Efectele negative ale aplicării OUG 114 din 2018 este principala (sau chiar unica) problemă care i-a fost semnalată de către managementul AZOMUREȘ ministrului Agriculturii, Adrian Nechita Oros, aflat la prima sa vizită în combinatul târgumureșean. Acesta a apreciat că ordonanța va fi abrogată, chiar dacă anterioara încercare a eșuat.
Probabil că și ministrul Adrian Nechita Oros a simțit binefacerile infrastructurii rutiere a României după ce a ajuns cu peste sfertul academic întârziere la primul loc de pe lista întâlnirilor programate în vizita sa din județul Mureș, platforma AZOMUREȘ.
Nu am apucat să îl întâlnim la poarta fabricii (n.a. dar ne-am descurcat cu obținerea unei fotografii), pentru că ne aflam deja în microbuzele spre Centrul de Comandă din cadrul combinatului când acesta a ajuns, s-a oprit apoi la o discuție cu gazdele despre programul de modernizare și investițiile pe care acesta l-a presupus, însă după altă jumătate de oră bună și-a făcut apariția la acest obiectiv însoțit de managementul AZOMUREȘ, prefectul județului Mureș, Mara Togănel, și Aurel Nicu Bumb, reprezentant al companiei Mirtadod Ibănești și secretar general adjunct al PNL Mureș.
Introducerea în activitatea Centrului de Comandă i-a aparținut lui Aurel Botezan, directorul tehnic al AZOMUREȘ.
“Din centrul de comandă suntem în controlul proceselor tehnologice de la trei instalații”, a explicat acesta, completând cu importanța programului de modernizare finalizat în 2016 și care au însemnat peste 250 de milioane de euro investite de noul proprietar al AZO din 2012, AMEROPA.
“Unul din obiectivele importante ale modernizării a fost implementarea controlului distribuit și îmbunătățirea siguranței și fiabilității instalațiilor”, a mai adăugat Aurel Botezan.
Explicații despre instalațiile de amoniac și uree, două din instalațiile controlate din centrul de comandă, le-au fost oferite invitaților de șefii de secții.
Cele două instalații de amoniac au fost modernizate între 2015-2016, a fost mărită capacitatea de producție și au fost luate toate măsurile necesare pentru încadrarea în autorizația integrată de mediu pentru eliminarea sau reducerea la minim a poluării.
În aceeași perioadă a fost modernizată și instalația de uree.
“Scopul modernizării a fost mărirea capacității pentru a asigura o cantitate suficientă de îngrășăminte pentru agricultorii din România, îmbunătățireaa calității, s-a trecut de la ureea prill la ureea granulată, care are un diametru mai mare, poate fi mai ușor distribuită pe terenuri, încadrarea în condițiile de mediu, s-a construit o unitate de granulare complet nouă, dotată cu două scrubere, unul de praf și unul acid, care sunt capabile să absoarbă în totalitate praful și amoniacul degajat în procesul de producție”, a explicat șeful secției.
Astăzi, în această instalație sunt produse uree granulată, îngrășământ lichid UAN și soluție de uree pentru instalația de melamină.
În final a fost prezentat sistemul distribuit de comandă și, cum automat, acționează acesta în caz de avarie și generează o oprire de urgență.
Pe platforma AZO, așa cum a subliniat Liviu Bădărău, directorul național de vânzări al combinatului, se produc zilnic 4.000 de tone de îngrășăminte, iar șase produse acoperă 95% din necesarul de fertizanți al fermierilor. Este vorba de nitrat de amoniu prill, nitrat de amoniu granulat, NPK 15:15:15, NPK 20:20:20, uree granulată și nitrocalcar. La acest moment, AZO acoperă aproape 50% din piața de fertilizanți românească.
AZO pe pierdere din cauza OUG 114/2018
Înainte de a puncta problema care i-a fost semnalată, ministrul a subliniat relația pe care AZO o are cu USAMV Cluj, unde este prorector, amintind de învățământul profesional dual agricol dezvoltat împreună în comuna mureșeană Râciu, dar și importanța combinatului în economie – de jucător important pe piața de fertilizanți din România, al doilea angajator din județul Mureș și vechi colaborator al agricultorilor și a celor utilizează îngrășăminte.
“Problemele care sunt aici sunt probleme generale și sunt create, în primul rând, de acea păcătoasă Ordonanță 114 care a avut un impact negativ, toxic, dacă tot suntem la un combinat de îngrășăminte, în mai multe domenii, dar și în acest domeniu, al producției de fertilizanți, și, din păcate, acest efect va fi în lanț, dacă se continuă și nu vom reuși să corectăm efectele acestei ordonanțe”, a precizat acesta.
Noul Guvern și-a asumat răspunderea, în decembrie 2019, pe modificarea ordonanței, însă aceasta a fost respinsă de către Curtea Constituțională.
