Andreea Paul, președinte INACO – Inițiativa pentru Competitivitate și conf. univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE, vorbește în interviul pe care ni l-a acordat, în cadrul rubricii POZITIV TB despre multe măsuri concrete, economice pe care le putem adopta post-criză pe care le puteți lectura mai jos. Însă ne-a reținut atenția cu următoarele: “Cred că numai împreună, cu iubire și rațiune, cu empatie și cu muncă, cu igienă și disciplină, prin digitalizare, inovare, creativitate, cercetare și noile tehnologii vom reuși să repornim lumea. Mai bună!”
Puteți estima acum ce impact economic va avea criza Covid-19 în România și la nivel global?
MAREA CĂDERE ECONOMICĂ a devenit pentru mine o certitudine, mult mai mare decât cea trăită în anii 2008-2010, cea mai dură din 1930 încoace, dar mai rapidă ca viteză de manifestare ca cea din 1930. Săptămâna trecută speram să fie o contracție cu o singură cifră, mare, dublă față de estimările aruncate pe piață de către departamentele de prognoză ale băncilor. Urmărind dinamica crizei la nivel global și național, acum sunt convinsă că va fi o cădere economică extrem de abruptă, cu două cifre, de cel puțin 15% în scenariul optimist, în jur de 20% în scenariul moderat, plauzibil să meargă chiar și spre 25%, în funcție de intervențiile prin politica monetară și fiscală. Căderea economică în zona Euro va fi probabil în jur de 10%. Așadar o recesiune mult mai mare decât o indică estimările oficiale sau ale companiilor de consultanță de profil. Distanțarea socială cred că va duce la o cădere abruptă și extrem de rapidă în formă de I. Nu în formă de V, nici de U, nici de W, nici de L. Nu e o contracție în cascadă, pentru un V, ci una teribil de bruscă, o cădere aproape liberă. Sectoare economice întregi sunt criogenate. Unele reușesc să se adapteze și să se tranforme. Altele reușesc să prospere legitim în noile condiții. La distanțare socială nu se va putea renunța repede, …ar fi o totală nebunie. Viteza de contaminare trebuie ținută sub control cu orice preț.
Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?
5 lucruri esențiale sunt necesare din partea Guvernului în economia crizelor:
– Realism în anticipații. Cu cât suntem mai realiști, cu atât soluțiile concepute vor evita pierderea de vieți omenești, marea depresiune economică și revenirea ar putea deveni aproape la fel de abruptă odată cu repornirea activității economice și sociale, probabil începând cu ultimul trimestru din acest an.
– Reguli simple și clare. Sa vă dau un exemplu recent: nimănui nu-i este acum clar condițiile de acordare ale șomajului tehnic pentru că în trei zile consecutive am primit trei modificări oficiale.
– Viteză de reacție. Să se asigure că banii ajung foarte repede la societăți și direct la oameni. Debirocratizarea procedurilor administrative și digitalizarea relațiilor public-privat/cetățean. Interconectarea digitală a bazelor publice de date. Fluidizarea absorbției banilor europeni.
– Comunicare coerentă, clară, fără reveniri și modificări ale deciziilor luate cu o zi înainte.
– Încredere. Respectarea pașilor anteriori duc la recâștigarea încrederii, dar nu este suficient. Sacrificiul din sectorul privat ar trebui să fie însoțit de unul similar în sectorul bugetar. Este cazul tipic al lipsei șomajului tehnic în instituțiile publice care au activitatea suspendată. Lipsesc deciziile de plafonare a pensiilor speciale sau eliminarea altor privilegii nejustificate. Lipsesc deciziile de amânare sau renunțare completă la cheltuielile publice neurgente, la nivel central și local, și alocarea fondurilor respective pentru domeniul sanitar și ce rămâne pentru susținerea economiei.
Da, șomajul și deficitele bugetare vor exploda. Bugetul public devine mult mai rapid încordat decât în timpul ultimei crize economice. Da, mă astept la frământări sociale accentuale de la trei luni de la declanșarea crizei COVID.
