Fashion Industrie Lideri si afaceri Ultimele stiri

PATZAIKIN, o reconstituire a drumului cânepii în România

Te-ai gândit vreodată că, îmbrăcând o haină, pui pe tine o poveste? Fiecare veșmânt poartă mărturia unei istorii, ca un mesaj dintr-o lume pe care purtătorul n-o vede și o neglijează dintr-un tabiet format, superficial, de a vedea haina ca pe o necesitate pur funcțională.

Mișcă puțin ochii de pe text și privește atent la haina ta de azi. Oare câți oameni au făcut posibilă crearea ei? Ce cale a parcurs, fir cu fir, până să ia forma unui obiect pret-a-porter? Dacă ne-am gândi mai des la acest aspect, am alege hainele cu istorii frumoase. PATZAIKIN, un brand ce poartă numele legendarului canoist Ivan Patzaichin, reprezintă mărturia reconectării la natura nealterată de brutalitatea umană și reconstituie în același timp drumul pierdut al culturii de cânepă, o îndeletnicire ce-i aduce glorie României chiar și după decenii de când s-a pierdut. PATZAIKIN spune o poveste, iar eu sunt aici să o re(povestesc).

Legenda cânepii românești a străbătut Europa, apoi Asia și a ajuns până în India unde și azi mai este păstrată istoria despre cânepa cu cel mai lung fir. Exact, din România venea. Azi, cu migală, după ani de promovare, istoria cânepii reînvie. Este un efort al mai multor oameni care și-au unit forțele și priceperea în proiectul numit astăzi Ecosistemul PATZAIKIN.

Ajung la adresa strada Uranus 150 din București puțin după ora 9.00. Deja este foarte cald, iar aerul fierbinte nu-mi permite să respir confortabil. La ora 10.00 aveam stabilită o întâlnire cu cvadruplul campion olimpic, legendarul sportiv Ivan Patzaichin. Imediat cum intru, îmi fură privirea o canotcă expusă la intrarea în restaurantul Ivan Pescar, de unde se intră pe dreapta. Pe stânga, sunt expuse produsele din colecțiile PAZAIKIN, semnate de designerul Gyarfas Olah. M-am plimbat puțin printre ele și le-am testat cu vârful degetelor „aderența” la piele. Nu sunt tot timpul un ziarist responsabil, așa că mi-am trecut în fugă câteva întrebări pe niște foi șifonate pe la colțuri, certându-mă pentru această lipsă de atenție la detalii. M-am așezat la una din mesele colorate din restaurant și schițam în mintea mea discuția ce urma să se consume. Oare să-i spun că am crescut cunoscând România doar de la televizor? Cu numele lor – Ivan Patzaichin, Nadia Comăneci, Marius Urzică, Gabriela Szabo, Andreea Răducan și mulți alții. Am să-i spun, cred…
Începem discuția cu o porție dublă de cafea, pe teresa generoasă a restaurantului, câteva minute după ora 10.00.

Celebra cusătoreasă de la Mila 23

Micul Ivan, de la Mila 23, județul Tulcea, purta cele mai frumoase cămăși și pantaloni. Erau cu adevărat unice, căci i le cosea chiar mama lui, Alexandra. „Pe atunci era greu să te deplasezi către oraș ca să cumperi haine, în special în perioada iernii. Și atunci mama pur și simplu și-a cumpărat o mașină de cusut. La început, își cosea pentru ea, apoi pentru mine. Oamenii au început să aprecieze și să vrea haine la fel. A ajuns să coasă pentru o grămadă de lume, iar când nu mai reușea, mă chema să o ajut”, rememorează celebrul campion. Înainte să învețe a vâsli și chiar a prinde pește, tachinându-l pe tatăl său că-i iese îndeletnicirea atât de bine încât ar putea să-l lase fără treabă, Ivan Patzaichin a deprins cusutul. Ce-i drept, doar tehnicile elementare, cum ar fi tivurile drepte, iar etapa datului din picior era cea care îl amuza cel mai mult. „Îmi făcea plăcere să dau din picioare, că trebuia să lansezi cu mâna și după aia să dai din picioare, asta era șmecheria”, povestește acesta. În ziua când împlinea 14 ani, pe 26 noiembrie, și-a luat primul costum, de culoare bleu. Emoția primului costum o poartă și astăzi. Și nu, nu s-a gândit niciodată că numele său – numele celebrului Patzaichin – va defini nu doar performanța în sport, dar și un brand de haine și accesorii.

