Fonduri Europene Sanatate Ultimele stiri

Fondurile europene schimbă Sănătatea din România

Sistemul medical românesc a beneficiat de fonduri europene în valoare de peste 800 de milioane de euro pentru instruirea personalului medical, screening și prevenție, dar și pentru dotări și infrastructură, prin intermediul programelor operaționale pentru perioada de finanțare 2014-2020.

Fața sistemului românesc se schimbă esențial, căci, datorită proiectelor europene, spitalele românești învață să facă față marilor provocări terapeutice, într-o perioadă în care știința și inovarea acordă tot mai multe șanse pacienților critici. Totodată, ample programe de screening cresc șansele României să lupte cu maladii cronice severe, precum cancerele, hepatita, HIV sau tuberculoza.

42 de proiecte, cel puțin 20.000 de cadre medicale instruite și 350 de milioane de euro. Sunt rezultatele investițiilor până acum în sistemul medical românesc prin Programul Operațional Capital Uman. Din cele 350 de milioane de euro, 263 de milioane constituie contracte de finanțare pe zona de screening, iar 88 de milioane de euro sunt investiții în programe de instruire a lucrătorilor medicali. La modul practic, pediatri, neonatologi, ginecologi, urgentiști sau moașe din întreaga Românie învață cum să gestioneze diverse urgențe medicale sau manopere dificile, acolo unde exista puțină capacitate de intervenție. În total, în sistemul medical românesc au fost investiți peste 800 de milioane de euro, a spus Roxana Mînzatu, ministrul Fondurilor Europene, în cadrul unui eveniment desfășurat cu scop de informare privind suportul Uniunii Europene, prin programe de finanțare.

„Dacă la cele 350 de milioane de euro adăugăm investițiile în infrastructură, Unități Primiri Urgențe, ambulatorii, în programe de eficiență energetică ale clădirilor unităților medicale, care constituie aproximativ încă 450 de milioane de euro, prin Programul Operațional Regional, investițiile în sistemul medical depășesc 800 de milioane de euro.

Majoritatea proiectelor se află la prima etapă, ceea ce înseamnă că se formează personalul necesar. Pentru faza a doua, investițiile vor depăși 100 de milioane de euro, o sumă considerabilă care trebuie atrasă în actualul program”, a mai spus ministrul Fondurilor Europene.

Proiecte de screening. Beneficiari. Impact

Cele 7 proiecte de screening, în valoare de 263 de milioane de euro, sunt implementate de Institutul Clinic Fundeni, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Russescu”, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca, dar și Ministerul Sănătății. Proiectele au ca domenii de intervenție prevenirea și depistarea precoce a cancerului de col uterin, cancerului de sân și cancerului colorectal, depistarea și asigurarea accesului la tratament pentru pacienții cu boli hepatice, diagnosticul și tratamentul precoce al tuberculozei, a HIV/SIDA, dar și îngrijirea gravidei și copilului.

Cu ajutorul fondurilor europene, Institutul de Pneumoftziologie „Marius Nasta” implementează cel mai mare proiect de screening din ultimii 30 ani.

Este un proiect în valoare de 15 milioane de euro care vizează prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup țintă de 75.000 de persoane. Totodată, în cadrul proiectului sunt incluse activități de formare pentru 560 de specialiști din sfera socio-medicală.

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca implementează două proiecte vaste în prevenirea, depistarea precoce și tratamentul cancerului de col uterin, dar și de întărire a capacităților instituționale și a competențelor profesionale ale specialiștilor din sistemul de sănătate în implementarea Programului Național de screening pentru cancerul de sân.

Primul proiect, numit ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”, lansat împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică, are o durată de 5 ani și jumătate și o valoare totală eligibilă de 22.811.228 lei, din care valoarea asigurată de Uniunea Europeană este de 19.260.738 de lei, finanțarea națională fiind de 3.550.490 lei.

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. Deși există în desfășurare un program național de screening, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Papanicolau, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Mai mult, necesitatea acestui proiect era dictată de absența unei campanii de vaccinare eficientă contra virusului HPV, dar și de anumite carențe ale programului național ce vizează asigurarea calității testelor, dar și feedbackul privind tratamentul.

De asemenea, Institutul de Oncologie din Cluj-Napoca mai administrează un vast proiect ce vizează cancerul de sân, pentru o perioadă de cinci ani și jumătate. Cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, proiectul are o valoare totală eligibilă de 22.760.659 de lei, din care Uniunea Europeană asigură 19.218.039 de lei, iar finanțarea națională este de 3.542.619 de lei.

Astfel, cu fonduri europene vor fi instruite 459 de cadre medicale implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de sân, dar și 459 de specialiști din instituții publice care furnizează servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor mamare incipiente și care provin din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare ale României. De asemenea, în afară de activitățile de promovare, echipa de proiect condusă de Florian Alexandru Nicula, își propune ca obiectiv asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unei metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de sân, conforme cu standardele europene.

