesc obligațiile pe care le am față de alții. Atunci am decis să mergem pe ideea magazinelor proprii, inclusiv în județul Harghita, mai exact la Toplița. De asemenea, începând cu anul trecut avem un magazin la Bistriţa. În paralel cu producerea pâinii, există și partea de patiserie. Am zis să ne diversificăm și noi producţia, doar cu pâine ne ducem dorului. Nu am făcut o brutărie numai pentru moment, am conceput ceva de viitor, aspect care m-a ajutat să-mi ţin copiii aproape, Marius și Simona”, declară Simion Sabău.

 

Aportul copiilor

 

Semiparalizat în urma unui atac cerebral, Simion Sabău a fost obligat să le cedeze afacerea copiilor care să ducă mai departe povestea pâinii Sabău începută în urmă cu un sfert de veac.

“Aportul copiilor este unul esenţial, ei sunt cei care conduc afacerea, în special după problemele medicale pe care le-am avut. Sunt extrem de mulţumit de ceea ce fac, pentru că nu au distrus, ba din contră, au pus cărămidă peste cărămidă la tot ce am făcut eu. Marius e cel care şi-a pus amprenta asupra noii dezvoltări a firmei, el se ocupă inclusiv de imaginea ei, de partea de marketing şi dezvoltare, iar Simona, de partea de patiserie, prin coordonarea activităţii laboratorului de prăjituri. Soţia vine să completeze toată această activitate, iar, în ce mă priveşte, vin cu un sfat care să ajute la bunul mers al firmei. Copiii au preluat cu succes frâiele firmei. Când am început această afacere, mereu mi-am dorit ca şi copii mei să nu fie nevoiţi să meargă să muncească prin străinătate. Să meargă, să vadă lumea asta mare, dar să-şi găsească un rost la ei acasă, nu prin străinătăţuri. Pâinea de Sabău pot spune că se întinde pe trei generaţii, de la tatăl meu, eu şi soţia Maria şi cei doi copii, Marius şi Simona”, a conchis Simion Sabău.

 

Pansab, noul brand al brutăriei Sabău

 

Începând cu anul 2015, societatea Simimpex S.R.L. a lansat pe piaţă noul brand, Pansab, cel care și-a asumat acest rebranding fiind fiul său, Marius.

„Contează imaginea, dar la bază stă calitatea. Dorim să o menţinem prin tot ce facem, aceleaşi ingrediente, aceleaşi metode de fabricare a pâinii, doar că am schimbat modul de prezentare şi de vânzare al produselor noastre. Aşa s-a născut ideea de a ne prezenta pe piaţă cu brandul Pansab prin magazinele proprii din Reghin, Topliţa şi Bistriţa. Urmează în primăvara acestui am să mai amenajăm un spaţiu propriu în Reghin, la intrare în Piaţa de Joia şi încă unul la Bistriţa. E nevoie în permanenţă să vii cu ceva nou. Dacă rămâi pe loc, trece lumea pe lângă tine şi nu progresezi deloc. De aceea lucrăm la imagine, la modul de prezentare al produselor noastre care să corespundă cerinţelor pieţii actuale. Nu în ultimul rând aspectul social, deloc de neglijat, fapt pentru care, în colaborare cu cei de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Reghin, oferim zilnic o pâine la 40 de persoane nevoiaşe. În ce priveşte perspectiva, dorim să ne extindem, atât în ce priveşte numărul de magazine, cât şi în ce privește spaţiul de producţie, atât la brutărie cât şi la laboratorul de prăjituri. În acest sens, în vară vom avea un laborator nou de prăjituri, mai mare şi mai modern faţă de cel actual. Este necesară această investiţie, astfel fluxul de producţie va fi mult mai uşor, mai rapid, plus că şi producţia va fi mult mai mare”, a spus Marius Sabău.

 

Laboratorul de prăjituri, componenta dulce Pansab

 

Povestea pâinii Sabău nu putea fi completă fără componenta dulce, respectiv laboratorul de cofetărie, coordonat de Simona, fiica administratorului Simion Sabău.

„Mi-a plăcut de fiecare dată ideea de a crea, deoarece pot să fac lucruri noi, să las imaginaţia să curgă după care să mă ghidez. Laboratorul de cofetărie produce o gamă diversificată de produse, începând cu prăjiturile de casă, clasicele prăjituri pe care le ştim de demult, până la prăjituri Mousse, torturi aniversare, de nuntă, botez. Lucrăm, de regulă, în funcţie de comenzi şi de cererea de la magazine. În laborator lucrează cinci persoane alături de mine. În magazinele proprii, partea de pâine este completată cu oferta de prăjituri, merg de minune împreună, mai ales că, în cadrul magazinelor, există şi mese, unde poţi savura o cafea sau o prăjitură delicioasă. Contează foarte mult să avem o activitate cât mai diversificată, de la pâine la prăjituri. Câţi oameni sunt, atâtea gusturi şi atunci, prin tot ce facem, încercăm să acoperim o piaţă cât mai largă, să satisfacem cerinţele clienţilor. Un lucru care mie îmi place foarte mult este acela că îmi place să încurajez clienţii, să ne propună ei o variantă de gust, pe care noi la rândul nostru să o transpunem în produsele noastre. Îi chemăm, gustă din produsele noastre şi, dacă vin cu o sugestie, facem produsul exact pe gustul lor. Această abordare se pare că are succes, învăţăm prin asta să ne mulăm după gustul dorit de clienţi”, a precizat Simona Culda, coordonatorul laboratorului de cofetărie Pansab.

Clienţii sunt aşteptaţi în oricare din cele șase magazine deschise special pentru ei. Fie că le vizitează pentru a savura produsele de patiserie și cofetărie sau pentru a alege o pâine pregătită cu pricepere, sunt bineveniţi, în locaţiile din Reghin: Str. Republicii Nr. 15, Str. Iernuțeni Bl. 2-8, Str. Gurghiului Nr. 25A, Str. Pandurilor Nr. 14A, Bistriţa: Bd. Decebal nr. 40 şi Topliţa: Str. Nicolae Bălcescu.

 

de Alin ZAHARIE

Related posts

Eximtur se indreapta spre afaceri de 54 mil. euro

Stefana Muresan

Dan Niculae, Director General Transilvania Broker: Țintim o cotă de piață de minim 10% în următorii doi ani

Stefana Muresan

Afacerile spitalului Polaris din Cluj au crescut cu 30% anul trecut, la 20 mil. lei

redactia

Leave a Comment