Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

POZITIV TB: Melinda Morariu – „Este vitală continuarea proiectelor pe Fonduri Europene”

Melinda Morariu, expert în Fonduri Europene, este Managing Partner la Infocredit, firmă care oferă consultanță de afaceri și pentru atragere de finanțări nerambursabile. Specialistul în Fonduri Europene este de părere că această criză generată de COVID-19 va duce la o „curățare” printre firme, în sensul că doar cele cu adevărat viabile vor supraviețui. Melinda Morariu vede în această criză oportunitatea de a dezvolta întreprinderi care să deservească sistemul sanitar (în primă fază, apoi și celelalte domenii) autohton, dar și accentuarea importanței producției și pieței comune la nivel EU.

 

Puteți estima acum ce impact economic va avea criza Covid-19 în România și la nivel global?

Această criză va fi una nu numai mult mai adâncă din punct de vedere economic decât puteam prevedea acum câteva luni, dar va fi una care ne va face să ne punem multe întrebări și să ne setăm alte priorități, atât la nivel individual, cât și la nivelul întreprinderilor. Sunt sigură că, din păcate, multe firme nu vor putea supraviețui, chiar dacă vor fi ajutate. Altele însă o vor folosi ca pe o oportunitate. Eu cred că pe termen mediu va avea loc o „curățare”. În sensul că doar firmele cu adevărat viabile vor supraviețui. Mă refer la faptul că în ultima perioadă au fost foarte mulți care și-au înființat firme pentru că au putut obține foarte ușor finanțări, fără a avea o minimă pregătire sau experiență în domeniul respectiv, cu atât mai puțin în antreprenoriat. Alții au tratat înființarea unei firme ca pe o aventură, nedorind să mai rămână angajați. Mulți dintre aceștia nu vor supraviețui. Ceea ce este bine din punct de vedere economic pe termen mediu, lăsând loc de dezvoltare celorlalte firme și creând noi oportunități celor care vor avea curajul să creeze noi întreprinderi. Însă vor fi multe firme care nu vor supraviețui din cauza contextului, lucru care va duce inevitabil la tragedii și va pune presiune pe bugetul de stat.

La nivel global este oarecum similar, va fi mult mai greu pentru statele cu bugete mai puțin solide. Deja se vedeau semnele unei crize, pandemia care pune o presiune enormă pe bugete, obligându-le să aloce sume mari către sănătate, către protecția socială, către salvarea întreprinderilor și implică, totodată, și o scădere a veniturilor bugetare, va adânci această criză. Însă ne face deja să ne putem întrebări privind calitatea și oportunitatea achizițiilor de produse ieftine din China. Și aici văd oportunitatea de a dezvolta întreprinderi care să deservească sistemul sanitar (în primă fază, apoi și celelalte domenii) autohton, dar și accentuarea importanței producției și pieței comune la nivel EU.

 

Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?

Sunt multe pârghii prin care guvernul poate sprijini mediul de afaceri. Dacă firmele vor fi ajutate, implicit acestea vor putea să păstreze angajații. Acesta ar trebui să fie primul pas. Din discuțiile pe care le-am avut cu diverse firme care au fost nevoite să-și oprească activitatea din lipsă de comenzi sau pentru că cele în curs au fost suspendate, ei își asumă plata ajutoarelor de șomaj pentru angajați în prima lună, dar apoi nu o vor putea face dacă măsurile statului vor fi doar la nivel declarativ, fără a se face decontarea acestor ajutoare către angajatori.

Se conturează deja acordarea de împrumuturi cu dobânzi subvenționate și cu garanții acoperite prin Fondul de Garantare. Acesta poate fi un ajutor important pentru multe firme.

De asemenea, continuarea finanțărilor din Fonduri Europene sau guvernamentale pot fi de mare ajutor. Chiar dacă traversăm o perioadă grea, este vitală continuarea proiectelor pe Fonduri Europene care se află deja în diverse faze, dar și mai important ar fi să se lanseze noi linii de finanțare. Putem folosi această perioadă pentru a pregăti proiecte și chiar dacă este greu de obținut anumite documente de la primării, sau alte organe ale statului care nu au putut face transferul rapid la comunicarea exclusiv electronica, le putem aduce în faze care permit depunerea lor imediat ce situația va începe să se normalizeze. Sigur, acum prioritatea zero este sănătatea și este de înțeles, dar să nu uităm că firmele sunt cele care sustin bugetul de stat. Și știm cu toții că România mai are fonduri la dispoziție pentru perioada de finanțare 2014-2020. Autoritățile de Management și Organismele Intermediare chiar au făcut eforturi serioase pentru a asigura desfășurarea activității. Chiar dacă deja în anumite faze era posibilă comunicarea electronică și semnarea documentelor doar cu semnătură electronică, acum tot fluxul se desfășoară doar electronic. Și aș vrea să scot în evidență Agenția de Dezvoltare Regională Nord Vest, care a reacționat foarte rapid și a schimbat procedurile pentru a face posibil lucrul la distanță pentru toți cei implicați: angajații proprii, beneficiari și consultanți. Așteptăm măsurile Ministerului Fondurilor Europene pentru a lansa sau relansa noi linii de finanțare. Și nu mă gândesc doar la domeniile care au fost afectate imediat: turism, transport de persoane, transport de mărfuri, hoteluri și restaurante. Toate domeniile sunt afectate. Chiar și cele despre care spunem că acum merg mult mai bine: bunurile de larg consum. Da, a fost o reacție de panică, lumea a cumpărat mult. Dar să nu uităm că acum rezervele trebuie consumate. Din discuțiile mele cu firme din Parcul Industrial din Oradea, unele au avut în primă fază mult mai multe comenzi, dar acum acestea au scăzut drastic. Alții s-au trezit de la o zi la alta cu toate comenzile anulate. Cei mai mulți încearcă încă să-și păstreze oamenii, chiar dacă aceștia lucrează acum prin rotație, alternând perioade de concediu de odihnă cu perioade de lucru sau lucrând în ture. Nu se mai fac planuri pe luni, ani, ci doar eforturi de a se asigura comenzi oricât de mici, pentru continuarea activității de la o săptămână la alta. Aceste întreprinderi ar trebui sprijinite. Ele sunt cele care susțin bugetul în această perioadă.