Delta care ne-a unit

„Ideea liniei vestimentare a început acum 10 ani. A fost o întâmplare să mă întâlnesc cu Doru (n. red. Teodor Frolu) la un festival de gastronomie în Deltă. Mi-a spus atunci că va reveni cu mai mulți turiști din Germania să facă un tur în Deltă, cu canoe. Eu i-am povestit despre agresiunea la care este supusă Delta și că vreau să fac și eu ceva pentru oamenii din Deltă. Mă simțeam dator să o fac”, povestește Ivan Patzaichin. Astfel, s-a înființat asociația Rowmania, prin intermediul căreia s-au dezvoltat și continuă să se dezvolte proiecte destinate oamenilor din Deltă. Canotca, o alternativă prietenoasă mediului, a fost una dintre invențiile cunoscutului canoist Patzaichin, iar ideea a fost transpusă în realitate de unul dintre puținii marangozi care au mai rămas în România.

„Mă gândeam la o bicicletă a apelor, pornind de la celebra lotcă, o ambarcațiune pescărească, cu istoric în evoluția Deltei. În cele din urmă am gândit și am dezvoltat canotca, mult mai frumoasă, mai comodă și mai trendy. De aici au plecat tot felul de proiecte. Ne-am propus să promovăm turismul lent, neagresiv și așa am ajuns la ideea că ne-ar trebui echipamente pentru acest gen de activitate, mai speciale”, explică Ivan Patzaichin.

În acea perioadă, Gyarfas Olah tocmai se făcea cunoscut, obținând un premiu european pentru cel mai bun designer al anului. I-a fost lansată propunerea, iar după o excursie în Deltă a revenit cu schițe mult prea bune ca să se oprească totul la niște echipamente. Așa a apărut ideea brandului Patzaikin.

Foto: Emi Gheorghe

Laboratorul de cânepă și denimul de la Giurgiu

„Am decis clar că va fi o colecție care să comunice valorile în care noi credem. În primul rând să transmită reîntoarcerea către natură și către tot ce este organic. Apoi, să fie un brand sincer care nu urmărește moda sau tendințele de fast fashion. Să fie o haină pe care ți-o cumperi pentru că îți place și pe care să o porți cu plăcere și 20 de ani, pentru că e bine făcută”, rememorează Teodor Frolu.

În anul 2012, deja Patzaichin realiza costumația pentru sportivii olimpici la Jocurile de la Londra. Știa, din experiența sa de la atâtea olimpiade cum nu trebuie să arate o haină. „Din 10 olimpiade la care am participat îmi lipsea un singur costum. Am mers cu Doru și cu Gyarfas la mine, le-am pus pe jos și le-am spus: „așa au fost îmbrăcate echipele olimpice până acum și aș prefera să nu mai fie așa”. Îți doreai să arunci acele haine imediat, pentru că nu erau purtabile, erau prea oficiale.

Foto: Emi Gheorghe

PATZAIKIN urma însă să transmită mai mult decât legătura indestructibilă dintre om și natură, încerca să restabilească o industrie pierdută de mai bine de trei decenii – cultivarea și procesarea cânepii, aici, în România. Primul material testat pentru colecțiile de debut a fost denimul produs la o fabrică din Giurgiu. Apoi, cânepa și-a făcut loc sigur în colecțiile PATZAIKIN după ce mai mulți oameni care-i cunosc secretele s-au alăturat acestui proiect.

„Inițial, am început să colaborăm cu o echipă de la Universitatea Tehnică din Arad, care implementa un proiect de cercetare pe fonduri europene de „cotonizare” a cânepii și lucra cu o fabrică din Timișoara. Primele combinații de cânepă și bumbac le-am obținut de-acolo. Erau, de fapt, niște mostre. Datorită lor am descoperit istoria extraordinară a cânepii industriale și tot datorită lor am înțeles ce perspectivă extraordinară avem. Cânepa este un material foarte complex, folosit începând cu industria de mașini, alimente, construcții și, iată, în industria de fashion”, explică Teodor Frolu.

