În paralel cu coordonarea și dezvoltarea programelor de sprijin a fermierilor, procesatorilor și operatorilor din turism, directorul executiv al Fundației Pro Economica, Kozma Mónika propune două proiecte care ar putea revitaliza economia județului Mureș. Dezvoltarea zonei cargo la Aeroportul Transilvania Târgu Mureș și a Zonei Metropolitane.
Economia și politica administrativă dintr-un județ merg, de multe ori, mână în mână. Așa par să ne sugereze cele două propuneri de proiecte pe care Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica, ni le-a prezentat și care pot sprijini revitalizarea județului Mureș. Pentru că astăzi ce îi lipsește județului, în opinia interlocutoarei noastre specializate în economie și administrație și cu o vastă experiență în implementarea de mari proiecte și programe, este infrastructura și organizarea.
Aceasta consideră că Aeroportul Transilvania Târgu Mureș nu este dezvoltat într-un mod corect, fără ca această constatare să reprezinte o critică. Potrivit viziunii sale, aeroportul ar trebui nișat pe cargo, adică pe transportul de mărfuri.
“În următorii ani vom avea fonduri europene pentru a dezvolta aeroportul, dar eu susțin că activitatea aeroportului ar trebui să se axeze pe partea de cargo. Și este foarte simplu. De ce? Dacă tot venim în sprijinul agriculturii în această zonă și dacă tot vorbim despre produse bune, atunci ar trebui să avem și o cale de a ieși cu aceste produse din zona noastră. Eu îmi doresc să protejăm mediul și nu prea cred că viitorul este să transportăm totul cu tirul și, fiindcă nu avem transportul feroviar destul de bine pus la punct, rămâne doar calea aeriană. Noi ar trebui să devenim un hub, în centrul României, de transport. În curând, sperăm, vom avea două autostrăzi care se vor intersecta în județ (n. red. Autostrada Transilvania – A3 și Autostrada Târgu Mureș – Iași – A8), pe lângă care avem aeroportul. Oriunde te duci în lume, dacă se intersectează două căi rutiere care leagă regiunile și ai și un aeroport, atunci imediat te gândești la o facilitate cargo fiindcă, cu siguranță, vei avea succes. Eu, zona cargo aș dezvolta-o prima dată. Și partea civilă a aeroportului trebuie dezvoltată, dar partea cargo va avea, cu siguranță, impactul dorit pentru economia județului și a regiunii pentru următorii 30 de ani”, punctează Kozma Mónika motivul și argumentele pentru dezvoltarea acestui proiect.
Zona Metropolitană în jurul inimii Târgu Mureș
Un alt proiect care ar sprijini atât municipiul reședință de județ cât și județul este cel referitor la valorificarea Zonei Metropolitane.
“Inima județului Mureș este Târgu Mureș, iar dacă vrem să funcționeze această inimă, atunci ar trebui să ne gândim la zona metropolitană. Este un avantaj extrem de mare și, iarăși, mă refer la aeroport, la hubul acesta pe care l-am putea crea, fiindcă orașul este deja înconjurat de niște localități fără de care nu avem cum să dezvoltăm economic acest oraș. Si atunci tot ce înseamnă dezvoltare, transportul public, orice serviciu, ar trebui să fie organizat în zona metropolitană”, ne explică Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica.
Astfel, orașul ar respira, ar fi mai aerisit, consideră aceasta, iar în oraș ar putea fi gândite alte funcționalități ale unor clădiri, spații care astăzi sunt foarte închise.
“Dacă am lărgi puțin, dacă am reuși să creăm, acesta este visul meu mare, o zonă administrativă în afara centrului orașului, dacă am putea să mișcăm tot ce înseamnă administrație în afara orașului, dar asta, bineînțeles, cu condiția să ai un transport public cu care oricine ar dori, va ajunge la orice autoritate, atunci eu cred că Târgu Mureșul, și revin la turism, ar putea să fie o perlă în această regiune”, subliniază aceasta.
Astăzi, însă, nu oferim nimic turistului care ajunge în oraș și de aceea gradul de retenție al turiștilor în municipiu este destul de redus.
“Poate ajunge în oraș, doarme o noapte aici, iese la un restaurant și atât pentru că nu avem servicii. Dar, dacă lărgești puțin orașul, cu serviciile respective, atunci poate îi spui turistului că găsește la Ernei o pensiune mai bună, poate mâncare mai bună și el are cu ce să ajungă acolo. Un turist care vine din Vest, din Japonia, preferă transportul public, dar noi nu avem nici măcar până la aeroportul un transport public”, conchide Kozma Mónika.
Potrivit datelor prelucrate de Direcția Județeană de Statistică Mureș, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, județul Mureș a fost gazda unui număr de 466.832 de turişti, care au efectuat un număr de 903.547 de înnoptări, iar durata medie a sejurului a fost de 1,9 înnoptări/turist, ceea ce sugerează un turism de tranzit, mai degrabă.
Ligia VORO
Articol publicat în ediția print 92 a revistei Transilvania Business, ianuarie 2020