Alte 20 de milioane de euro urmează să fie gestionate pentru un program de screening pentru depistarea persoanelor cu factori de risc cardiovascular. Apelul, deschis până la 25 octombrie, cu un buget de 20 milioane euro, va finanța programul național de screening pentru identificarea pacienților cu factori de risc cardiovascular de care vor beneficia 160.000 persoane.

88 de milioane de euro pentru instruirea personalului medical

România a accesat fonduri europene în valoare de 88 de milioane de euro, în cadrul a 42 de proiecte pentru cursuri, instruire și formare în domeniul Sănătății.

„Intensiv: Un +(Plus) de șansă la viață pentru copiii în stare critică”, un proiect implementat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie” vine să redreseze o inechitate a sistemului medical românesc, axat prea puțin pe nevoile nou-născuților și copiilor.

„În România nu există centre de neurochirurgie dedicate copiilor, nici centre de transplant. Centrele de chirurgie cardiacă existente rezolvă 30 la sută din problemele copiilor. Centrele de terapie intensivă neonatală de nivelul trei rezolvă aproximativ 60 la sută dintre cazuri. Ce se întâmplă cu restul? Din nefericire, chirurgia neonatală „exportă” foarte mulți copii peste hotare. Anul trecut am „exportat” pacienți de 70 de milioane de euro și lucrul acesta se repetă în fiecare an”, explică Cătălin Cîrstoveanu, manager de proiect, neonatolog și șef al secției Terapie Intensivă Nou Născuți de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii “Marie Curie”. Echipa de la Marie Curie s-a gândit să utilizeze fonduri europene pentru a pregăti peste 450 de medici din medicina neonatală și pediatrică din mai multe regiuni ale României. Să-i învețe să gestioneze chiar și cele mai grave cazuri și cum să reușească să evite erorile care pot fi prevenite.

„Noi am creat standarde în anestezia și terapia intensivă neonatală și pediatrică din România. Am arătat că se pot face în terapie intensivă intervenții chirurgicale, când pacienții nu pot fi transferați în alte secții, pentru că deplasarea lor poate să fie extrem de critică. Există manopere care nu se mai fac în altă părți: cardiologice, septostomii, dializă hepatică, circulație extracorporală. Operăm pe cord în reanimarea neonatală, facem nutriție parenterală”. Multiplicând aceste capacități, mai mulți copii din România ar avea o șansă la viață, de aceea proiectul vizează 450 de specialiști din neonatologie, pediatrie, anestezie, terapie intensivă și din activități conexe. Dintre aceștia, 45 vor fi aleși să beneficieze de traininguri în cele mai avansate tehnici de terapie intensivă neonatală și pediatrică. O componentă inedită a proiectului este evaluarea medicilor din punct de vedere psiho-aptitudinal. „Va fi probabil cel mai mare studiu din România”, conchide Cătălin Cîrstoveanu. Proiectul „Intensiv: Un +(Plus) de șansă la viață pentru copiii în stare critică” a început în toamna anului 2018 și se va încheia în noiembrie 2020.

„Gest-Urgent: Formarea prin simulare medicală în scopul gestionării marilor urgențe din sarcină și naștere, Spitalul Clinic Filantropia

România a făcut progrese remarcabile în reducerea ratei mortalității materne și infantile. Dacă, la începutul anilor 90, rata mortalității materne depășea 450 decese la 100.000 de nașteri, la începutul anilor 2000 se înregistrau 40 de decese la 100.000, iar în 2015 au fost raportate 15 decese la 100.000 de nașteri. În aceea ce privește mortalitatea infantilă avem 8 decese la 1.000 de nașteri, ceea ce este de două ori mai mult decât media europeană și de patru ori mai mult decât țări ca Cehia sau Spania, explică doctorul Anca Panaitescu, manager de proiect.

„Există cauze directe care influențează mortalitatea maternă, cauze ce pot fi controlabile, potențial prevenibile și reflectă într-o bună măsură gradul de îngrijire medicală pe care gravida îl primește, precum și cazuri indirecte. În Marea Britanie, o treime dintre decese sunt de cauză directă, în țările nordice – aproape jumătate. În România, peste 70 la sută dintre decese au la bază cauze directe: hemoragiile, tromboembolismul pulmonar, hipertensiunea și infecțiile”. Astfel, proiectul condus de Anca Panaitescu și echipa acesteia de la Spitalul Clinic Filantropia urmărește să asigure programe de formare specifică pentru 440 de profesioniști din sectorul medical – 352 de medici și 88 de moașe, inclusiv pentru personalul implicat în domeniul prioritar “Sănătatea femeii și copilului. Mortalitate infantilă și risc de deces neonatal”. Cea mai importantă parte a proiectului este cea de simulare în urgențele majore: conduita în hemoragia masivă, conduita în prolabare de cordon, resuscitarea gravidei, prezentație pelviană etc. Ulterior, 21 de specialiști vor beneficia de training în centre specializate din Marea Britanie.

