Cristian Buzlea, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Bihor spune că, din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene, județul Bihor se menține primele două oficii judeţene din ţară. Tinerii români care demonstrează că au un loc de muncă în diaspora și care doresc să se întoarcă acasă pentru a face agricultură, preluând expoatațiile agricole de la părinți, beneficiază de aproape 20 de milioane de euro, alocare financiară pe toată sesiunea de finanțare care se va deschide la finalul lunii aprilie. AFIR este cea mai digitalizată instituție publică din România.
Sunt câteva dintre răspunsurile lui Cristian Buzlea, din interviul acordat Revistei Transilvania Business.
Cum este poziţionat judeţul Bihor la nivelul României din punct de vedere absorbţiei fondurile europene?
Judeţul Bihor se menţine în topul clasamentului. Suntem între primele două oficii judeţene din ţară. Lupta în ceea ce priveşte numărul de proiecte, dar şi valoarea acestora se dă între Bihor şi Dâmboviţa. Încă nu se poate face un clasament final, deoarece în momentul de faţă mai avem evaluări pe măsura 6.3, dar şi pe 17.1, precum pe sesiunile care se vor deschide luna viitoare. Prin urmare, de abia la finalul lunii noiembrie vom putea stabil un clasament exact. Ceea ce pot să vă spun în schimb, până la această dată, 2.800 de proiecte sunt semnate la nivelul judeţului Bihor, în valoare de 280 de milioane de euro. Marea majoritate a banilor au mers pe proiectele pentru agricultură, dar avem şi un rest de circa 40 milioane de euro care merge pe activităţile neagricole.
Care au fost liniile de finanţare cele mai atractive?
Cele mai atractive pentru noi au fost liniile menţinute din vechiul program 2007-2013 şi care s-au confirmat prin apetitul pe care l-au avut tinerii fermieri. La nivel naţional sunt aproximativ 11.000 de tineri fermieri instalaţi din care în judeţul Bihor sunt peste 950. O altă paralelă pe care vreau să o fac este legată de măsura 6.3 – fermele mici de familie, unde 12.000 de ferme de genul acesta au primit sprijinul de 15.000 de euro, din care, în momentul de faţă avem peste 1.300 ferme mici de famile care au semnat contractul, urmând ca anul acesta să mai semne încă 300. Prin urmare, din 12.000 de contracte semnate la nivel naţional, în judeţul Bihor anul acesta vom ajunge până la 1.600 de contracte semnate. Şi măsurile de investiţii au fost des accesate de bihoreni. Avem pe măsura 4.1 – sprijin pentru dezvoltarea fermelor mari, proiecte în valoare de peste 80 milioane de euro. De asemenea, şi pe măsura 4.2 – sprijin pentru procesare, cu mândrie putem spune că avem cel mai mare proiect din ţară finanţat din fonduri europene. Este vorba despre un centru de procesare, sortare, valorificare a legumelor care este în valoare de aproape 7 milioane de euro. Deci toate măsurile pe care la administrează AFIR, în judeţul Bihor s-au bucurat de un succes deplin.
Care sunt cele mai întâlnite greşeli pe care le fac beneficiarii proiectelor?
Poate că vă vine să credeți, sau nu, eu am preluat conducerea acestui oficiu județean în 2013, imediat după ce Comisia Europeană a plecat din județul Bihor în urma unei misiuni de audit. Am avut neplăcuta misiune ca din 2013 până în 2014 să reziliem contracte cu valoare ce aproximativ 25 milioane de euro pentru că au fost probleme la nivelul creării de condiții artificiale. Din toate aceste greșeli am învățat foarte multe. Avem foarte mulți indicatori de verificare a beneficiarilor noștri în evaluările pe care le-am făcut ulterior în 2014-2020, astfel încât dacă la nivel național avem ca și sancțiune data de Comisia Europeană un proiect în valoare de 40.000 de euro, în județul Bihor au fost debitate proiecte în valoare de 250 milioane de euro. În programul actual nu mai avem aceste probleme, nu avem nicio debitare, nici o sancțiune, nici o reziliere de contract pe această problemă de creare de condiții artificiale. Avem doar două rezilieri pe măsura 6.1 – instalarea tânărului fermier, pentru neîndeplinirea unor obiective.
AFIR a făcut o serie de schimbări pentru a ajuta beneficiarii în procesul de depunere. Ce ne puteți spune despre aceste modificări?
