Transilvania Business
Cluj Infrastructura Investitii Slider Ultimele stiri

Satul inteligent vs Smart City

 Șefii regiunilor din Uniunea Europeană (UE) s-au adunat la Cluj pentru a pune la punct strategia de după 2020. Ofensiva satelor inteligente și a micilor orașe ca o contrapondere la migrarea spre marile aglomerări urbane, dar și banii europeni ce vor fi gestionați direct de primari au fost temele cele mai aprinse. 

 

Edilul Emil Boc le-a explicat acestora care sunt modelele de bune practici în absorbția fondurilor europene la Cluj: autobuze electrice și școlare cu circuit închis, prioritizarea transportului în comun, modernizarea spațiilor publice.

“Țara noastră este un beneficiar net al politicii de coeziune. În România au venit 45 de miliarde de euro de la aderare. Este o datorie să promovăm valorile europene, de ele depinde soarta Europei. Avem nevoie de o atitudine proabsorbție, profonduri europene. Politica de coeziune este una profundă, de care depinde viitorul Europei.

La Cluj, cetățenii au văzut concret impactul său printr-un proiect de mare succes pentru România, pentru orașe: programul de reabilitare termică a blocurilor și a clădirilor publice, unde deja s-au epuizat resursele financiare. Cetățenii din aceste blocuri reabilitate au constatat, în condițiile unei ierni grele, că facturile li s-au diminuat cu 30-40%. Dacă și în acest exercițiu financiar se vor găsi mai mulți bani pentru acest program va fi o dovadă clară a faptului că UE ajunge în fiecare casă”.

 

Clujul “verde”. Ofensiva împotriva mașinilor

 

“În privința Clujului, în actualul exercițiu financiar există proiecte semnate, în implementare sau în evaluare de 420 de milioane de euro, inclusiv cele 150 de milioane pentru Centura Metropolitană. Pe lângă componenta de inovare, ne-am concentrat pe cea de calitate a vieții pentru a oferi cele mai bune servicii cetățenilor. Ne-am axat pe dimensiunea nepoluantă, pe mobilitatea alternativă la transportul cu autoturismul personal, astfel încât să oferim mai multe spații pietonale, piste de biciclete, transport ecologic.

O treime din transportul public din oraș este electric și acest proces va continua accelerat. Mai greu va fi să schimbăm mentalitatea oamenilor. Mașina ne-a slujit de-a lungul timpului, dar acum a devenit un stăpân al nostru. Am luat de la mașini și am dat cetățenilor: mai multe zone pietonale, mai mult spațiu verde. Cu mașina e ca și cu soacra: trebuie să ai grijă de ea, să o tratezi cum se cuvine, dar să nu îți controleze ea viața”, a remarcat primarul Clujului.

 

Oradea a luat de la primarii mai leneși

 

“România va beneficia, în perioada 2021-2027, de 31 de miliarde de euro de la Comisia Europeană (CE), în baza calculului pe baza produsului intern brut, adică +8% față de perioada precedentă. 6 miliarde de euro în plus pentru orașe și regiuni. E important să existe proiecte bune: Oradea a avut o alocare inițială de la nivel național de 35 de milioane de euro, dar în final a luat 200 de milioane pentru că a depus mai multe proiecte, iar banii s-au redirecționat de la alte orașe care nu au reușit să depună. La fel, Clujul a avut multe proiecte pe urbanism.

Politica de coeziune are ca obiectiv central combaterea disparităţilor dintre ţările şi regiunile Europei prin politici adaptate realităţilor locale: inovare, competitivitate, locuri de muncă, schimbări climatice şi de mediu. Nu lăsăm deoparte orașele mici, zonele rurale; Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sunt interesate să le finanțeze. Între 6 și 10% din Programul Operațional Regional va fi administrat direct de primării. În exercițiul financiar precedent, nivelul era de 20%, însă au fost țări foarte departe de acest obiectiv”, a precizat comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu.

 

În România totul e dirijat de la centru

 

“Guvernele să înţeleagă că nu pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local; primarii şi cei care locuiesc aici ştiu cel mai bine nevoile cetăţenilor, că vorbim de reședințe de județ sau de orașe mici. Încurajăm ca fondurile UE să fie concentrate în mâna celor care sunt reprezentaţi direct de cetăţeni, pentru că şi-au dezvoltat capacitatea administrativă, le ştiu exact nevoile. În România decizia în concretizarea proiectelor regionale este blocată la nivel național. În Franța lucrăm direct cu președinții de regiuni care sunt și autorități de management. Acolo e o structură descentralizată; în România, una centralizată”, a susținut Corina Crețu.

Comisarul a menționat că viitoarele spitale regionale de urgență (SRU) se vor putea face de către administrațiile din Cluj-Napoca, Iași sau Craiova dacă guvernul ia această decizie. “Deși a pornit ca o inițiativă a Ministerului Sănătății, înființarea SRU poate fi transferată administrațiilor locale dacă guvernul răspunde afirmativ cererii acestora. CE este gata să schimbe beneficiarul. Din punctul nostru de vedere nu este corect să dai vina pe Bruxelles, important este ca această investiție să se facă, nu neapărat beneficiarul final”, a punctat Corina Crețu.

