Antreprenori IT&C Mureș Slider Ultimele stiri

Prima ediție a L.I.F.T. Social Media Training 2019. Despre social media, tool-ul fascinant care pune lucrurile în mișcare (I)

Opt ore. Un program standard de muncă a ținut prima ediție a conferinței Linkedin. Instagram. Facebook. Twitter. (L.I.F.T.) Social Media Training 2019, organizată de către foștii jurnaliști Cristina Manoilă și Ovidiu Maior, la Teatrul 74 din vechea cetate târgumureșeană. Au fost opt ore pe care credem că le-am folosit cele câteva zeci de participanți inteligent ascultând și învățănd, iar trainerii/speakerii invitați răspunzând la întrebări dintre cele mai diverse, cum ar fi: De ce exiști ca brand, cum îți construiești un brand într-o lume digitală, cum și ce să comunici în social media, care sunt instrumentele pe care le poți utiliza pentru a-ți monitoriza impactul pe care îl ai pe rețelele de socializare dincolo de like-uri, cum ajungi la publicul țintă și multe altele. De asemenea, am învățat niște tips&tricks, care, măcar, experimental ar merita aplicate.

 

Primul speaker care a deschis conferința Linkedin. Instagram. Facebook. Twitter. (L.I.F.T.) Social Media Training 2019, găzduită miercuri, 2 octombrie, de Bastionul Măcelarilor din Cetatea Târgu-Mureș a fost Mircea Munteanu, sociolog SMRP.

Absolvent de Sociologie și Științe Politice, Mircea Muntean s-a remarcat ca  antreprenor independent în domeniul de nișă al cercetării sociologice de aproape 20 de ani. În tot acest timp a creat și administrat cercetări sociologice de toate tipurile pentru diverse arii de interese specifice politicii, administrației, asociațiilor neguvernamentale sau companiilor. Deschiderea spre înțelegerea oferită de acest tip de activitate l-a determinat să exploreze, ca antreprenor sau manager, tot timpul noi și diverse domenii: de la mass-media, la vânzare de software, de la strategii electorale la crearea de exploatație agricolă, de la participarea ca speaker la conferințe la activități în domeniul externalizării afacerilor. În cadrul conferinței L.I.F.T., Mircea Munteanu a prezentat rezultatele studiului privind prezența companiilor românești în social media.

„În momentul în care am fost invitat să particip la această conferință m-am gândit că ar fi util să derulăm o cercetare în termeni reali. În consecință, ne-am propus să creăm orizontul cercetării prin identificarea primelor zece companii, din perspectiva cifrei de afaceri, cu o bază de date formată din 210 firme, câte cinci din fiecare județ. Mai exact, să arătăm cum sunt prezente companiile românești în social media, pe cele patru platforme, LinkedIn, Instagram, Facebook și Twitter. Un aspect principal abordat a fost să vedem dacă aceste companii au sau nu conturi pe rețelele de socializare, iar rezultatul a fost că 19% dintre ele au conturi pe toate cele patru rețele, la fel cum 19% din acestea nu au cont, ceea ce este destul de interesant, un număr așa de mic de firme care au astfel de conturi, în sensul că vorbim de firme catalogate ca fiind cele mai mari, care furnizează servicii sau produse pentru industrie”, a precizat Mircea Munteanu, sociolog.

 

Mihai Aniței: “Nu am Facebook și, totuși, exist”

Mihai Aniței, directorul general AZOMUREȘ, a avut o intervenție cel puțin interesantă în ceea ce privește social media. I-am putea spune corbul alb al conferinței L.I.F.T. deoarece a recunoscut, la o conferință despre social media, că nu are cont personal de Facebook.

“Eu sunt o generație mai veche nu am Facebook și, totuși, exist. Nu știu dacă partea aceasta de 80% care sunt lucruri neimportante nu le acoperă pe cele 20%. Având atâtea informații, atâtea postări care nu contează, să nu le pierzi pe cele 20% care sunt importante. Aici cred că e dilema, îngrijorarea mea, că sunt atâtea informații neimportante. A doua îngrijorare pe care o am este cea referitoare la cât de ușor poți manipula prin rețelele acestea de socializare, pentru că, practic, nu trebuie să dovedești ceea ce spui, nu există un substrat legal. Cred că, dacă nu ai o bază educațională destul de solidă, toate rețelele de socializare pot fi foarte dăunătoare după părerea mea. De exemplu, și LinkedIn a început să fie un fel de Facebook. După părerea mea, LinkedIn trebuie să fie strict profesional, pentru companii, angajați, promovarea carierei, și acum au apărut și acolo pisici, câini, floricele”, a punctat acesta.

