Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Calea ferată Cluj-Oradea-Episcopia Bihor, electrificată cu bani de la UE

Încă o promisiune pentru electrificarea căii ferate Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor. Joi, 13 februarie, la sediul Instituției Prefectuluil Bihor a avut loc ședința de lucru privind studiul de fezabilitate al proiectului de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj-Oradea-Episcopia Bihor. Proiectul, în valoare de 7,3 miliarde lei, este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, și reprezintă cea mai amplă investiție în infrastructura feroviară din Vestul României.

La ședința convocată de prefectul Dumitru Țiplea au participat directorul regional al Companiei Naționale de Căi Ferate filiala Cluj, Petru Ceșa, în calitate de reprezentant al beneficiarului, reprezentanții companiei care au elaborat studiul de fezabilitate, precum și peste 20 de reprezentanți ai autorităților și instituțiilor din județul Bihor. Discuțiile s-au purtat în jurul observațiilor punctuale ridicate de primarii din zonele impactate de lucrări. Din totalul de 41 de avize pentru județul Bihor, s-au obținut majoritatea privind amplasamentele, urmând ca în următoarea perioadă să se elibereze și ultimele, legate de soluția finală aplicată în cadrul proiectului.

Lucrările din proiect vizează electrificarea în întregime a celor 166 de km a liniei de cale ferată, precum și modernizarea, pe întregul traseu, a tuturor stațiilor, haltelor și spațiilor adiacente, incluzând parcările, rampele și peroanele cu copertine. Toate clădirile de călători vor beneficia de compartimentări ce vizează fluidizarea circulațiilor, de grupuri sanitare compartimentate pe sexe, precum și grupuri sanitare speciale pentru mamă și copil. Traseele de circulaţie pentru călători vor asigura deplasarea în deplină siguranţă a persoanelor cu handicap locomotor și vizual, fiind prevăzute, de asemenea, rampe și marcaje tactile pentru nevăzători la accesele principale în clădire și către punctele principale de interes. Partea de execuție este estimată la 4 ani din durata totală de 10 ani a proiectului. În urma reabilitării, pe 60% din traseu trenurile vor putea circula cu peste 100 km/oră, iar distanța Oradea-Cluj se va parcurge în 2 ore.

Proiectul de electrificare a căii ferate Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor are, pe lângă importanța socio-economică în dezvoltarea regiunii, și una istorică.

Calea ferată Oradea – Cluj Napoca împlinește anul acesta 150 de ani

Calea ferată de pe acest traseu a fost inaugurată în 1870, astfel că în 2020 se împlinesc 150 de ani de la darea ei în folosință.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Boc, la Bruxelles: “UE dispare dacă nu rezolvăm exodul creierelor”

Articolul următor

Sondaj BEI: România trebuie să investească în inovație și tehnologii noi

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Haos în gestionarea deșeurilor în Baia Mare Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” Asociația Ecoteca și Primaria Baia Mare au organizat o masă rotundă pentru a discuta soluții de eficientizare a gestionării deșeurilor în județul Maramureș. Aceasta beneficiat de sprijinul organizațiilor GreenPoint Management, Envirom, Alucro, Ecotic și companiei Egger România. Printre participanți s-au numărat Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, Poliția Locală, Consiliul Județean Maramureș, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADI-GIDM) Maramureș, Colegiul Economic N. Titulescu, Serviciul Public Ambient Urban. Temele dezbătute au vizat cadrul local și aspecte specifice județului, Sistemul de Garanție – Returnare (SGR), implementarea sistemului de colectare separată, eficiența actuală și pașii următori în gestionarea deșeurilor. Ecoteca a formulat idei principale și concluzii după discuțiile cu instituțiile și companiile implicate. “România nu își atinge țintele de reciclare, cu o scădere a procentului de deșeuri reciclate. Penalitățile pentru țintele neatinse sunt plătite de fiecare unitate administrativ teritorială (UAT), iar gestionarea acestei probleme se decide la nivel local. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se planifică instalarea a 110 de insule ecologice și 90 de module în Baia Mare, trei centre de colectare cu aport voluntar mici și unul mare. Autoritățile locale consideră că sistemul de colectare separată este subfinanțat. PBM prevede platforme de colectare îngropate cu cartele pentru fiecare apartament; există deja 54 de astfel de platforme în oraș. Deși întâmpină dificultăți, proiectul continuă. Colectarea în Baia Mare se face pe patru fracții: hârtie - carton, plastic - metal, sticlă și rezidual. Campaniile trimestriale sunt organizate pentru deșeurile voluminoase”, potrivit Ecoteca. “Nu există o soluție gratuită pentru deșeurile din construcții. Cetățenii pot apela la colectori autorizați contra-cost. Deșeurile vegetale merg la stația de compost și sunt incluse în calculul țintei de reciclare. ADI-GIDM susține că gradul de colectare separată și reciclare a crescut de la 3% în 2021 la 9% în 2024. SGR a redus cantitățile de sticlă și plastic. Cetățenii din Baia Mare primesc amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor pe spațiul public. Nu există trasabilitate a deșeurilor, iar instituțiile publice nu au control asupra deșeurilor ilegale din localitate. ADI-GIDM și operatorul de salubrizare fac campanii de conștientizare în școli, dar acestea sunt discontinue. Infrastructura de colectare separată există, dar elevii sunt descurajați de amestecarea deșeurilor de către personalul de serviciu și colectori. Există puține campanii de conștientizare în școli, iar eforturile sunt inutile fără facilități pentru colectarea separată acasă și pe stradă. Reprezentanții PBM și ADI-GIMD nu raportează cantitățile colectate conform site-ului RetuRO SGR. Aceștia nu știau că pot face acest lucru, dar vor începe să raporteze de acum încolo”, potrivit raportului Ecoteca.
Citeste mai mult

Haos în gestionarea deșeurilor la Baia Mare

Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” depistate de experții…
Citeste mai mult

Euro 2024 se vede în Iulius Mall Cluj

Fanii „sportului rege” și pasionații de experiențe unice sunt așteptați pe terasa food court-ului să vadă meciurile din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share