Ca să dai de lucru oamenilor e nevoie de investiții în NOUA ECONOMIE de CRIZĂ și POST-CRIZĂ. E nevoie de intervenții masive financiare pentru salvarea vieților, pentru salvarea familiilor, pentru salvarea companiilor, prin monetizarea economiei cu metode cu totul și cu totul neconvenționale, cu rate negative de dobândă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine!
Cu multă muncă și sacrificiu vom trece cu bine și peste asta. Dar nu mai merge cu sacrificii doar în sectorul privat și la nivelul familiilor și indivizilor. Avem nevoie de distribuția acestui sacrificiu într-un echilibru just.
Haideți să trecem de la “o să se facă”, la “am făcut”. Iată câteva soluții la îndemâna Guvernului României și vă rog să completați voi lista de propuneri:
- Fabricile Dacia-Renault și Ford și-au adaptat liniile de producție pentru ventilatoare de respirație pentru Italia și România. Angajații revin din șomaj tehnic.
- Statul face plata tuturor sumelor aferente TVA și CAS datorate persoanelor juridice în termen de maximum 5 zile.
- S-au amânat toate cheltuielile publice neurgente ale statului român și s-au alocat pentru echiparea personalului medical și a spitalelor cu cele necesare. Care este această sumă? Concret.
- S-au plafonat pensiile speciale (la 2400 lei, cât are și un om activ trimis în șomaj tehnic acum) și s-au eliminat privilegiile decidenților publici și a personalului bugetar. Se revine la bunul simt și la echilibrul public-privat. Se realocă aceste fonduri pentru hrana și medicamentele persoanelor în vârstă izolate în această perioadă de carantină totală.
- Se interzice orice formă de premiere a personalului bugetar, până la finalul anului 2020, cu excepția medicilor, militarilor și a personalului MAI.
- Institutul Cantacuzino își extinde activitatea și își crește capacitatea de cercetare, rechemând acasă specialiștii de profil care au părăsit țara.
- Repornim cercetarea românească pentru noile tehnologii cu care își va relua creșterea economică națiunea română după criza COVID-19.
- Asigurăm accesul gratuit al tuturor elevilor la educație digitală în timpul crizei, solidari cu părinții și companiile care s-au mobilizat deja în acest sens. Ne îndreptăm spre regiunile cele mai vulnerabile cu soluții alternative, inclusiv laptopuri și stick-uri conectate de internet, instruiri on-line.
Nu în ultimul rând, recomand de peste doi ani crearea GLEV – Grupurile de Lucru pentru Economia Viitorului – la nivel ministerial și local. Detalii aici: https://inaco.ro/inaco-propune-crearea-grupului-de-lucru-pentru-economia-viitorului-glev/
Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?
Specializarea mea este în guvernanță publică europeană, politici publice și macroeconomie. Nu-mi permit să le dau sfaturi antreprenorilor. Știu ei mai bine ce au de făcut la nivel microeconomic. Pot să mobilizez comunitatea de profesioniști voluntari ai INACO pe care îi coordonez să contribuie la efortul lor și să le punem la dispoziție “Ghidul surselor de finanțare nebancară, nerambursabilă, pentru companii”: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2020/03/Ghidul-INACO-al-surselor-de-finantare-a-companiilor-romanesti-27-Martie-2020.pdf, acum la ediția a IX-a, “Ghidul locurilor de muncă disponibile în criza COVID”, “Ghidul surselor deschise de educație on-line pentru copiii lor”, toate liber accesibile pe site-ul www.inaco.ro
Cum va recepționa agricultura din România efectele acestei crize și ce particularități există în acest sector?
Criza COVID aduce șanse pentru agricultorii români să ocupe spațiul lăsat liber pe piață de absența importurilor de profil. Prin cooperare între agricultori și fermieri. Noile tehnologii aduc oportunități și mai mari în agricultură. Este greu acceptabil că foametea afectează încă 5% din populație, cu 13 milioane de hectare agricole ale României: https://inaco.ro/cu-13-milioane-de-hectare-agricole-ale-romaniei-foametea-afecteaza-inca-5-din-populatie/
Pe de altă parte, 1% din întreprinderile agro-alimentare folosesc roboți, România fiind pe ultimul loc în UE.
