Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

25 pentru Cultură. Directorul Muzeului ASTRA din Sibiu i-a transmis premierului măsurile economice pentru ca sectorul cultural să depășească efectele crizei

Criza provocată de Covid-19 a lovit inclusiv sectorul cultural. Muzeele, bibliotecile, arhivele, teatrele, operele, cinematografele etc. sunt închise publicului. Într-o videoconferință organizată în această săptămână de Guvern, premierul Ludovic Orban a discutat cu mai mulți reprezentnați ai instituțiilor culturale de stat și private mai multe măsuri pentru limitarea vulnerabilității financiare din sectorul cultural.

La videoconferință a participat și Ciprian Ștefan, directorul Muzeului ASTRA din Sibiu și președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România. Acesta a transmis o serie de măsuri pe care le cere autorităților centrale să le îndeplinească pe termen scurt, mediu și lung și care ar fi suficiente ca să apere sectorul cultural de efectele crizei actuale.

Măsuri propuse pentru limitarea vulnerabilității financiare din sectorul cultural

Analiza și identificarea vulnerabilităților sectorului pentru a întări și pregăti pe cât posibil actanții publici dar și pe cei privați pentru posibile / viitoare situații similare

Limitarea vulnerabilității financiare: sectorul cultural este unul dintre cele mai lovite în acest moment, nu doar prin închiderea pentru public a muzeelor și instituțiilor din domeniul artelor spectacolelor (și aducerea acestora în imposibilitatea de a aduce venituri proprii), dar și prin blocarea sistemului independent (artiști independenți și Industriile Culturale și Creative).

I. Pe termen scurt măsurile ar trebui să se concentreze și să se aplice pentru minimizarea efectelor generate de pandemie
Astfel, din punctul nostru de vedere, susținem următoarele:

  1. Crearea unui instrument financiar, la nivel național, pentru asigurarea funcționării temporare în online a mediului cultural. Digitizarea se impune a fi, în momentul de față, o variantă eficientă de accesibilizare a patrimoniului cultural și imaterial. Propunerea noastră vizează acordarea unui sprijin financiar de la nivel național pentru UAT-urile care au în subordine instituții de cultură. Măsura este cu atât mai eficientă, cu cât aduce rezultate cu efect imediat și cu impact de lungă durată.
  2. Repornirea programelor de finanțare a culturii locale administrate de UAT-uri pentru mediul privat. O mare parte din UAT-uri au renunțat la bugetul destinat agendelor culturale pentru redistribuirea bugetului către sistemul de sănătate. Sprijinul financiar acordat prin agendele culturale ar putea fi redus, dar ar trebui păstrat cel puțin pentru evenimentele de tradiție, pentru a permite comunităților să resimtă întoarcerea la normalitate și ar da o șansă la supraviețuire mediului cultural privat.
  3. Asigurarea cadrului de funcționalizare a OG 76, prin asigurarea infrastructurii și prin constituirea echipei de operare și de administrare a acestui fond care permite investiții în sectorul cultural. Infrastructura culturală din România este deficitară, iar această perioadă este una propice pentru demararea justificată a unor investiții centrate mai ales pe prevenție în domeniul patrimoniului. Beneficiarii direcți, exceptând instituțiile, ar fi și cei din sectorul privat (arhitectură, construcții, infrastructura digitală, grafic designeri, artiști etc.). Practic ar reprezenta un imbold pentru economie, cu efecte pe termen mediu și lung. Din punctul nostru de vedere, o mare parte din activitățile investiției propriu zise s-ar derula în online, asigurându-se altfel condițiile propice de muncă fără riscurile generate de pandemia actuală.
  4. Relaxarea distanțării sociale ar trebui să aibă în vedere, din prima etapă, și instituțiile de cultură și operatori privați, cu respectarea unor norme stricte, urmând modelul prezentat de țările occidentale (Austria, Danemarca), unde unui client/vizitator i se alocă un spațiu de 20mp, interior/exterior. În același timp crearea unui program de investiții la nivel național pentru instrumente și intervenții de dezinfectare și securizare a spațiului și a publicului ar genera un plus de încredere pentru societate.
  5. OUG pentru suspendarea, pe perioada stării de urgență, a plății cheltuielilor de funcționare (chirii, utilități, întreținere) a operatorilor din industriile culturale și creative din mediul privat.
  6. Asigurarea funcționării instituțiilor și operatorilor privați care gestionează patrimoniul cultural mobil și imobil. Propunem ca asigurarea să conste în obligativitatea susținerii fondurilor de salarii pentru personalul de specialitate care lucrează în mod direct cu patrimoniul. Încurajarea programelor de cercetare pentru identificarea de soluții eficiente din punct de vedere economic și cu un impact minim în mediu (substanțe ecologice, bio-degradabile etc.) Lipsa personalului de specialitate și a unor soluții eficiente va avea ca efect deteriorarea irecuperabilă a obiectelor de patrimoniu și investiții mult mai mari după această perioadă.
  7. Pentru respectarea eficienței, eficacității și economicității se impune în regim de urgență, la nivel național o evaluare rapidă a instituțiilor performante. Analiza potențialului economic al instituțiilor de cultură și a mediului privat să genereze o susținere diferențiată în situația de criză, astfel încât cheltuiala publică să aibă o întoarcere cât mai mare ca venit către bugetul de stat.
  8. Realizarea unui fond de garantare pentru co-finațarea proiectelor europene atât pentru mediul privat, cât și pentru instituțiile de stat.
  9. Simplificarea certificării experților autorizați, fie prin echivalarea experientei muzeografilor/cercetătorilor cu o vechime de peste 5 ani în muzee, fie prin programe de formare regionale accesibile financiar pe scara larga. In contextul actual, instituțiile sunt obligate sa evalueze patrimoniul, iar evaluatorii sunt foarte puțini și trebuie să absolve cursuri foarte costisitoare, ceea ce împovărează muzeele și le expune la riscuri.

