România stagnează în decalajele digitale față de media UE. Ultimul studiu al think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, numit ”Convergența digitală a României în raport cu UE”, arată că obiectivul de digitalizare a serviciilor publice nu a fost realizat, iar doar 10% din populația României are competențe digitale.
Convergența digitală presupune recuperarea decalajelor în alfabetizarea digitală a cetățenilor, în utilizarea tehnologiilor digitale în comunicarea dintre indivizi și instituții, în producție și dezvoltarea societății în ansamblu, folosind sisteme electronice simplificate integrate. Așadar, este vorba despre o transformare socială și economică declanșată de adoptarea masivă a tehnologiilor digitale, pentru surprinderea căreia Uniunea Europeană a construit un indice numit DESI – Indicele Economiei și Societății Digitale.
România nu ține pasul cu digitalizarea serviciilor publice
„Decalajele economiei și societății digitale între România și UE stagnează la 16 puncte procentuale în 2014 și 2019. România converge către media UE la utilizarea serviciilor de internet în ultimii cinci ani, dar nu ține pasul cu digitalizarea serviciilor publice europene. Decalajele se adâncesc în ultimii doi ani la competențele digitale ale Capitalui Uman între România și UE. Croația converge cel mai repede spre media UE în ultimii cinci ani, dar Estonia rămâne în fruntea plutonului economiilor central și est-europene, care zboară digital în V, peste media UE”, arată Andreea Paul, coordonatorul studiului INACO „Convergența digitală a României în raport cu UE”.
Potrivit studiului, în anul 2019, cele mai mari decalaje digitale ale României față de media UE, la principalele componente ale DESI, sunt înregistrate la utilizarea serviciilor de Internet – 21,5%; integrarea tehnologiei digitale – 20,6%; servicii publice digitale – 19,7%; respectiv la capitalul uman – 16,9%, iar cele mai mici decalaje digitale sunt la conectivitate – 5,8%, sub media europeană.
Statele cu cea mai ridicată rată a competențelor digitale
„Statele europene cu cea mai ridicată rată a competențelor digitale se îndepărtează de abordarea educației digitale ca materie separată opțională sau obligatorie în școli, în schimb o integrează transdiciplinar în marea majoritate a domeniilor de studiu. Austria, Danemarca, Estonia, Finlada, Germania, Franța, Irlanda, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria pun accentul pe abordarea transdisciplinară a competențelor digitale, consolidând rolul gândirii computaționale și al noțiunilor adiacente acesteia. Marea Britanie, chiar și Polonia, Portugalia, Bulgaria, au optat pentru educația digitală obligatorie încă din ciclul primar de învățământ. România este singura țară din UE care abordează educația digitală opțional la clasele primare 0 – IV”, atrage atenția Daniela Caras, expert civic al INACO.
„Cu doar 10% din populația României care are competențe digitale peste nivelul de bază suntem pe ultimul loc în UE. Digitalizarea rămâne un obiectiv nerealizat al Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020, care își propune <<creşterea ponderii cetățenilor care folosesc serviciile de e-guvernare: de la 5 % în 2013, la 35% în 2020>>, iar noi abia am ajuns la 9%”, adaugă Ioana Enache, expert civic al INACO.
Astfel, România a progresat o singură poziție în 5 ani în clasamentul global al Competitivității Digitale, dar în UE, România a coborât 2 poziții în ultimii 5 ani.
4 țări din UE sunt în Top 10 economii competitive digital la nivel mondial, arată studiul IDM: SUA, Singapore, Suedia, Danemarca, Elveția, Olanda, Finlanda, Hong Kong, Norvegia, Coreea de Sud, potrivit unui comunicat de presă al INACO.
