Transilvania Business
Sanatate Slider Ultimele stiri

Unifarm investește în producția de imunoglobulină în România

România a mai făcut un pas și este tot mai aproape de a produce propria imunoglobulină, după supunerea pentru dezbateri publice a Studiului de fundamentare pentru construirea unei bănci publice naționale de sânge, plasmă umană și celule stem. În acest proiect major, de importanță națională, Unifarm va reprezenta interesele statului român în cadrul unui parteneriat public-privat pentru o perioadă de 25 de ani. Care sunt pașii următori și de când am putea produce propria imunoglobulină, explică Adrian Ionel, Director General Unifarm.

 

Domnule Adrian Ionel, România va deveni în sfârșit independentă de imunoglobulina din afară, dezvoltându-și propriile capacități de producere în cadrul unui parteneriat public privat (PPP) în care Unifarm va reprezenta interesele statului român…

Într-adevăr, Guvernul României a aprobat un proiect care va face România să fie independentă din punct de vedere al producerii și folosirii imunoglobulinei umane, iar recent a trecut de etapa de dezbateri publice și Studiul de fundamentare. În ultimul timp am găsit deschiderea necesară pentru susținerea acestui proiect, mai ales pe fondul crizei de imunoglobulină de anul trecut și de acum doi ani. După cum știți, este investigată o presupusă asociere de tip cartel a unor producători internaționali. A fost sesizat Consiliul Concurenței care a declanșat o anchetă în acest sens, atât la nivel național, cât și la nivel european. Se pare că rezultatele preliminare indică o blocadă împotriva României pentru a obține două lucruri. Primul: eliminarea taxei clawback, lucru pe care l-au și obținut prin suspendarea acesteia pentru doi ani, și a doua – prețul de transfer mai mare, lucru care se întâmplă în curs în acest moment. Cu toate acestea, producătorii nu au binevoit să revină pe piața din România, iar Unifarm a fost nevoită să ia măsuri drastice și rapide pentru achiziția de imunoglobulină umană de pe piața internațională.

 

Spuneați că este un proiect aflat în lucru deja de mulți ani. De ce a durat atât? A fost criza imunoglobulinelor un factor declanșator?

După cum spuneam, acest proiect exista, dar era mai greu de atins unii factorii-cheie din sfera politică și iată am reușit și acest lucru. E un concurs de împrejurări, fără doar și poate acea criză, deși nu acesta a fost scopul ei, a avut și un efect benefic prin conștientizarea factorilor politici a riscurilor de a fi dependenți de un producător sau altul. Probabil a existat și o perioadă de maturizare a acestui proiect. Vreau să spune că sunt mândru de echipa mea, căci au sacrificat multe ca noi să creștem. Ei sunt însuflețiți și trăiesc ca și mine acest proiect.

 

Care sunt, la modul practic, acțiunile cu care începeți implementarea acestui proiect?

Urmează a fi derulată o licitație de selectare a partenerului sau partenerilor privați. Va fi o selecție internațională, pentru că în România nu avem cu cine participa la acest PPP. Noi nu avem de unde ști, dar pot participa inclusiv producătorii care au generat blocada de imunoglobulină din România. În acest moment, lucrurile ar trebui să fie mult mai clare și pentru ei, să înțeleagă că o competiție sănătoasă, transparentă le poate aduce beneficii atât lor, cât și celorlalți.

 

Veți accepta să intrați într-un parteneriat cu ei?

Noi ne gândim în primul rând la binele pacienților noștri și ne adaptăm oricărui partener care vine cu bune intenții. Orice deraiere de la bunul mers al acestui proiect ne dă dreptul să apelăm la următorul câștigător. Vom încerca să ne asigurăm din toate punctele de vedere ca proiectul să nu fie blocat, amenzile vor fi usturătoare în cazul nerespectării condițiilor, atât pentru partenerul public, cât și pentru partenerul privat.

 

În cât timp și unde vom produce imunoglobulină? Ce rol are Unifarm?

Documentele prevăd crearea unei unități de producție, iar termenul prevăzut este de trei ani, inclusiv pentru obținerea tuturor autorizărilor. Unifarm este partenerul public care va gestiona și va administra ceea ce rezultă din acest program, reprezentând interesele statului român. Investiția estimată în acest moment este de minim 150 de milioane de euro, dintre care 25 la sută reprezintă investiția Unifarm, și 75 – investiția partenerului privat.

În afară de unitatea de producție, vor fi dezvoltate centre de transfuzii, depozite de păstrare a produselor finite și precursorilor. Minim 10 centre de acest fel sunt prevăzute în proiect. La toate acestea se adaugă toată logistica necesară transportului și depozitării.

Unifarm se va asigura ca necesarul de imunoglobulină prevăzut în programele naționale să fie furnizat de producător până în momentul în care fabrica din România va începe producerea propriu-zisă a imunoglobulinei. Ulterior, în următorii 25 de ani, termenul prevăzut pentru acest PPP, investitorul va avea obligația de a asigura piața internă în proporție de 70 la sută, urmând ca ceilalți competitori să intre în competiție pentru restul de 30 la sută.

Parteneriatul va mai presupune și investiții în ceea ce privește celulele stem, foarte necesare multor oameni. Planificăm dezvoltarea unui registru al donatorilor, dar unul al beneficiarilor care să intre ulterior în gestiunea statului român pentru o permanentă monitorizare.