De –a lungul timpului au avut loc o serie de simplificări. AFIR a devenit cea mai digitalizată instituție publică din România. În ultima vreme, am extins digitalizarea și pe măsurile cele mai mici, astfel încât depunere cererilor de finanțare se face online. Întreaga relaționare documentară între Agenție și beneficiar, de asemenea, se face online prin introducerea semnăturii electronice. Prin urmare, singurul contact față în față cu beneficiarul nostru este atunci când facem vizita pe teren. Un alt lucru foarte important este Baza de date cu prețurile de referință. Este un mecanism care simplifică foarte mult procedura de achiziții. O altă abordare nouă pe care o are Agenția, și cred că suntem singura instituție care abordează această formă, este cea legată de plată. Beneficiarul poate lua un avans de 50% din valoarea totală a proiectului, avans cu care poate derula implementarea proiectului, dar din 2016 am abordat și plata la factură. Acest lucru înseamnă că beneficiarul își plătește partea lui de cofinanțare către furnizori, către, prestatori, iar în baza cererii de plată pe care o întocmește la noi, instituția virează banii într-un cont special la Trezorerie. În acest fel presiunea financiară pe beneficiar este mult mai mică.
Care sunt noutățile măsurilor lansate în această sesiune?
Pe măsura 6.1 cei 43 milioane de euro se vor împărți în două: jumătate vor merge pe cunoscuta măsură națională destinată tinerilor fermieri din țară, iar jumătate se vor duce către tinerii fermierii care demonstrează că au un loc de muncă în străinătate, în diaspora. Deci pentru tinerii care doresc să se întoarcă acasă și să facă agricultură, preluând exploatațiile agricole de la părinți și venind cu un plan de afaceri, de dezvoltare. Aceștia beneficiază de aproape 20 de milioane de euro, alocare financiară pe toată această sesiune care se va deschide la finalul lunii aprilie.
Care credeți că sunt măsurile pe care ar trebui să se insiste în noul Planul Naţional, adică noul PNDR, respectiv ar trebui introduse noi măsuri de finanţare?
În momentul de față, Autoritatea de management din cadrul MADR lucrează la noul program 2021-2027. Noi am avut mai multe observații și propuneri. În mare parte noi am considerat că măsurile de finanțare sunt corect abordate și în programul actual, fapt pentru care multe dintre ele își vor continua existența și în noul program. Unde încercăm noi să insistăm? La fermele mici de familie pe care nu am vrea să le lăsăm la nivelul acela de ferme mici, beneficiare doar de 15.000 de euro. Aici, noi am propus să venim cu tipuri de proiecte de investiții destinate acestor ferme mici. Nici tânărul fermier nu ar trebui lăsat la stadiul de tânăr fermier instalat ci încercăm să venim cu un tip de proiecte de investiții special destinat lor. De asemenea, ca și propunere este pe măsura 4.2 destinată procestării, depozitării produselor agricole, care de altfel s-au și văzut și în acutalul program, dar din păcate la finalul acestuia, că nivelul de finanțare a putut să crescă de la 50 la 70%. Am văzut aici că apetitul nu este atât de mare și nu datorită idei de afaceri din domeniul procesării, ci datorită părții de cofinanțare cu care beneficiarul trebuie să vină. Astfel, s-a ridicat finanțarea de la 50 la 70% pentru formele asociative și încercăm să ridicăm și mai mult, tocmai pentru a dezvolta acest sector.
Dați-ne câteva exemple de domenii unde proiectele implementate la nivelul județului s-au bucurat de succes.
Avem frumoase proiecte în agroturism, avem agropensiuni care funcționează foarte bine, care au generat un plus valoare și zonei turistice, dar și-au generat și lor plusvaloare în ceea ce privește veniturile. Cea mai bună partre a celor care au investit în agropensiuni sunt foarte mulțumiți de numărul turiștilor care le calcă pragul. Avem foarte frumoase exemple și de tineri fermieri, dar și mari proiecte care s-au implementat atât pe mădura 4.1, dar mai ales pe măsura 4.2 – creșterea valorii adăugate a produselor agricole. Avem depozite frumoase, s-a investit și în proiecte din industria morăritului unde județul Bihor era deficitar, astfel că grâul nu mai este exportat și importat sub forma făinii, pastelor sau a biscuiților. Acum lucrurile acestea se fac la nivelul județului. Și pe zona de IT sunt proiecte frumoase, dar și centre de înfumusețare, cabinete stomatologice și, nu în ultimul rând, în organizarea de evenimente.
Ce sfat le-ați transmite potenţialilor beneficiari ai programelor de finanţare?
Să creadă în aceste fonduri. Sunt niște bani care de drept revin românilor și României și dacă ei nu vor îndrăzni, vor îndrăzni alții.