Cu toate acestea, compania pe care o conduce este prezentă în social media pe trei platforme – LinkedIn, Instagram și Facebook.

“Nu am vrut să intrăm în Twitter pentru că ne-am bate cu Trump și atunci cred că am fi eclipsați. E important într-adevăr să fii pe rețelele de socializare dacă ești o companie mare, pentru a-ți promova produsele, să fi cunoscut în rândul generației millennials, generația Z și alte generații de după 2000, pentru că într-adevăr pentru ei nu exiști dacă nu ești acolo”, a subliniat directorul general al companiei AZOMUREȘ.

 

Cristian China-Birta: „Social media… e și o meserie în parte”

 

De la un manager care nu este fascinat și nu trăiește în lumea virtuală, am trecut la un blogger care și-a făcut din social media nu doar o meserie, ci un mod de viață. Vorbim despre invitatul special al conferinței –  Cristian China-Birta, reprezentantul  Kooperativa 2.0. Cu o experiență de 12 ani în social media, Chinezu’ este unul dintre pionierii acestui domeniu în România. În cei 12 ani de blogging, a scris peste 13.500 de articole pe blogul personal sau pe blogurile din reţeaua pe care a creat-o, a participat la peste 500 de campanii de social media şi a organizat peste 100 de ateliere pe social media în cadrul diferitelor evenimente. A creat Kooperativa 2.0, una dintre cele mai bune agenţii digitale din România, în 2013, iar în 2011 a lansat BlogalInitiative.ro, cea mai mare platformă de concurs de bloggeri din România. A fost distins cu titlul „Cel mai bun blogger român” timp de patru ani la rând, de către Revista Biz. În cei 12 ani de activitate în social media a fost distins cu mai mult de 20 de premii.

Și astăzi spune cu pasiune că: “E fascinantă lumea asta social media. Poți să o descrii extrem de simplu, ne dăm like-uri și nu știu ce, dar când vrei să faci un business adevărat, atunci e extrem de complicat de făcut. Social media e o chestie extrem de tehnică, extrem de greu de făcut. E și o meserie în parte.

Cu un limbaj pe cât de liber, pe atât de direct și tranșant, Chinezu’ a definit într-un mod original ideea de social media.

”Pentru 53% din români, primul lucru când se trezesc este să pună mâna pe telefon. Nu te-ai spălat pe dinnți, ești în drum spre budă și tu pui mâna pe telefon. E fabulos, nu îi obligă nimeni să facă asta și atunci cine e de vină:  social media. Până la urmă, social media e o sculă, așa cum nu mănânci omleta cu ciocanul, așa e și social media. E o sculă, tu decizi cum să o folosești. Dar noi ne lăsăm mâncați de digital, de social media, începem să dăm rateuri, facem o analiză ce de rahat e și zicem că social media e de vină. Nu are nicio treabă ciocanul că tu ți-ai dat peste degete”, a spus Cristian China-Birta.

 

“Ciugud to be true” cu Gheorghe Damian

Mi-a rămas în minte sloganul acesta care sună foarte apropiat de “Too good to be true” și are ceva și ceva din umorul ardelenesc, dar, mai ales, definește o comună. Ciugud, comuna reprezentată la trainingul L.I.F.T chiar de către primarul Gheorghe Damian.

Dacă am spus de umor, edilul de la Ciugud cam așa a început, ironizând oarecum și opinia majorității despre administrația publică, în cazul nostru locală.

“Administrația publică e mult mai simplă decât au povestit colegii mei din panel. Adică faci o poză că ai pus un asfalt pe drum, i-ai dat drumul pe Facebook, contorizezi câte like-uri ai primit și gata, ești tare”, a spus Gheorghe Damian.
Însă nu e chiar așa. “Noi am început, sincer, cu pași timizi. Bănuiesc că ați auzit de Ciugud și Ciugud to be true. Atunci ni s-a aprins lampa și am zis că trebuie să promovăm, trebuie să promovăm ce? Am vrut prima dată să renaștem în ciugudeni mândria că sunt ciugudeni. Era greu să povestești toată ziua cu ei și atunci am făcut o măsurătoare, am aplicat un chestionar să vedem câți utilizează Facebook-ul și, spre surprinderea noastră, – foarte mulți. Și am spus că atunci ar fi un motiv bun pentru a-l folosi pentru a comunica cu ei, pentru a le renaște acea mândrie că sunt ciugudeni”, și-a amintit Gheorghe Damian.