II. Pe termen mediu:

  1. Limitarea vulnerabilității tehnologice: sectorul cultural din România este inadaptat la cultura digitală și la noile tehnologii (lipsește, la nivel național o politică digitală și de utilizare a noilor tehnologii, cu impact major și asupra sistemului de educație). Soluția punerii la dispoziție a resurselor culturale on-line (prin intermediul proiectului E-cultura – digitizarea bunurilor culturale mobile, prin intermediul tururilor virtuale sau a ghidajelor virtuale în colecții) trebuie însoțită de soluții de atragere de venituri prin activitățile propuse în baza acestor resurse, dar sectorul public nu este pregătit pentru aceste soluții alternative.
  2. Stimularea fiscală suplimentară a mediului privat pentru acordarea tichetelor culturale – un instrument care, alături de tichetele de vacanță ar contribui la reducerea perioadei de relansare a sectorului. Utilizarea acestora ar avea efecte pozitive și asupra meșterilor populari care își desfac marfa prin intermediul muzeelor din țară.
  3. Asigurarea unui instrument financiar pentru completarea și întreținere colecțiilor publice și private, inclusiv simplificarea procedurilor de achiziție.
  4. Echilibrarea salarială a tuturor instituțiilor de cultură în vederea unei echități necesare stabilității, fidelizării și încurajării resursei umane din sectorul cultural. Documentul este depus la Ministerul Culturii.
  5. Continuarea implementării OG 76/2018 prioritizând proiectele generatoare de venituri la nivel regional.
  6. Pentru exercițiul financiar european 2021-2027 se impune facilitarea accesului la proiectele de anvergură (exemplul POR), obligativitatea valorizării obiectivului beneficiar de fonduri, după perioada de implementare a proiectului. În același timp se impune completarea ghidurilor de finanțare pentru dezvoltarea rurală cu linii de finanțare accesibile operatorilor culturali din mediul rural pentru valorizarea resursei culturale locale.
  7. Realizarea unui program național de finanțare pentru activitățile specifice muzeelor de stat și private, multianuale pentru valorizarea patrimoniului gestionat.
  8. Anularea TVA-ului pentru galeriile și magazinele care valorizează producția artistică a creatorilor populari, meșteri, artiști etc. În acest sens competiția cu produsele de factură industrială și de export ar fi una corectă, încurajând producția internă și garantarea unor venituri pentru componenta patrimoniului imaterial.
  9. Asumarea de către Ministerul Culturii a unui document care să încurajeze, pe șantierele de restaurare specifice arhitecturii vernaculare, resursa umană existentă (meșteri constructori) din zonele de proximitate. În acest fel s-ar încuraja stabilitatea deținătorilor de cunoștiinte, tehnici și instrumentar specific în zona de proveniență. Se creează astfel oportunitate unui turism cultural de calitate cu impact imediat în dezvoltarea sustenabilă locală.
  10. Identificarea și implementarea facilităților fiscale pentru încurajarea intervențiilor financiare ale mediului privat în cultură (sponsorizări, donații, etc.).
  11. Realizarea Strategiei Naționale pentru Cultură și adaptarea acesteia la nevoile regionale, județene și locale.

