Oraşul Tășnad și comuna Vama din județul Satu Mare ar putea deveni stațiuni turistice cu acte în regulă. Ministerul Turismului a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ prin care se propune spre aprobare atestarea a patru localități sau porțiuni din localități ca stațiuni turistice de nivel național și cinci localități ca stațiuni turistice de nivel local.
Reprezentanții Ministerului Turismului au procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului și punctând criteriile de clasificare a stațiunilor.
Tășnad
„Stațiunea turistică de interes local Tășnad îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes naţional şi întruneşte un punctaj de 280 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 135 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes național”, se spune în Nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Orașul este situat în partea de sud-vest a judeţului Satu Mare, la 60 de km de reşedinţa de judeţ, municipiul Satu Mare.
Localitatea Tăşnad este atestată documentar pentru prima dată în anul 1021, de către „Nicolaus Mester Tasnadi plebanus”, iar mai târziu, în 1246, apare menţionată într-un document emis de Matei Corvin, prin care se dă permisiunea episcopului Transilvaniei să ridice o cetate de lemn sau de piatră pe moşia episcopală numită „Tăsned” ce aparţinea de comitatul Solnoc.
Localitatea Tăşnad a fost atestată în 2000 ca „stațiune turistică de interes local”. Alături de frumuseţile naturale, staţiunea turistică de interes local se remarcă şi prin valori cultural-istorice şi etnografice, cu valenţe turistice deosebite. Pe teritoriul administrativ al localităţii sunt consemnate, pe Lista Monumentelor Istorice cinci monumente, toate de categoria B: Biserica de lemn „Sf. Grigore Decapolitul”; Biserica reformată din oraşul Tăşnad – construită în 1476, pe timpul regelui Matei Corvin, în stil arhitectural gotic târziu; Castelul Cserey – Ficher, construit în anul 1771, în stil baroc, ca reşedinţă nobiliară, iar în prezent găzduieşte Muzeul Orăşenesc Tăşnad, cu colecţii de arheologie – istorie şi etnografie, ce prezintă elemente specifice culturii materiale şi spirituale locale; Aşezarea „Zolta” – sit arheologic datat din perioada neolitic; Aşezarea „La Sere” – datată din epoca neoliticului, reprezentând Cultura Starcevo-Criş (tăbliţe de lut, cu formă patrulateră, incizate cu diverse simboluri, pandantive, material ceramic, chirpic diseminat etc).
În localitatea Tășnad se pot practica: turismul balnear, turismul cultural, agroturismul, cicloturismul, dar și turismul de vânătoare și pescuit sportiv, iar accesul în oraşul Tăşnad se poate realiza pe cale rutieră, feroviară sau aeriană.
Datorită concentrării foarte mari de factori naturali de cură (ape minerale, nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat etc), zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, în prezent existând peste 1.300 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1 la 3 stele (din care cca 40% sunt de 3 stele), în structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare fiind înregistrați cca 300.000 de turiști.
În prezent stațiunea turistică de interes local dispune de trei baze de tratament autorizate, amenajate pentru hidroterapie, electroterapie, kinetoterapie, masoterapie, termoterapie, două ștranduri pentru agrement cu apă termominerală, din care unul are amenajate patru bazine exterioare, un Parc balnear, două terenuri de fotbal și de volei, un teren multifuncțional pe suprafață sintetică, pe care se organizează întreceri sportive și un teren sintetic pentru tenis cu piciorul.
Alte puncte tari ale zonei sunt: existența evenimentelor culturale şi de tradiţie: Festivalul Interegional de muzică ușoară și folclor „Simbol”, luna mai; Festivalul Interjudețean de folclor „Dragu-mi-i cântu și jocu”, luna iunie; Festivalul Gastronomic, luna august; „Șezătoare – o seară folclorică”, luna august; Ziua orașului Tășnad; Festivalul Pălincii, precum și alte spectacole care se organizează în Casa de Cultură, ce are o capacitate de 300 de locuri.
Vama
Comuna Vama este situată în partea de est a judeţului Satu-Mare, la o distanţă de 45 km, de municipiul Satu-Mare şi de 4 km, faţă de oraşul Negreşti-Oaş.
În cadrul Depresiunii Oaşului, comuna Vama se găseşte la sud-est de poalele Munţilor Gutin la o altitudine de 500 m faţă de nivelul mării, cel mai înalt punct fiind Muntele Mic (Hedişa) cu o înălţime de 1.011 m.
Pe teritoriul comunei se regăsesc toate formele de relief, de la munți și dealuri, până la platouri întinse, care se continuă în sensul luncilor râului Talna-Mare şi Talna-Mică. Ca resursă naturală a subsolului sunt apele gazoase minerale și apele sulfuroase din zona Băilor Puturoasa.
Atestarea documentară a localităţii Vama este din anul 1270, dar menționarea existenței acesteia datează din anul 1375 în manuscrisul intitulat „Monografia Țării Oaşului”. Se presupune că primele familii stabilite aici au provenit din vechea cetate dacică „Belavar”.
Având în vedere faptul că pe raza comunei există multă argilă o parte din locuitori, în trecut se ocupau cu olăritul, azi ducând mai departe această îndeletnicire doar două familii – Istfanfi şi Racoş.
Pe raza comunei există patru biserici, din care Biserica ortodoxă este monument istoric, categoria B și are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril.
Agrementul în localitate se practică în cadrul complexului turistic, Valea Măriei, unde există izvoare de apă minerală, terenuri de tenis și sport, precum și în zona numită Băile Puturoase, unde există izvoare cu apă sulfuroasă.
În localitatea Vama se pot practica: turismul balnear, agroturismul, și turismul de drumeție, în prezent existând 104 de locuri de cazare, din care 35% sunt clasificate la 3 stele.
„Comuna Vama îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 205 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local”, se precizează în Nota de fundamentare.
Avantaje
Atestarea acestor localități ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local va acea un impact pozitiv ȋn sensul că acestea vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.