Primarul din Ciugud a mai subliniat că rețelele de socializare sunt utile pentru administrația pe care o conduce ca să fie mai transparentă și pentru ca locuitorii să știe cum sunt cheltuite taxele și impozitele lor, ce idei, ce strategii de dezvoltare are autoritatea locală. De asemenea, pagina de Facebook a comunei funcționează și ca un caiet în care se adună problemele locuitorilor.

Însă lucrurile nu s-au oprit aici.

“În ultima perioadă, ne-am dorit, pentru că, cumva, presa a început să facă din noi un mic brand, am început să promovăm faptele bune sau ideile bune de proiecte pe care noi le avem la Ciugud, tocmai pentru a fi preluate. Pentru că atât de urât se vorbește despre administrația publică din România, despre primarii din România, că toți sunt hoți, că toți fură, că nimeni nu face nimic, dacă pot angajații merg la cursuri pe bani publici, să nu învețe nimic și să stea cu burta la soare. Atunci am zis că ar fi o idee să schimbăm fața administrației publice locale, pentru că noi, românii, avem o mare calitate de a ne pune singuri poaelele în cap și de a ne vorbi foarte mult de rău fără să scoatem în față ceea ce e bine”, a subliniat primarul comunei Ciugud.

În opinia sa și ca un sfat pe care l-ar putea urma și alți edili, comunicarea administrațiilor pe rețele de socializare ar trebui să fie una coerentă și cât mai bună, mai ales dacă îți dorești să ajungi la alegător și să fii reales.

În finalul intervenției sale, acesta a vorbit și despre educația copiilor din comună cum să folosească rețelele sociale, ce înseamnă și la ce este bună informația.

 

Happy Recruiter s-a născut dintr-o anumită “lene”, crede Călin Ștefănescu

Antreprenorul Călin Ștefănescu, CEO Happy Recruiter, a recunoscut nonșalant că robotul Dora, dezvoltat de oamenii din companie, s-a născut oarecum din lene.

“Noi când am văzut ce se întâmplă pe Facebook, LinkedIn, în special, am zis că este foarte mare volumul de muncă, noi suntem foarte leneși așa, ca și construcție, și am zis atunci, pentru că suntem în categoria care nu vrem să lucrăm prea mult, să facem un robot care să lucreze pentru noi. Lucrăm exclusiv în social media, nu suntem în afara Facebook-ului, avem un site pentru companii, dar 99% din activitatea noastră se întâmplă pe Facebook și LinkedIn și folosim un robot care procesează tona de informații care există în social media”, a povestit Călin Ștefănescu cum s-a născut Happy Recruiter, care e filosofia sa și ce face Dora.

IT-ist cu vechime mai ales în partea de recrutare, antreprenorul a analizat puțin, pentru cei prezenți, și ce înseamnă rețelele de socializare.

“Mai în glumă, mai în serios, ne uităm la Facebook și spunem că e un CIA mai avansat. Adică Facebook și Google, prin Youtube, știu mai multe despre noi decât știm noi despre noi. Unde suntem, ce facem, ce ne place, ce le place prietenilor noștri, algoritmii lor fac un calcul și îți arată informația deja prelucrată, nu mai ai milioane de lucruri care nu te interesează, dacă îți apare pe wall-ul de la Facebook, în principal te interesează, chiar dacă nu vrei să recunoști lucrul acesta”, consideră CEO Happy Recruiter.

Însă, pentru o companie sau o instituție publică, Facebook sau social media oferă audiența de care are nevoie, mai ales că, spre exemplu, doar în județul Mureș undeva la 250.000 de oameni au conturi și stau pe Facebook în fiecare zi, doar să știi să le oferi cele 8-10 cuvinte cu care să îi atragi.