 

Care va fi capacitatea de producție și care este necesarul acum pe piața românească? Poate România să devină și exportatoare de imunoglobulină?

Va exista posibilitatea de export, dar regula primară este să asigurăm consumul național. A fost prevăzut prin start ca producția să depășească volumul de asigurare la nivel național, astfel ca partenerul privat să poată exporta, asigurându-și astfel venituri din prețuri mai mari și să-și refinanțeze în continuare businessul și din alte surse. Respectiv, recuperarea investițiilor se va realiza pe două căi – exportul și contractul cu statul român, care are prioritate timp de 25 de ani.

Ne-am angajat în cadrul acestui proiect ca în România să poată fi prelucrate anual 200 de mii de litri de plasmă din care se va obține nu doar imunoglobulina, dar și albumină, factor VIII, factor IX, celule stem etc.

În ceea ce privește necesarul de imunoglobulină pentru pacienții din România, pot spune că este unul fluctuant, consumul fiind mult subevaluat din cauza resurselor insuficiente, atât naționale, cât și internaționale. În mod normal, ar trebui să fie de aproximativ 200 de litri de imunoglobulină pe an, iar acum avem maxim 80 de litri, ceea ce confirmă că este o criză destul de puternică. De asemenea, am putut observa că există o criză adâncită de imunoglobulină, nu doar în România, ci și în alte state europene. Se întâmplă fie pentru că producătorii aleg să exporte în SUA, unde prețurile sunt uriașe, fie pentru că unele centre au fost închise din cauza neasigurării condițiilor de calitate.

 

Există o locație pentru viitoarea unitate de producție?

Fiind un proiect strategic național, statul român poate alege amplasarea acesteia. Analizăm zona de sud a țării, chiar între București și Brașov, dar nu există o decizie la acest moment.

 

Câți angajați va implica acest proiect?

Partenerul privat va fi responsabil de partea de know-how și forța de muncă necesară, va specializa și oamenii la fața locului. Va fi vorba, în primă fază, de aproximativ 400 de locuri de muncă. Într-o evoluție pe termen mediu, de aproximativ cinci ani, numărul lor ar putea ajunge la 600.

 

Dincolo de acest proiect strategic pentru Unifarm, cum a evoluat compania în anul 2018?

Unifarm a continuat evoluția pozitivă, am înregistrat o cifră de afaceri de peste 120 de milioane de lei, cu un profit net de 10 la sută. Putem spune, fără rezerve, că Unifarm este lider pe piață în asigurarea cu imunoglobulină, dar am ajuns să fim lideri pe piață și pentru alte produse plasmatice, de exemplu în asigurarea cu heparine fracționate, dar și pe piața iodului radioactiv. Suntem în momentul de față în top trei pe piața de oncologie, TBC, dar și vaccinuri.

De asemenea, suntem angajați în continuare în investiții masive, atât în infrastructura existentă, cât și la nivel local. Vom dezvolta în acest an patru noi centre regionale la Craiova, Cluj, Iași și Constanța. Vom reuși astfel să înjumătățim timpii de livrare în zonele respective. Sperăm să fie gata la sfârșitul lunii noiembrie.

 

Din februarie, producătorii au fost obligați să implementeze serializarea medicamentelor pe bază de prescripție medicală. Ați reușit să vă adaptați noilor cerințe de siguranță?

Am reușit, deși investițiile au fost mari și a trebuit să ne conformăm într-un timp foarte scurt. Serializarea este importantă, deoarece ne permite să știm orice despre un medicament. Vom avea o evidență mult mai clară a pacienților care beneficiază de ele, o mai bună gestionare a banilor publici, o mai bună gestionare a programelor naționale și, foarte important, o targetare mai eficientă a pacientului.

 

Care a fost investiția în acest sistem de siguranță?

Peste 1 milion de euro. Pe un producător mic l-ar fi „ucis” și nu este tocmai ușor de înțeles de ce a fost nevoie să facem acest lucru anume acum și într-un asemenea „heirupism”. Totuși, ne-am adaptat, am demonstrat că nu mai suntem structura anchilozantă și anacronică a anilor 2010.

 

Cum evoluează parteneriatele Unifarm?

Pentru anul 2018 ne-am luat angajamentul să creștem numărul partenerilor și am reușit, putem vorbi acum de o creștere de 8 la sută.

 

Cum va evolua portofoliul de produse Unifarm în următorii ani?

Pentru a înțelege cum să evoluăm, trebuie să monitorizăm în permanență evoluția pieței, trebuie să realizăm studii pentru a vedea unde putem fi competitivi. Desigur, Unifarm are obligația de a se comporta ca o organizație non-guvernamentală, în sensul de a asigura fără întreruperi pacienții din România cu medicamente esențiale la prețuri accesibile, dar există zone din care trebuie să ne finanțăm, ceea ce înseamnă că Unifarm se va comporta ca o entitate privată. Acum pot spune că ne vom concentra cu siguranță către următoarele arii terapeutice: diabet, TBC, oncologie.

 

 de Irina PAPUC

 

Comentarii

Comentarii

Related posts

Gazprom a găsit petrol în Timiș şi va începe producţia experimentală

Stefana Muresan

Laserul de la Măgurele, cea mai mare putere din lume. Proiect finanțat cu 311 mil. euro din fonduri europene

Stefana Muresan

Parking de 19 milioane de lei, la Cluj-Napoca

redactia

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More