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara: Reducerea mortalității perinatale

Spitalul Clinic Municipal de Urgență din Timișoara a atras 15 milioane de euro pentru zece proiecte cu finanțare europeană, conform managerului unității medicale, Maria-Olimpia Oprea. Cele mai multe țin de depistarea precoce a unor boli precum cancerul de col uterin, cancerul colorectal sau a afecțiunilor cardiovasculare. Un proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman are ca scop reducerea la jumătate a mortalității perinatale. România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea perinatală.

„Proiectul se realizează în parteneriat cu Spitalul Județean din Oradea, Spitalul Județean Cluj și Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea. Iar partener asociat avem Universitatea din Szeged, departamentul de Obstetrică-Ginecologie. Menționez că, în Ungaria, mortalitatea perinatală este la jumătate față de valoarea din România, 3,6 față de 7 ‰ cât este în România”, a subliniat managerul unității medicale, Maria-Olimpia Oprea. În cadrul proiectului, Spitalul Municipal Timișoara a cumpărat și un fetoscop, esențial în realizarea intervențiilor intrauterine la făt. De asemenea, instituția gestionează și alte proiecte transfrontaliere, cu Ungaria.

Priorități în Sănătate pentru perioada de finanțare 2021-2027

Ministerul Fondurilor Europene se află în plin proces de negociere cu reprezentanții Comisiei Europene asupra viitoarelor investiții pe care România le va putea realiza inclusiv în domeniul medical cu sprijinul fondurilor europene.

Potrivit secretarului de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Mihaela Toader, conform propunerii Comisiei Europene, România va beneficia cu 8,2 miliarde euro mai multe fonduri după 2021, arătând că, din această sumă, 2 miliarde vor fi alocate prin obiectivul CE – O Europă mai socială – în care Romania va include investiții și în infrastructura de sănătate. Prioritare în următorii șapte ani sunt investițiile în asigurarea asistenței medicale mai sigure, reducerea inegalităților de sănătate, consolidarea nivelului de pregătire și reacție la situații de criză, dar și componenta de cercetare.

(Acest articol a fost publicat în ediția cu Nr. 92 al revistei „Transilvania Business”)

Related posts

ASF a publicat primul raport privind stabilitatea piețelor financiare nebancare

Ligia Voro

Leoni Bistriţa: Peste 1,5 milioane de cablaje pentru tot atâtea mașini Mercedes Benz

Stefana Muresan

Primul laborator acreditat din România după noile standarde, la ABA Crișuri

Traian Dan

Bugetul Maramureșului scade cu 30%. Se taie din investițiile publice

Nora Dumitrescu

CNAIR: Documentaţia pentru construcţia secţiunii 4 a autostrăzii Piteşti-Sibiu, trimisă la ANAP

Stefana Muresan

Sibienii au cumpărat anul trecut peste 25.000 de autoturisme. Cele mai multe au fost reînmatriculări

Papuc Irina

Nemții de la Reinert, investesc 5 milioane de Euro în Eurobusiness I Oradea

Traian Dan

Patronii din Maramureș vor plafonarea salariilor la stat la 5.000 de lei

Nora Dumitrescu

Tibi Uşeriu, scos din cursa extremă Yukon Arctic Ultra din cauza unor degerături

redactia

12 candidați pentru Consiliul de Administrație a Romgaz

Ligia Voro

Schaeffler va construi la Braşov un centru de testare pentru piaţa automotive

redactia

Constructorii bihoreni au câștigat mai mult cu 2,54% în luna martie

Traian Dan

Românca Daniela Rus a fost numită consilier pe știință și tehnologie la Casa Albă

Papuc Irina

Noul guvern vorbește despre o autostradă Timișoara-București

Stefana Muresan

Clujul își primenește drumurile din zona metropolitană

Nora Dumitrescu

CCIFER decernează Premiile 2017 pentru inovație, antreprenoriat și responsabilitate socială

Stefana Muresan

CNIPMMR vrea să coreleze oferta educațională cu cerințele pieței muncii

Traian Dan

Grup Feroviar Român, premiu pentru inovație în calea ferată din România

redactia

Asocierea Spedition UMB – Tehnostrade SRL, câștigătoarea contractului pentru prima autostradă din Moldova

redactia

Orange anunță o nouă versiune a Business Internet Security Threatmap

Ligia Voro

[Enjoy Transylvania!] Cuvântul cheie: fondurile europene, pentru cel mai mare proiect de regenerare urbană din România

Transilvania Business

Proiectantul Parcului Est din Cluj, recompensat cu 1,5 milioane euro

Nora Dumitrescu

Hotel și vilă din Brașov, scoase la vânzare cu peste 3 milioane de euro

Ion Surdu

Spectacular: the new Dedeman corporate headquarters in Bacau

Ionut Oprea

Leave a Comment