În timp ce 1,7 milioane de români au salvat economia Peninsulei în cel mai de succes fenomen migrator din istoria Uniunii Europene (UE), italienii au deschis la noi 45.000 de afaceri, fiind cea mai puternică forță antreprenorială străină din România.
“Fenomenul acesta își are rădăcinile în trecut, dar s-a amplificat de când România a pătruns în UE. Nouă, diplomaților, ni se cere să ne adaptăm cât mai rapid în țara în care suntem detașați, dar eu am constatat că în România e foarte ușor să te integrezi. Nu numai că provenim din aceeași limbă, latina, dar e același fel în care gândim, aprofundăm și soluționăm problemele vieții.
Pentru un italian este ușor să îl înțeleagă pe un român și invers. De-a lungul timpului, Italia a integrat diferite comunități: în Sicilia vezi multe persoane blonde cu ochi albaștri care provin din nordul Europei, Napoli are influențe spaniole, iar Friuli, o moștenire austro-ungară. Sunt 1,2 milioane de români în Italia, cea mai mare comunitate străină de la noi. Pe de altă parte, firmele italiene au fost atrase în România de factorii economici. Mă întâlnesc cu mulți investitori italieni cărora le reprezint interesele; se integrează bine în ambientul românesc”, spune ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi.
Între “migrație de succes” și „exodul creierelor”
“România are o contribuție importantă la economia Italiei, dar și italienii la cea a țării noastre. Sunt mulți români de succes în Italia care au povestit despre dificultățile lor de integrare acolo, mai ales înainte de intrarea României în UE. Românii din Italia reprezintă cel mai de succes fenomen migrator din această țară.
Plecarea românilor în Italia a fost posibilă datorită aderării ţării noastre la UE.
Oriunde am fost în Italia m-am întâlnit cu români. În Italia românii se integrează social foarte rapid, sunt muncitori, eficienţi, respectaţi, au reuşit să participe la viaţa politică şi socială a comunităţilor din care fac parte şi faţă de prima perioadă de după Revoluţie, când am observat că românii din diferite ţări au un fel de concurenţă între ei, acum mai în toate ţările se înţeleg şi lucrează împreună”, susține comisarul european Corina Crețu.
“În ciuda acestei nesiguranțe pe care o simt acum, românilor le-ar fi fost mult mai greu fără ajutorul fondurilor europene. Pe de altă parte, Italia este al doilea beneficiar al acestor fonduri din UE, în afară de faptul că este un contributor important. Cu banii europeni se reconstruiește patrimoniul UNESCO de la Pompeii, la Florența am inaugurat linia de tramvai dintre centrul istoric și aeroport, iar 1,2 miliarde de euro au fost alocați din fondul de solidaritate al UE pentru reconstrucția celor patru regiuni afectate de cutremur în perioada 2016-2017.
Italia are și probleme, acolo sunt unele dintre cele mai mari discrepanțe din UE între regiuni, cele din nord și cele din sud, iar strategia Comisiei Europene este tocmai de reducere a acestor mari diferențe. Vrem să deblocăm mai multe proiecte din zona de sud a Italiei și să facilităm și acolo accesul românilor pe piața muncii. Cel mai important impact al investițiilor care se fac din fonduri europene este să se creeze cât mai multe locuri de muncă, mai ales în zonele mai slab dezvoltate”, a mai punctat comisarul european pentru politică regională.
Au deschis 100.000 de firme în cele două țări
“Deși suntem înconjurați de o mare slavă, am rămas o oază de latinitate care împărtășește aceleași valori europene cu Italia. Sunt firme italiene extrem de importante care ajută la ridicarea economiei Clujului și se implică și mediul universitar, cultural, social. Avem în total 45.000 de firme italiene în România și 55.000 de firme deschise de români în Italia ce creează prosperitate în ambele țări.
Urmează o perioadă complicată în UE, în care proiectul european este pus tot mai mult sub semnul întrebării, iar viitorul uniunii nu mai pare atât de sigur ca înainte.
Trebuie să investim în ceea ce ne face mai europeni și pentru consolidarea proiectul european, iar din această perspectivă dezvoltarea relațiilor româno-italiene reprezintă o prioritate”, a menționat primarul Clujului, Emil Boc.
“Sunt două lucruri pe care trebuie să le aplicăm de la italieni. În primul rând, regimul ordonanțelor de urgență date de guvern (OUG) – este unul nociv care generează lipsă de predictibilitate în mediul economic prin modificarea peste noapte a Codului Fiscal – trebuie limitat, ca în Italia. Adică dacă nu se adoptă o OUG în 60 de zile în parlament, aceasta să își înceteze efectele. În România avem ordonanțe neaplicate și după 2-3 ani. Trebuie să introducem și noi acest termen-ghilotină de 60 de zile. În al doilea rând, cetățenii să poată elimina prin referendum un act normativ care nu are efect pozitiv în societate, în economie”, propune edilul clujean.