 

Multe proiecte în derulare, puține facturi la plată

 

“Din monitorizările pe care le avem, la această oră există tendințe pozitive de aplicare a programelor europene față de precedentul exercițiu financiar, 77% dintre proiectele selectate fiind în curs de implementare. Totuși, există întârzieri în privința efectuării plăților în cadrul programelor operaționale, media europeană fiind de doar 22%. Am constatat tendința unor state de a se concentra pe perioada de finanțare anterioară pentru a nu pierde acei bani și doar apoi pe noul exercițiu financiar. Este nevoie atât de un management mai bun al proiectelor, cât și un control mai eficient pentru a elimina încetinirile și blocajele.

Statele nu se prea grăbesc să emită facturi către CE, deși există presiunea dezangajării pe anumite programe. Noi am acționat și prin proiecte pilot la nivelul Regiunilor Vest și Nord-Vest ale României, coordonate direct de CE, în efortul nostru de ridicare a capacității statelor și regiunilor rămase în urmă. Astfel am reușit să transformăm Clujul în acel pol al inovației pe care îl vedem acum. Iar dacă la Cluj ne urcăm într-un tramvai modern sau într-un autobuz electric înseamnă că acest mijloc de transport a fost finanțat din actualul program operațional regional”, a menționat Dana Spinanț, director comunicare, buget și afaceri generale în Direcția Generală Politică Regională a CE.

 

Satele Europei se depopulează. Metropole nefuncționale

 

„Nu e important să cheltuim banii europeni, ci să existe cooperare, conectivitate, parteneriate. Vedem că zonele rurale sunt din ce în ce mai deconectate de cele urbane, fondurile pentru ultimul pilon fiind redus cu 40%. Zona rurală se depopulează, iar cei care vin la sat sunt subfinanțați din fondurile UE. Trebuie să avem ca prioritate crearea de sate inteligente, nu numai de Smart Cities.

2,4 miliarde de euro sunt propuși pentru a fi repartizați proiectelor din aceste sate neglijate. Dacă zonele rurale sunt decuplate de cele urbane și li se taie fondurile vom avea o mare problemă”, consideră Lambert von Nistelrooij, şeful comisiei Regi a Parlamentului European (PE). “În Franța s-a dovedit faptul că teoria cum că metropolele distribuie bogăție, prosperitate în jurul lor este falsă”, afirmă Isabelle Boudineau, președintele comisiei pentru politica de coeziune teritorială (COTER) a Comitetului Regiunilor (CoR).

 

Primim 31 de miliarde de euro de la Bruxelles

 

Cu puțin timp înainte de încheierea mandatelor actuale ale PE și CE, în contextul unor negocieri dificile privind bugetul UE de după 2020, lideri locali din întreaga Europă s-au reunit la Cluj pentru a discuta despre impactul și perspectivele politicii de coeziune a UE. Reprezentanți de vârf ai CoR și ai CE au prezentat cele mai semnificative priorități, preocupări și realizări ale regiunilor UE în această etapă.

România este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor structurale și de investiții europene, alocările depășind 31 de miliarde de euro în 2014-2020. Programele din cadrul politicii de coeziune reprezintă peste 50% din investițiile publice din țară. CE a propus în 2018 o creștere de 8% pentru perioada 2021-2027, iar negocierile dintre PE și Consiliu sunt în curs de desfășurare. CoR este adunarea UE a reprezentanților locali și regionali din toate cele 28 de state membre.

 

Proiecte europene la Cluj: 420 mil. euro

(perioada 2014-2020)

 

  • Centura metropolitană: 150 mil. euro
  • Transport: 100 mil. euro
  • Mobilitate urbană: 50 mil. euro
  • Orașul “verde”: 40 mil. euro
  • Educație: 26 mil. euro
  • Eficiență energetică: 16 mil. euro
  • Sănătate: 6 mil. euro
  • Alte domenii: 35 mil. euro

 

Aderare la Alianța pentru Coeziune

 

Primarul Emil Boc a semnat adeziunea la Alianța pentru Coeziune. Aceasta este o coaliție a părților care consideră că politica de coeziune a UE trebuie să rămână unul din pilonii viitorului. Prin aceasta se solicită ca bugetul UE de după 2020 să consolideze politica de coeziune, să o facă mai eficientă, mai vizibilă și mai accesibilă pentru toate regiunile UE. Reprezentând în prezent o treime din bugetul UE, politica de coeziune reduce disparitățile regionale. La Alianța pentru Coeziune au aderat 109 orașe și județe, 118 regiuni, 46 asociații naționale ale orașelor și regiunilor, 35 de asociații europene și 8.740 de semnatari individuali.

Comentarii

Comentarii

Related posts

S-a lansat Magnet CV, cea mai nouă platformă de locuri de muncă din Mureș, Sibiu și Cluj

redactia

Ce ar trebui să știi despre campania „Te răcorești și reîmpădurești”

Stefana Muresan

Ministerul pentru Mediul de Afaceri spune că România beneficiază de sprijinul SUA pentru aderarea la OCDE

redactia

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More