A urmat colaborarea cu fabrica Prodin SA, una din puținele țesătorii rămase care mai funcționează acum în România. La Prodin se lucrează doar cu fibre naturale – bumbac, in și cânepă – și e una din ultimele redute care mai păstrează secretele unei industrii pe cale să dispară.

„Când am început colaborarea cu fabrica Prodin am înțeles ce presupune acest proces. Și nu a fost simplu. Ne-a luat mai bine de cinci ani ca să evoluăm de la ideea pe care o aveam până la produsul efectiv. Acel produs pe care ni l-am dorit și l-am visat a devenit realitate abia în 2017. Am trecut faza de testare, de înțelegere, pentru că este un produs delicat și special. De aceea, nu este atât de popular în industria din România. Brandul PATZAIKIN ia avânt de acum”, mai adaugă Teodor Frolu.

Dacă ar fi să reconstituim drumul cânepii, de la sămânță la o piesă de colecție, ar arăta în felul următor. În România existau aproximativ 60.000 de hectare de cânepă cultivată înainte de 1989. În 2014 existau în jur de 300 de hectare și era un mare reviriment. După schimbarea legii care a blocat ani cultivarea cânepii prin reguli absurde, schimbare la care a contribuit și Ivan Patzaichin personal, România ajunge să aibă în 2019 o suprafață cultivată de peste 5.000 de hectare. Deși se cultivă tot mai mult, prelucrarea acestei materii prime pentru industria textilă este imposibilă acum în România. Lipsesc procedurile de topire și melițare ce au dispărut în totalitate în ultimii 25 de ani.

„Câlții au fost de import, din Ucraina, pentru că în România lipsește veriga primară de topire și de melițare. Dacă nu ai acea industrie de procesare acolo, cât mai aproape de cultură, nu faci decât să vinzi o materie primă fără mare valoare. Există procesare pe zona de semințe, dar pe partea de fibră încă nu există nimic”, subliniază Teodor Frolu.

Foto:Alex Rosieanu

Așadar, materia primă primită de la export ajunge la Faltin SA, cunoscută filatură de la Fălticeni, Suceava, pentru producția de fire, apoi la Prodin SA unde, fir cu fir, ia naștere țesătura. Apoi, colecțiile sunt prototipate și cusute la fabrica Pandora, de la Focșani.

„Tocmai pentru a obține un produs sută la sută românesc am promovat acest concept de Ecosistem, sub numele de PATZAIKIN. Ne dorim să găsim parteneri cu ajutorul cărora să dezvoltăm produse inovative, cu valoare adăugată mare”, explică Teodor Frolu.

Noi prezentări la New York și Paris

Planurile pentru brandul PATZAIKIN sunt mari. În septembrie urmează prezentarea creațiilor „Din cânepă 2020” în cadrul unui târg la New York și tot din acest an încep pregătirile pentru prezentarea colecțiilor la Paris, după ce prezența brandului la reședința Ambasadei României din Franța, din iunie 2019, a fost un adevărat succes. Pentru promovare și prezența internațională, brandul Patzaikin colaborează cu Asociația Producătorilor și Designerilor din Industria Textilă din România.

Produsele PATZAIKIN, destinate publicului masculin, sunt în continuare o raritate. Piesele, aproape unicat, sunt căutate de un public specific, elitist, ce nu urmărește evoluția modei și nici exigențele ei. Le puteți găsi la magazinul de pe strada Uranus, nr. 150 sau la Entrance Store, București, de pe strada Ion Brezoianu.

