Mai multe proiecte de transport și de infrastructură din Transilvania și Banat sunt propuse pentru a fi realizate în parteneriat public-privat (PPP), conform unui raport al Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România.
Printre acestea se numără Autostrada Ploiești – Brașov, linia ferată de mare viteză București – Craiova / Sofia – Timișoara / Belgrad – Cluj / Budapesta. Pe listă mai figurează Spitalele Regional Timișoara și Târgu-Mureș, centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești.
“Până în prezent, au fost stabilite de guvern ca fiind proiecte strategice 22 de obiective de investiții, de realizat în PPP pentru care acțiunile inițiate privind pregătirea și atribuirea contractelor de PPP se află în desfășurare în diferite stadii detaliate pe site-ul guvernului (niciun contract încheiat). Proiectele au fost preluate în gestiunea ministerelor de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză”, a menționat Cristina Barabulă, membru al AAFBR.
Potrivit unui raport emis de Curtea de Conturi Europeană, începând cu anii 1990, 1.749 de PPP, în valoare de 336 de miliarde de euro, au beneficiat de închidere financiară în cadrul Uniunii Europene (UE) , însă nici unul din România.
Piața PPP din UE era concentrată în Marea Britanie, Franța, Spania, Portugalia și Germania, țări care au implementat proiecte a căror valoare se ridică la 90% din ansamblul pieței în perioada 1990-2016. Majoritatea au fost implementate în domeniul transporturilor (o treime din investiții), sănătate și educație.
Cu toate acestea, PPP nu au utilizat fonduri din partea UE decât într-o mică măsură. Deși politica promovată de Comisia Europeană a încurajat utilizarea de PPP ca un mijloc potențial eficace de implementare a proiectelor, CCR a observat că numai 84 de PPP, cu un cost total al proiectelor de 29,2 miliarde de euro, au beneficiat de finanțare din partea UE, aceasta ridicându-se la 5,6 miliarde.
CCR a evaluat dacă proiectele auditate au reușit să valorifice beneficiile pe care parteneriatele de tip public-privat sunt estimate să le producă, dacă acestea erau fundamentate pe analize temeinice și pe abordări adecvate și dacă, în statele membre vizitate, toate cadrele instituționale și juridice erau de natură să faciliteze implementarea cu succes a unor astfel de parteneriate.
Per ansamblu, CCR a constatat că, deși PPP au potențialul de a obține o implementare mai rapidă a politicilor și de a asigura îndeplinirea unor standarde de mentenanță adecvate, parteneriatele auditate nu au fost întotdeauna gestionate în mod eficace și nu prezentau un raport costuri beneficii optim.
Adesea, PPP nu au permis obținerea beneficiilor potențiale, din cauza întârzierilor, a depășirilor de costuri și a subexploatării lor, ceea ce a dus la cheltuieli ineficace în cuantum de 1,5 miliarde de euro, din care 0,4 miliarde fonduri UE.
Această situație a fost cauzată și de lipsa unor analize și a unor abordări strategice adecvate în ceea ce privește utilizarea PPP, precum și de lipsa unor cadre juridice și instituționale corespunzătoare în materie.