 

Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?

Văd deja foarte multi antreprenori care încearcă să reacționeze la noile condiții: unii vor să învețe, alții vor să treacă pe online. Tot ceea ce facem acum va fi în beneficiul nostru. Nu există rețete valabile pentru toți. Fiecare dintre noi trebuie să facă un exercițiu de imaginație, cum va arăta piața noastră după intrarea în normalitate. În noua normalitate care va urma. Sau ce alte piețe, noi sau complementare cu cele consacrate, pot fi accesate. Sunt vitale acum capacitatea de adaptare la schimbare, reziliența. Reziliența este definită (conform Wikipedia) drept capacitatea ființelor umane de a se adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile.

Sunt domenii care vor suferi contracții importante și va dura mai mult până vor reveni la nivelul anului 2019: turism, imobiliare, restaurante, producția de bunuri de folosință îndelungată. Aceștia se pot gândi la noi modele de business. Probabil că în turism va crește numărul celor care vor opta pentru a-și petrece concediile la distanțe mai mici. Pentru cei care pot trece pe online, îi sfătuiesc să înceapă această trecere cât de curând. Va crește rolul diverșilor specialiști care vor putea oferi servicii firmelor, acestea vor trebui să înțeleagă că un antreprenor nu poate fi specialist în finanțe, marketing, IT, juridic șamd.

Dar poate cel mai important: să facă o evaluare a personalului. Toți știm cât de greu a fost în ultima perioadă să găsim personal corespunzător. Părerea mea este că în perioada următoare va fi vital să avem colegi pe care ne putem sprijini pentru a reconstrui totul. Mulți dintre noi vor trebui să reconstruiască de la zero. Singuri nu putem. Dacă ținem aproape colegii, va fi mult mai ușor și mai rapid să reconstruim.

Sunt multe firme care s-au organizat pentru a-și continua activitatea cu tot personalul lucrând de acasă, au achiziționat rapid echipamente și au căutat specialiști care să le ofere soluțiile informatice necesare. Chiar dacă această activitate poate avea și aspecte critice (de exemplu securitatea datelor, trecerea de la activitatea bazată pe timp lucrat la cea orientată pe rezultate), s-ar putea ca multe firme să constate că sunt multe beneficii și să dorească să continue cel puțin parțial în acest mod și după această perioadă.

Anumite activități au fost amânate din lipsă de timp: analize complexe ale activității, din punct de vedere financiar și al producției, vânzărilor, etc., crearea de proceduri. Acestea pot fi făcute în acest răstimp. Unele dintre ele nu numai că pot fi făcute, dar va fi nevoie să fie făcute. De exemplu: analiza de cash, dar și o procedură de încasare a creanțelor sunt vitale.

 

Cum va recepționa industria IT din România efectele acestei crize și ce particularități există în acest sector?

Cu toate că la prima vedere industria IT este marele câștigător al perioadei, nu este adevărat pentru toți cei din industria IT. Foarte multe firme realizau softuri la comandă pentru clienți externi. Care acum au anulat comenzile. Toate aceste firme vor trebui să se reorienteze către firme locale, românesti sau europene. Care vor fi tot mai dornice să beneficieze de diverse softuri sau platforme de servicii. Sigur, contractele nu vor fi de sute de mii de euro sau chiar milioane. Deocamdată cei care creează pagini web sunt supraaglomerați. Dar oportunități sunt pentru toate firmele de IT. Unele le vor găsi, altele nu. Aici ar putea să devină mult mai importantă cooperarea cu antreprenori din alte domenii, experți în diverse domenii sau alte firme de IT cu specializări diferite.

Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?

Ceea ce deja puteam vedea, este cât de importante sunt relațiile de cooperare și crearea de complementarități care pot duce la oferta de servicii mult mai complexe și mai facile pentru clienți, cu valoare adăugată mai mare.

 

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Un startup clujean a creat un “acvariu” anticoronavirus

Articolul următor

Fermierii sălăjeni vor acces la cele mai bune standuri din piețe

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Startup Europe Week Brașov 2024

Startup Europe Week este o inițiativă a Comisiei Europene de animare a afacerilor prin organizarea simultană a unor…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share