Transilvania Business
Sanatate

Stomatologia, tranziție de la cabinete individuale la centre medicale

Stomatologia presupune performanță, în România aceasta funcționează în proporție de peste 90% în mediul privat și este unul dintre sectoarele sistemului sanitar văduvit de finanțare din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. 

 

Peste 15.000 de cabinete stomatologice independente funcționau la sfârșitul anului 2017 potrivit Institutului Național de Statistică, însă mulți medici dentiști renunță în ultima vreme la ”cabinetele medicale individuale și se organizează în centre medicale stomatologice mari, cu mai mulți medici și angajați”.

Asistența medicală stomatologică s-a dezvoltat continuu pe partea de infrastructură, aparatură medicală, instrumentar, însă în decursul anilor a fost mult subfinanțată, de la 39 milioane lei în 1999,  la 104,3 milioane lei în 2018, fondurile alocate reprezentând  doar 0,30%  din bugetul alocat asistenței medicale în România. În ultimii doi ani, în urma demersurilor făcute de Colegiul Medicilor Dentiști din România și cu sprijinul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost majorate alocările de fonduri pentru serviciile stomatologice cu 25%.

Medicii dentiști particulari prin cabinete private acordă îngrijirile medicale stomatologice pentru populație, pentru cetățenii asigurați și pentru cei cu acces la servicii compensate. Sistemul public de servicii stomatologice este modest. Cabinetele stomatologice școlare sunt insuficiente. În aceste condiții, se poate vorbi despre condiționarea accesibilității noastre ca pacienți la serviciile de medicină dentară de oferta de servicii din mediul privat și de disponibilitatea cabinetelor dentare particulare. Întreaga sarcină organizatorică, financiară, juridică și riscul de afaceri revin medicului dentist investitor. Nu există nici un fel de facilități din partea statului în vederea deschiderii unui cabinet medical dentar, iar sistemul de impozitare nu oferă avantaje pentru o unitate prestatoare de servicii medicale. Subliniez că este vorba de cabinete dentare, pentru care în sistemul public nu există alternativă care să compenseze o eventuală indisponibilitate din partea mediului privat. Spitalele private vin să completeze și să diversifice oferta de servicii medicale pe segmentul spitalicesc, dar cabinetele dentare sunt singurele unități capabile să ofere populației accesibilitate la servicii medicale stomatologice”, a explicat prof. dr. Radu Câmpian, Decanul Facultății de Medicină Dentară din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și vicepreședinte al Colegiului Medicilor Dentiști din România.

 

De la medic independent la angajat salariat

 

Investițiile în infrastructură, dotare cu aparatură medicală, utilizarea de materiale de top și introducerea unor proceduri moderne în cabinetele  de medicină dentară permit acestora să ofere servicii de înaltă calitate, nu doar pentru pacienții români ci și pentru cei din străinătate.

În ultimii ani, pe piața serviciilor medicale dentare s-au dezvoltat centrele medicale stomatologice mari. Costurile cu întreținerea unui cabinet dentar individual sunt mari, acesta ori funcționează cu cel puțin un profit minim ori falimentează. Pentru a funcționa, un cabinet dentar necesită un buget de minim 30.000 de euro pentru dotare și amenajare, bani de care, spre exemplu, un medic dentist proaspăt absolvent nu dispune, iar creditele bancare sunt greu de primit. În aceste condiții există o migrare a medicilor stomatologi către centrele medicale stomatologice.

”Pe o piață de afaceri atât de grea este de înțeles de ce medicii dentiști se orientează spre entități economice de calibru mare, renunță la cabinetele medicale individuale și se organizează în centre medicale stomatologice mari, cu mai mulți medici și angajați. În astfel de structuri organizatorice șansele de a supraviețui în mediul de afaceri specific și dur sunt mai mari. Dar polarizarea atenției de antreprenoriat medical spre așa-zise clinici stomatologice compromite tot mai mult caracterul liberal specific al profesiei de medic dentist. Dintr-un medic independent, medicul stomatolog devine un angajat salariat”, susține prof. dr. Radu Câmpian.

 

Interesul pentru Medicina Dentară, în scădere

 

Pe o piață de afaceri unde rentabilitatea cabinetelor dentare se menține foarte greu, mulți medici dentiști falimentează și pleacă să profeseze în alte țări din Uniunea Europeană unde ”statutul cabinetelor dentare este cu totul altul, iar facilitățile financiare acordate cabinetelor medicale sunt atractive”, iar tinerii absolvenți de liceu încep să ocolească Medicina Dentară. ”Condițiile tot mai grele de exercitare ale profesiei de medic dentist în sistem liberal au fost observate de tinerii candidați la admitere și concurența la facultățile de medicină dentară a scăzut semnificativ în ultimii ani, în avantajul opțiunii pentru facultățile de medicină”, este de părere prof. dr. Radu Câmpian.

 

de Arina TOTH

 

 

Comentarii

Comentarii

Related posts

Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie 'Iuliu Haţieganu', membră în reţeaua europeană ECTS-Medicine Association

Stefana Muresan

Farmacia Myriam Pharma din Cluj, deținută de familia Mureșan, afaceri de 2 mil. de euro

Stefana Muresan

Un nou transplant de cord la Institutul Inimii din Târgu-Mureș

Stefana Muresan

Comentarii

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More