“Am dat Ordonanța 1/2020, prin care încercam iarăși să abrogăm Ordonanța 114 și efectele ei negative, la Senat a căzut, acum este la Camera Deputaților, avem acolo niște discuții serioase, argumentate ca să le demonstrăm colegilor din opoziția majoritară că este necesar ca această ordonanță să fie abrogată. Speranța mea este că vom reuși acest lucru, pentru că legat de agricultură și de ceea ce se întâmplă cu industria de fertilizanți pe termen lung, și aici mă refer în câteva luni sau un an, pericolul este că prețurile acestor fertilizanți vor crește, în prima fază vor crește importurile, iar apoi, sigur, discutăm de jocul de piață, cu siguranță prețurile vor crește și îi vor afecta în primul rând pe cei care îi utilizează în agricultură, dar vor ajunge apoi și în prețurile produselor finite din agricultură și industria alimentară, deci și prețul la consumator va fi mult mai mare”, a precizat ministrul Oros.
Cum 60% din costul de producție al AZO îl reprezintă prețul gazului, ministrul a apreciat că, probabil, conducerea AZOMUREȘ va fi obligată să reducă din activitate.
De altfel, 2019 a fost primul an din istoria recentă a AZO când compania este pe pierdere.
“Principalul motiv a fost acest preț al gazului, combinat cu o situație atipică pentru ultimii ani, pe piața internațională prețurile au fost la un nivel minim istoric în multe situații, spre exemplu unul din produse, anul acesta a avut cel mai mic preț din ultimii 15 ani”, a arătat Liviu Bădărău.
Cu toate acestea, Harri Kiiski, directorul general al companiei, a subliniat că “AMEROPA a investit mulți bani în România și există interes mare ca să rămână în România, pentru a produce îngrășăminte, pentru a fi aproape de fermieri”, pentru ca apoi să continue despre efectele nefaste ale aplicării OUG114/2018.
“Am discutat despre ordonanța 114 și, cum deja ați auzit deja, este pentru prima dată în istoria AZOMUREȘ când obținem rezultate negative, prețul gazului a fost de două ori mai mare decât cel european, este esențial pentru noi să fie liberalizată piața gazelor. Cu un cost al gazului de două ori mai mare, AZOMUREȘ nu va supraviețui.
Anul trecut am avut posibilitatea în trimestrul al IV-lea să funcționăm cu instalațiile la capacitate minimă, dar să nu oprim producția și să nu uităm de oameni într-o perioadă critică.
Vrem să continuăm, vrem să facem angajări în continuare, previziunea este ca din 1 iulie piața gazelor să fie liberalizată și ne vom întoarce la normal.
Cunoscând instabilitatea politică, este dificil să prevezi ce se va întâmpla în viitorul apropiat”, a subliniat directorul general Harri Kiiski.
“Nu am luat în calcul această variantă, suntem convinși din discuțiile pe care le-am avut că se vor regla lucrurile și, odată ce vom putea să producem la prețuri competitive, ceea ce înseamnă că prețul la gaz va trebui să fie similar cu cel al jucătorilor din piața europeană, suntem convinși nu doar că vom produce toate produsele, dar vom reuși să creștem cantitățile de produse vândute pe piața românească”, a punctat, pe de altă parte, Liviu Bădărău, directorul național de vânzări.
Ca o veste bună, la finalul declarației, directorul general AZO a anunțat că investițiile pe platforma chimică vor continua.
“Săptămâna trecută am avut o întâlnire a Board-ului și a fost discutată o altă investiție de 10 milioane de euro, pentru acest an, acestea vor fi utilizate pentru îmbunătățirea infrastructurii, îmbunătățirea sustenabilității pentru a trece la următorul nivel însemnând reducerea consumului de gaze naturale și a consumului de energie electrică pe platformă. Vor fi făcute investiții și în protecția mediului, în special pentru reducerea nivelului de zgomot și pentru ecologizarea iazului batal în următoarele luni”, a adăugat Harri Kiiski.
De minimis pentru fertilizanți
Întrebat dacă există vreo intenția de a crea un program de sprijin pentru fermieri la achiziția de fertilizanți, ministrul Adrian Nechita Oros a menționat că este o variantă, oarecum in extremis.
“Măsurile de minimis, măsurile de sprijin sunt măsuri pe care trebuie să le gândești foarte bine, să le fundamentezi, nu pot fi dedicate unui singur agent economic, ci se adresează în primul rând beneficiarilor fermieri, trebuie notificate la Comisie și durează. Or, noi lucrurile trebuie să le rezolvăm cât mai repede și nu e vorba doar de situația Azomureș, ci de toate consecințele negative ale Ordonanței 114 pentru că a afectat mai multe domenii – bancar, financiar, telecom.
Dacă situația se va înrăutăți și lucrurile vor lua o turnură negativă, sigur vom gândi și o asemenea schemă de minimis de ajutor în procurarea fertilizanților. Dar sperăm să nu ajungem acolo pentru că sunt multe alte domenii în care statul, prin Ministerul Agriculturii, trebuie să sprijine fermierii”, a susținut acesta.
Articol publicat în ediția print a cotidianului Zi de Zi din 24 februarie 2020