Un vis care să dea aripi altora

L-am întrebat pe Ivan Patzaichin ce este mai greu – să fie antreprenor sau sportiv în România. Mi-a răspuns că orice ar face, ar realiza cu aceeași seriozitate și performanță de campion, chiar dacă va trebui să continue din nou cu un „ciot” de speranță pentru a reuși. Acum, are un vis, iar România i-l datorează.
„Am un vis care este, de fapt, visul tuturor sportivilor din canotaj și caiac-canoe. În România nu există un canal olimpic, deși sporturile nautice aduc atâtea medalii. Am identificat și un loc potrivit, la Tulcea, numai că autoritățile trebuie să se mobilizeze. Am descoperit că Mila 23 a dat de-a lungul timpului 26 de campioni mondiali, europeni și olimpici. Cred că este o comună unică în lume, cu o asemenea tradiție. Un complex sportiv care ar da aripi tinerilor să viseze din nou – asta îmi doresc acum”, dă glas Ivan Patzaichin visului său.

Foto: Oana Radu Turcu

Deși se înțelegea cu ochiul liber, i-am spus că el a câștigat mai toate medaliile când eu nici nu mă născusem. Dar am crescut cu numele lui de la televizor. Al lui și al altor mari români care m-au ajutat să iubesc România fără să pot să o cunosc. I-am spus, iar el m-a privit cu blândețe și mi-a propus o gustare pescărească gătită bine de tot.

Acest articol a fost publicat în ediția cu Nr.89 al revistei „Transilvania Business”
Autor: Irina PAPUC

Related posts

Zeci de firme portugheze sunt interesate de colaborari economice cu Timisoara

Stefana Muresan

Proiectarea și execuția secțiunii 4 a autostrăzii Sibiu – Pitești, în linie dreaptă

redactia

Transavia, investiție într-o sală de conferințe pentru Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia

Stefana Muresan

BNR anunță rezultatele analizei soldurilor și fluxurilor conturilor financiare ale administrației publice în trimestrul III al 2019

Papuc Irina

Aeroportul Cluj: 2.782.401 de călătorii au avut loc în 2018, crestere cu 3,5%

redactia

Licitație de peste 72 milioane euro pentru întreținerea drumurilor din Ardeal

Stefana Muresan

Oportunitatea unor investiții, discutată la Primăria Hunedoara cu consulul onorific al Spaniei

Stefana Muresan

POZITIV TB: Ștefan Matuz, Inter-Cons – „Frica ar putea să-și pună amprenta pe toate ramurile economiei. Vor prevala investițiile pe termen scurt și cele cu riscuri reduse. Afacerile de nișă vor avea cele mai mari șanse”

redactia

Rețeaua Casa Rusu a început să își redeschidă magazinele

Nora Dumitrescu

Ramira Baia Mare își cumpără echipamente pe granturi SEE

Nora Dumitrescu

Noul director al Romgaz Târgu Mureș mizează pe competența, responsabilitatea și experiența angajaților

Ligia Voro

Legume bio, cultivate cu ajutorul peștilor la Colegiul Silvic Transilvania Năsăud

Stefana Muresan

Acord între UMFST Târgu Mureș și SNU, Coreea de Sud

Ligia Voro

Drumuri Bihor și Drumuri Orășenești Oradea, lucrări de întreținere rutieră de peste 19 milioane de euro

redactia

Lucrări de 36 mil. lei pentru execuția parcării subterane din centrul Oradiei, scoase la licitație

Stefana Muresan

BuildGreen depășește 3 milioane m2 asistați pentru certificare sustenabilă

Nicolae Pop

CBRE: Bucureștiul domină piața de spații de birouri din ECE, aflată într-o dezvoltare dinamică

Ligia Voro

Tarom cumpără cinci aeronave Boeing 737 MAX 8

Stefana Muresan

MIRA Rehab, aplicația ce transformă exercițiile de kinetoterapie într-o joacă

Stefana Muresan

Ministrul Transporturilor: Anul acesta vor fi date în folosinţă trei segmente de autostradă

redactia

Pentru a sprijini tinerii fermieri în vederea achiziționării de teren, Europarlamentarul Daniel Buda propune modelul Prima Fermă

Stefana Muresan

ALTEX introduce chatboţi pentru simplificarea proceselor de resurse umane

Traian Dan

Ce ar trebui să știi despre campania „Te răcorești și reîmpădurești”

Stefana Muresan

Propunerea Comisiei Europene pentru redresarea economică: 750 de miliarde de euro pentru „tranziția către o societate digitală și verde”. România va primi 31,2 miliarde

Ion Surdu

Leave a Comment