Bihor Brașov Cluj Infrastructura Timiș Ultimele stiri

Marile proiectele ale Ardealului, propuse în parteneriat public-privat

Mai multe proiecte de transport și de infrastructură din Transilvania și Banat sunt propuse pentru a fi realizate în parteneriat public-privat (PPP), conform unui raport al Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România.

Printre acestea se numără Autostrada Ploiești – Brașov, linia ferată de mare viteză București – Craiova / Sofia – Timișoara / Belgrad – Cluj / Budapesta. Pe listă mai figurează Spitalele Regional Timișoara și Târgu-Mureș, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești.

“Până în prezent, au fost stabilite de guvern ca fiind proiecte strategice 22 de obiective de investiții, de realizat în PPP pentru care acțiunile inițiate privind pregătirea și atribuirea contractelor de PPP se află în desfășurare în diferite stadii detaliate pe site-ul guvernului (niciun contract încheiat). Proiectele au fost preluate în gestiunea ministerelor de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză”, a menționat Cristina Barabulă, membru al AAFBR.

Potrivit unui raport emis de Curtea de Conturi Europeană, începând cu anii 1990, 1.749 de PPP, în valoare de 336 de miliarde de euro, au beneficiat de închidere financiară în cadrul Uniunii Europene (UE) , însă nici unul din România.

Piața PPP din UE era concentrată în Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia și Germania, țări care au implementat proiecte a căror valoare se ridică la 90% din ansamblul pieței în perioada 1990-2016. Majoritatea au fost implementate în domeniul transporturilor (o treime din investiții), sănătate și educație.

Cu toate acestea, PPP nu au utilizat fonduri din partea UE decât într-o mică măsură. Deși politica promovată de Comisia Europeană a încurajat utilizarea de PPP ca un mijloc potențial eficace de implementare a proiectelor, CCR a observat că numai 84 de PPP, cu un cost total al proiectelor de 29,2 miliarde de euro, au beneficiat de finanțare din partea UE, aceasta ridicându-se la 5,6 miliarde.

CCR a evaluat dacă proiectele auditate au reușit să valorifice beneficiile pe care parteneriatele de tip public-privat sunt estimate să le producă, dacă acestea erau fundamentate pe analize temeinice și pe abordări adecvate și dacă, în statele membre vizitate, toate cadrele instituționale și juridice erau de natură să faciliteze implementarea cu succes a unor astfel de parteneriate.

Per ansamblu, CCR a constatat că, deși PPP au potențialul de a obține o implementare mai rapidă a politicilor și de a asigura îndeplinirea unor standarde de mentenanță adecvate, parteneriatele auditate nu au fost întotdeauna gestionate în mod eficace și nu prezentau un raport costuri beneficii optim.

Adesea, PPP nu au permis obținerea beneficiilor potențiale, din cauza întârzierilor, a depășirilor de costuri și a subexploatării lor, ceea ce a dus la cheltuieli ineficace în cuantum de 1,5 miliarde de euro, din care 0,4 miliarde fonduri UE.

Această situație a fost cauzată și de lipsa unor analize și a unor abordări strategice adecvate în ceea ce privește utilizarea PPP, precum și de lipsa unor cadre juridice și instituționale corespunzătoare în materie.

 

Related posts

Investiții de peste 58 de milioane de lei în Sibiu: trasee pietonale și piste pentru bicicliști

Papuc Irina

ISHO Offices din Timișoara va găzdui noul centru de dezvoltare pe care compania de software automotive Visteon îl deschide în România

redactia

Preotul cofetar din Cluj face praline din ciocolată cu foiţă de aur sub formă de inimioare şi diamante

redactia

Timișoara pregătește proiecte de finanțare de zeci de milioane de euro pentru dezvoltarea orașului, pe noul ciclu de finanțare al POR

Robert Bloancă

Reprezentanții Romgaz au prezentat proiectul centralei de la Iernut la Pavilionul României de la Expo Astana

Stefana Muresan

CJ Brașov a început procedura de concesionare a viitorului aeroport

Ion Surdu

Universitatea de Vest din Timișoara, membră în familia Catedrelor Senghor

redactia

Primăria Satu Mare investeşte 128 mil. lei în construcţia celui de-al treilea pod peste Someş

Stefana Muresan

Clifford Chance Badea asistă grupul BNP Paribas la preluarea activelor locale ale grupului german IKB

Stefana Muresan

CNI investeşte patru milioane de euro în baza sportivă Torpedo Zărneşti

Stefana Muresan

900.000 de euro pentru drumul ce leagă Calea Aradului de Piața 100 (Obor)

Traian Dan

Orădenii își vor putea plăti taxele și impozitele după data de 15 ianuarie 2021

Traian Dan

Oradea are o autospecială performantă ce va putea transporta pacienții critici

Traian Dan

Ce aduce nou GastroPan 2017 la Sibiu față de edițiile anterioare?

Ligia Voro

Trei noi parteneri la Deloitte România 

Ligia Voro

ANCPI a înregistrat în 2018 peste 500.000 de imobile, cu peste 31% mai multe faţă de 2017

redactia

Primăriile din Bihor pot beneficia de sprijin financiar pentru împăduriri

Traian Dan

GEZE a echipat Shopping City Timișoara cu un sistem de ușă revoluționar

Ligia Voro

Studiul de fezabilitate pentru autostrada Timişoara – Moraviţa s-a ieftinit cu patru milioane de lei!

Robert Bloancă

Avocatul și rolul său în real estate

Ligia Voro

Elite în business. Județul Mureș. Ranking 26: Mirdatod, ambasadorul gustului natural și sănătos al Văii Gurghiului

Transilvania Business

Societatea germană Lisa Dräxlmaier vrea să-şi extindă activitatea la Timişoara prin construcţia unei fabrici de baterii auto şi a unui centru de dezvoltare

Robert Bloancă

Oradea se promovează pe Facebook, Instagram, YouTube și avioane

Traian Dan

ITALTEXTIL Sărata, afaceri de 61,8 mil. euro din mătăsuri pentru Louis Vuitton și Hermes

Stefana Muresan

Leave a Comment