Bine nu e atât de simplu, pentru că Google și Facebook au algoritmi sofisticați. “Contează foarte mult algoritmii, cel mai ușor e pe LinkedIn, unde algoritmii sunt undeva, să zicem, la nivelul anului 1985, astfel că sunt cel mai ușor de păcălit și poți crea conținut care să ajungă la oameni folosind algoritmii lor care sunt vechi. Pe când Facebook și Google au niște algoritmi foarte sofisticați, care analizează ce se întâmplă, creează pattern-uri și arată informația oamenilor care au nevoie”, a subliniat Călin Ștefănescu.

Și dacă nu credeți povestea cu algoritmii, Cristian China-Birta a plusat, lămurindu-ne că Google face 3600 de modificări pe an la algoritmi. Adică vreo 10 pe zi.

 

“Oamenii sunt pe Facebook” – Liviu Sărăcuț, Hirschmann Automotive

Când ești o companie din automotive, care fabrică cablaje auto, ce nevoie ai avea să fii prezent în social media? Răspunsul ne-a venit de la Liviu Sărăcuț, Head of Human Resources, Hirschmann Automotive.

“Ca și companie, ne-am definit un obiectiv, la ce să folosim rețelele de socializare. Am luat toate platformele și la ce poți să le folosești, sunt vânzări de produse și, bineînțeles, fiind pe partea de resurse umane în partea de recrutare. Până la urmă, într-o companie, acesta este un aspect foarte important. Degeaba încerci să te promovezi prin campanii outdoor, afișe care nu mai sunt citite, pentru că oamenii sunt pe Facebook. Noi folosim, în momentul de față, mai mult Facebook și Instagram. Facebook, pentru că în zona Mureșului, cel puțin majoritatea utilizatorilor de social media sunt pe Facebook, iar atunci ai mai mulți potențiali clienți la ce vrei tu să îți expui”, ne-a explicat Liviu Sărăcuț.
Cum și cât de des comunici însă? “Depinde de obiectivul pe care ți-l stabilești, pentru că nu face sens să postezi în fiecare zi doar ca să apari cu o postare. Noi postăm mai mult pe zona de recrutare și mai utilizăm rețelele de socializare pentru a-ți întări sau prezenta compania celor care pe care nu îi cunoști. Important e să îți prezinți compania și din alte puncte de vedere decât ceea ce faci, și anume valorile companiei, ce reprezinți ș.a.”, consideră acesta.

 

“De ce exiști ca brand” – Alina Sîmpetru

Trecem încetișor spre al doilea panel al trainingului și ne trezim în plină criză existențială, provocată de Alina Sîmpetru, Content Strategy & Video Marketing Advisor OMV Petrom – Branding & Design Thinking pentru o strategie de comunicare pe termen lung.

“De ce exiști ca brand?” a fost întrebarea cheie a invitatei care ne-a determinat să încercăm să ne răspundem și care ne-a adus într-o nevinovată criză de identitate.

“Dacă noi nu avem un brand clar, dacă noi nu știm cine suntem, nu știm ce promitem, nu știm de ce facem ceea ce facem, cu atât mai puțin vom ști, mai ales în contextul unor instrumente care se schimbă zilnic cum trebuie să comunicăm sau cum trebuie să le folosim”, a punctat aceasta.

În prezentare, Alina Sîmpetru a răspuns cu câteva insighturi la, poate, întrebările noastre neverbalizate: De ce ne trebuie branduri, ce facem cu ele, ce trebuie să știm despre ele, cum putem să facem un efort de rafinare și esențializare a promisiunii noastre către publicul nostru cât mai bine?

Unul, care mi-a plăcut, este despre oameni.

“Atunci când vă construiți un brand să vă gândiți la oamenii pe care îi puteți pune la temelie, fie că sunt parteneri de business, lideri de business, oamenii din echipă, ei pot fi folosiți ca să construiască brandul, ca să îl comunice, pot fi folosiți în digial media extraordinar de bine, dar trebuie să le dai rolul potrivit și trebuie să îi cunoști”, a punctat aceasta.

Apoi, brandurile ajută în momentele dificile, spre exemplu în conversațiile dificile între generațiile de management diferite ca vârstă, pentru că sunt acolo valorile, apoi sunt eficiente la prioritizare și la consecvență.