Pensionarii italieni se stabilesc în România
“Noua comunitate italo-română a depășit 2,5 milioane de persoane, este chiar mai mare decât aceea a unor state din UE. Sunt români din Italia, tinerii români care au crescut acolo și au venit să studieze sau să lucreze aici, italieni care locuiesc în România sau pensionari din această țară care s-au stabilit aici, dar și familii mixte.
Există o dimensiune culturală italo-română formată în cadrul unor valori comune care a avut o dezvoltare rapidă după intrarea României în UE.
Primul val de antreprenori din Italia a venit aici din proprie inițiativă, însă în ultimii ani situația s-a schimbat. Sunt domenii în care se poate colabora: expertiza italiană din IT poate face mult pentru sănătatea din România. Brandurile italiene sunt binecunoscute aici. Camera de Comerț Italiană pentru România va fi mult mai prezentă la Cluj; vom lucra în stil italian, adunând toate asociațiile noastre de afaceri”, spune președintele Italian Business Club (IBC), Antonio Patane.
De’Longhi, colacul de salvare a Clujului
“Ce șoc a fost în parcul industrial Tetarom III atunci când s-a anunțat că Nokia vrea să plece din Cluj – că va fi colaps economic, că vor rămâne mii de oameni fără locuri de muncă. Iar colacul de salvare a fost tocmai De’Longhi. Și liniile aeriene directe cu Italia de la Aeroportul Cluj au ajutat; acum oamenii de afaceri au o reacție mult mai rapidă. Nu degeaba se spune că toate drumurile duc la Roma. Deși nu vom ajunge niciodată la nivelul Cetății Eterne, vom ști să primim așa cum se cuvine italienii la Cluj”, spune președintele Consiliului Județean, Istvan Vakar.
“În Italia sunt 1,7 milioane de români, dintre care 1,2 milioane înregistrați, iar românii contribuie cu 1% din produsul intern brut al Italiei. Corriere della Sera a scris că românii au salvat Italia pentru că, după ce au venit acolo, din anii 2000 încoace, a avut loc o creștere economică după o perioadă de decădere. În Italia sunt sunt 15.000 de societăți cu răspundere limitată cu cel puțin un asociat român și 12.000 de persoane fizice autorizate din România, deci o mare forță economică.
În România avem peste 40.000 de societăți cu acționariat italian, nu există o forță antreprenorială mai mare decât cea a comunității italiene. Primele descinderi din cadrul proiectului nostru de repatriere a românilor au fost la Milano și la Torino, urmate de Roma. Avem și români care s-au întors acasă după 20 de ani de ședere în Italia și și-au creat aici afaceri prospere în Transilvania, dar și businessmeni italieni care s-au dovedit a fi de succes”, a precizat Marius Bostan, inițiator al mișcării RePatriot a organizației Romanian Business Leaders.
Consiliați la drepturi și pensii
Evenimentul “Fraternitatea italo-română” de la Cluj, organizat de IBC sub patronajul Ambasadei Italiei la București, a abordat informații de asistență a cetățenilor în relațiile cu administrația italiană, pensii de muncă și de invaliditate, indemnizații sociale și de șomaj, consolidarea perioadelor de contribuție pentru pensia din Italia și România. Printre invitații la eveniment s-au mai numărat consulul onorific al Italiei, Massimo Novali; reprezentantul Diocezei Ortodoxe Române din Italia, Octavian Schintee; președintele Institutului Național de Asistență Socială din Italia, Gianluigi Petteni. Ultimul a semnat un acord cu președintele Asociației Italo-Române Futura, Angelo Antognetti, pentru a oferi asistență – pentru prima dată în mod direct la Cluj – cetățenilor români care au lucrat în Italia și cetățenilor italieni care locuiesc aici.
Carte despre viața românilor din Italia
Marian Mocanu și Irina Niculescu au prezentat cartea “Ca frații. Fraternitatea italo-română la 10 ani de la aderarea la UE”. Aceasta abordează tema complexă a acestei fraternități, reflectată prin comunitatea românească din Italia. Cele șase capitole ale volumului prezintă o serie de aspecte diferite ale acestei relații, precum apropierea istorică dintre cele două popoare, aspectele economice, spirituale, implicațiile socio-culturale, participarea la viața politică și imaginea românilor în presă. Volumul se bazează pe 30 de interviuri – realizate în exclusivitate pentru acest studiu – cu importante personalități italiene și române.