INACO arată că doar 1% dintre întreprinderile active în România în industria agro-alimentară folosesc roboți industriali – față de media europeană de 7%, cu performerii săi: Suedia 31%, Olanda 22%, Danemarca 16%, Slovenia 10% -, într-o analiză dedicată principalelor provocări ale agriculturii 4.0, în februarie 2020. România este pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere, în anul 2018. Însă depășim media europeană a întreprinderilor din industria serviciilor de cazare, alimentație și băuturi care folosesc imprimarea 3D (2% în România, la fel ca în Germania sau Polonia, față de 1% media UE). 75% dintre companiile agro-alimentare din România consideră că nu au expertiza digitală necesară și doar 38% încearcă să se dezvolte digital, în plină revoluție industrială 4.0.
Ponderea valorii adăugate brute în PIB așează agricultura României pe primul loc în UE. Suntem a 8-a putere agricolă ca valoare a sectorului în UE, dar gradul redus de tehnologizare ne condamnă la ultimul loc la productivitatea muncii.
INACO propune crearea Grupului de Lucru pentru Agricultura Viitorului (GLAV) la nivelul ministerului de resort și sub-grupuri GLAV la nivel regional, respectiv crearea laboratoarelor digitale educaționale inteligente – SMART Lab – în toate școlile agricole din România.
Despre sursele de finanțare disponibile în anul 2020, decalaje digitale, roboți agricoli, tractoare autonome, drone agricole, biotehnologii, tranzacții comerciale în blockchain, performanțele actuale și mega-tendințele agriculturii viitorului găsiți detalii în analiza pe care am coordonat-o și e publicată aici: https://inaco.ro/wp-content/uploads/2020/02/INACO_Agricultura-Viitorului_6-feb-2020.pdf
Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?
Puternic digitalizate. Mult mai solidare. Mai umanizate. Vor rezista firmele care își vor pune angajații, protecția și salvarea lor, pe primul loc. Cine rămâne fără oameni va avea dificultăți să repornească odată ce lumea va prinde iar viteză. Important este în ce fel reușim să trecem peste această perioadă, ce învățăm în urma acestor experiențe și ținta spre care noua lume se va îndrepta. Spitalele, școlile, firmele, instituțiile publice, statele se schimbă fundamental. Dar și noi, OAMENII. Cred că numai împreună, cu iubire și rațiune, cu empatie și cu muncă, cu igienă și disciplină, prin digitalizare, inovare, creativitate, cercetare și noile tehnologii vom reuși să repornim lumea. Mai bună!
Traseul actual este de la ON-LINE la OM-LINE. Prin democratizarea cunoașterii, nu prin autoritarism. Cercetarea și inovarea românească, cenușăresele bugetului public, recâștigă terenul bine-meritat. Se caută soluții tehnologice și medicale românești, prototipurile de roboți medicali pentru igienizare și asistență medicală, drone pentru livrări la domiciliu, printarea 3D a componentelor medicale necesare și nu numai … Un câștig!
Șomerii de azi pot fi antreprenorii de mâine, angajați în noi domenii de activitate, în expansiune. Ghidul Meseriilor Viitorului, realizat de voluntarii INACO, liber accesibil, e mai util ca oricând. Profesorii de TIC sunt la mare, mare căutare astăzi și în viitor. Un câștig!
Copiii de azi sunt părinții de mâine. Fiecare școală are nevoie de un Smart Lab pentru a asigura accesul tuturor elevilor și cadrelor didactice la educație digitală inteligentă.
Sunteți pregătiți pentru viitor? Suntem pregătiți să fim mai buni? Să iubim natura și oamenii? Să-i ajutăm mai mult pe cei de lângă noi? Să folosim noile tehnologii? Să îmbrățișăm noi meserii, mai prietenoase cu mediul și cu noile tehnologii? Să îndreptăm erorile omenirii?