Dacă vă gândiți cum trebuie să funcționeze un brand, Alina Sîmpetru a dat un răspuns simplu și, în același timp, complex: “Un brand trebuie să fie viu și, de obicei, trebuie să treacă prin aceste etape: în primul rând trebuie să spui cine ești, ce vrei, printr-o campanie de lansare, de imagine, în care îți prezinți identitatea de brand, după care trebuie să acționezi în ton cu ce ai spus și apoi ascultăm, vedem care este reacția, apoi adaptăm și spunem din nou”.

Poate, a doua cea mai importantă cheie oferită participanților este schimbarea de paradigmă în ultimii 5 ani, “de la a vorbi despre mine ca brand la a vorbi despre noi, noi însemnând nu doar echipa, ci noi – lumea. Brandurile încep din ce în ce mai mult să fie interesate în a se redefini vizavi de un scop mai mare decât cel comercial, de a-și găsi un rol în societate, în comunitate care să îi facă cetățeni activi ai comunităților în care ei trăiesc”.

E o schimbare generată atât de mediul digital, dar și de noile generații care vor din partea brandurilor implicare în lumea lor, în comunitatea lor, și o vor în mod constant, focusat și activ.

 

Încercăm să scoatem poveștile oamenilor în față” – cpt. Roxana Davidovits

Ne oprim astăzi la un reprezentant al altui comunicator instituțional, Ministerul Apărării Naționale, minister, care în urma unui sondaj a realizat că nu este prezent acolo unde este publicul său țintă pentru recrutare, și anume tinerii între 18 și 25 de ani.

În prima fază, în baza unei strategii, militarii, pentru că ei gestionează conturile MApN de pe platformele online, s-au pregătit, educat, pentru a învăța ce e social media, de unde să înceapă, ce pot să prezinte și cum se pot brandui. A fost întocmită o strategie de comunicare, emis un ordin de ministru, elaborat un plan anual de activități, calendare și altele.

Abia apoi au apărut pe rând pagina de Facebook, conturile de Twitter și de Youtube ale Ministerului Apărării Naționale în 2012, contul de Instagram, un vlog și, de două luni, un cont de TikTok, care a adunat deja 11.000 de fani, a explicat cpt. Roxana Davidovits, ofițer specialist comunicare online al ministerului.

Astăzi, militarii administrează 128 de pagini oficiale de Facebook, pentru că MApN este interesat ca fiecare pagină să formeze o comunitate în zona în care se află.

Pe Instagram și pe TikTok (de două luni, 11.000 de următori) este prezent doar ministerul.

Din strategia MApN am înțeles că e importantă povestea care transmite emoție, empatie și care ține cont de grupa de vârstă căreia i se adresează.

“Încercăm să scoatem oamenii în evidență, încercăm să povestim, să scoatem poveștile oamenilor în față, pentru că, până la urmă, militarii sunt cei care sunt vectorul nostru de imagine atât în afara țării cât și în țară, în comunitatea din care fac parte, inclusiv în Târgu Mureș”, a explicat reprezentanta MApN.

Ministerul comunică, am zice, mult, cu o frecvența de 5 postări pe zi, însă motivată. “Încercăm să atragem publicul tânăr, dar și să informăm publicul intern, familiile celor care rămân acasă când militarii se duc în misiune sau atunci când sunt la exerciții. Cinci postări pe zi este ceea ce nouă ne aduce o interacțiune și un engagement bun. La o postare ne interesează impactul, nu like-urile”, a punctat cpt. Roxana Davidovits.

În offline, bine comunicate și în online, ofițerul a amintit de două proiecte pe care MApN le derulează sau sprijină: “Armata – o școală altfel”, respectiv Invictus.

Iar când aveți timp, puteți urmări primul video realizat de echipa de comunicare din cadrul ministerului cu soldați reveniți din misiune din Afganistan care interpretează melodia “Cele două cuvinte” a formației Taxi. E și emoționant și uman, dincolo de uniforme.

Partea a doua vă invităm să o lecturați online mâine, cam pe la această oră :).

Ligia VORO

Alin ZAHARIE

Articol publicat în ediția print a ZI de ZI, 4 octombrie

Related posts

ICEEfest, cel mai mare festival dedicat internetului și tehnologiei

Stefana Muresan

Compania clujeană Scala Assis­tance mizează pe afaceri de peste 55 mil. euro din comercializarea de rovinete

Stefana Muresan

Smart City Industry Awards, dominate de administrațiile și companiile din Transilvania

redactia

Leave a Comment