Timişoara e cu câteva zeci de ani în urma unor oraşe similare din vestul Europei sau America, în ceea ce priveşte conceptul urbanistic. Fostul arhitect şef al Timişoarei, Radu Radoslav, propune o idee interesantă pentru dezvoltarea oraşului, eliminarea accesului rutier total în afara inelului 2 de circulaţie.
Timişoara este traversată pe axa sud – nord de o adevărată autostradă urbană, consideră Radu Radoslav, fost arhitect şef al Timişoarei. Aceasta porneşte de la Giroc, din sud, traversează întreaga zonă centrală şi „curge” spre autostrada A1, prin Dumbrăviţa. Ultimele intervenţii efectuate de primărie, care a mărit permanent numărul de benzi rutiere de pe această arteră, arată că putem vorbi de o asemenea… autostradă urbană, chiar dacă numele poate părea puţin prea mult. Radoslav vine cu o idee revoluţionară, de eliminare completă a traficului rutier din interiorul inelului 2 de circulaţie a oraşului. Conceptul de autostradă urbană a fost promovat în urmă cu mai mult de 30 – 40 de ani în vest, iar acum se doreşte eliminarea unui astfel de concept, deşi costurile sunt enorme.
„In Amsterdam, consiliul local a decis în 1970 să încurajeze deplasare pe biciclete din cauza crizei petrolului, iar acum cea mai mare parte a traficului din oraş e pe bicicletă. Olanda, Danemarca, au împânzit ţara cu autostrăzi, iar acestea au intrat şi în oraşe. În vest, există acest concept de autostradă urbană din anii 60 – 70, acum e foarte greu şi scump să le scoţi din oraş. La fel şi la Timişoara, avem acel traseu care funcţionează ca o autostradă, deşi mulţi au contestat faptul că am numit-o autostradă urbană. În oraş se văd efectele deciziilor luate acum zece sau douăzeci de ani. Sunt strategii, dar făcute în 2008, sunt informaţiile din 2012 incluse în PUG, sau în 2015 în planul de mobilitate urbană a polului urban. Costurile scoaterii din oraş sunt imense. Trebuie să se facă inelul 2, să nu mai intri cu maşina în interior. Cetatea e înconjurată ca şi de o sârmă ghimpată, cine va avea curajul să o taie? Circulaţia rutieră nu e neapărat o problemă, probelma e că nu e integrată”, a spus Radoslav, reprezentant al Registrului Urbaniştilor.
Ideea a fost prezentată cu ocazia semnării unui acord de colaborare, pentru dezvoltarea oraşului, între Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Teritorială Timiş, şi Asociația Peisagiștilor din România-AsoP, Filiala Teritorială Vest. Cele două organizaţii vor avea mai multă greutate împreună, atunci când vor discuta cu Primăria Timişoara.
„Unitatea aduce mai multă putere de impact. Aceasta se poate obţine prin asocieri ale org profesionale de mai multe profile. Direcţia noastră este pentru a obţine în oraş un spaţiu public şi un mediu sănătos”, a declarat Drăgan Dragomir, şeful Ordiului Arhitecţilor Timiş.
Acordului semnat vor fi invitate să se alăture mai multe organizaţii profesionale, dar şi de urmărire a aplicării legislaţiei şi a conceptelor benefice pentru oraş, dorindu-se crearea unei adevărate platforme care să ajute la monitorizarea acţiunilor municipalităţii, dar şi la dezvoltarea oraşului.