III. Pe termen lung

  1. Realizarea unor autorități regionale în subordinea Ministerului Culturii, care să gestioneze nevoile legate de patrimoniul cultural material și imaterial, să implementeze proiectele de investiții, să identifice nevoile imediate și să contribuie eficient la dezvoltarea regională sustenabilă.
  2. Pentru instituțiile de stat se impune un regulament de evaluare a indicatorilor calitativi, a impactul în mediul social, economic și educațional.
  3. Implementarea direcțiilor din Strategia Națională pentru cultură.
  4. Adaptarea instrumentelor financiare existente la nevoile societății și a mediului cultural de stat și privat. Aici ne referim la situațiile neprevăzute (exemplul concret fiind pandemia actuală) și asigurarea unei rezerve care să permită funcționarea culturii pentru instituțiile de stat și mediul privat.
  5. Susținerea prioritară a instituțiilor de stat și private cu capacitate dovedită de atragere de fonduri europene și de cheltuire eficientă a acestora.

Lipsa de predictibilitate generată de propunerea de modificare a OUG 189, având în vedere limitarea mandatelor care se va aplica și pentru cele în curs, va genera o situație de neimplicare a factorului de management în identificarea celor mai eficiente și economice soluții și măsuri pentru minimizarea impactului generat de pandemie și mai mult decât atât dezinteresul pentru măsurile care se impun pe termen mediu și lung.

În același timp echilibrarea salarială a întregului personal din instituțiile de cultură, conform documentului depus de organizațiile profesionale (RNMR și AMM), ar genera o fidelizare și o mobilizare accentuată a resursei umane deja existente și foarte creative de altfel.

Nu intenționez să transform documentul și măsurile propuse într-o plângere de ordin salarial, ci mai degrabă să accentuez faptul că avem deja o resursă extraordinară, cea umană, în contextul actual și viitor!

Ciprian Ștefan – Director general al Muzeului ASTRA SIBIU
Președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România

După această consultare, într-o postare pe pagina de Facebook a Guvernului, se menționează că premierul Ludovic Orban a afirmat că propunerile avansate în acest dialog vor fi analizate cu toată deschiderea, iar Guvernul va răspunde cu resurse și soluții care să remedieze disfuncționalitățile din industriile creative, provocate de răspândirea COVID-19 și de măsurile de protecție impuse de această situație.

Foto: Star Sibian

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Curs online gratuit oferit de Harvard University pentru instruirea profesioniștilor din sănătate în utilizarea ventilatoarelor mecanice

Articolul următor

MobilaDalin. Reduceri de preț la toate produsele și consiliere telefonică pentru comenzi de acasă

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Startup Europe Week Brașov 2024

Startup Europe Week este o inițiativă a Comisiei Europene de animare a afacerilor prin organizarea simultană a unor…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share