Companiile cu capital francez care activează în România percep impactul crizei asupra cifrei de afaceri ca fiind destul de limitat. Majoritatea lor nu consideră că vor fi impactate cu mai mult de 30% pierdere pe cifra de afaceri, însă sunt de părere că acest impact nu se va opri după ce criza se va termina şi că va dura mult mai mult decât atât. Concluziile au fost formulate în urma unei anchete realizate de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER).
Ancheta a fost realizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România în perioada 27 martie – 3 aprilie 2020, iar companiile au fost solicitate să răspundă la trei întrebări: Care este impactul crizei COVID19 asupra comunității de afaceri franco-române?; Care sunt principalele măsuri luate de factorii de decizie pentru angajații, furnizorii sau clienții companiilor? și Ce oportunități apar în timpul crizei și ce oportunități se întrezăresc după criză?
Rezultatul general este că mai puțin de 20% dintre respondenți sunt pesimiști pe termen mediu. „Moralul antreprenorilor este la un nivel stabil, de 3.6 pe o scară de la 1 la 5. Deși realizată într-un moment de mare incertitudine, mai puțin de 20% dintre participanții la anchetă se declară pesimiști. Marea lor majoritate fie nu au încă vizibilitate asupra a ceea ce se va întâmpla, fie sunt mai degrabă optimiști pe termen mediu privind evoluția business-ului pe care îl conduc”, transmit reprezentanții CCIFER.
Astfel, pe baza răspunsurilor reprezentanților companiilor membre CCIFER, au fost identificate cinci priorități ale mediului de afaceri franco-român în perioada următoare. Prima preocupare pe care au manifestat-o managerii care au răspuns la anchetă se referă la limitarea impactului acestei crize asupra resursei umane, atât din punct de vedere sanitar, cât şi al măsurilor legate de protecţia veniturilor şi chiar a locurilor de muncă. Foarte puţini respondenţi au vorbit despre concedieri sau despre oprirea totală a activităţii. Majoritatea s-au concentrat asupra măsurilor de flexibilizare, iar unii dintre ei au venit chiar cu noi linii de business şi reconversie a activităţii astfel încât să poată securiza locurile de muncă pe durata crizei, subliniază comunicatul.
- 82% dintre respondenți au luat măsuri sanitare pentru a proteja personalul (telemuncă, anularea călătoriilor, echipamente de protecție.)
- 52% au luat măsuri de stand by (înghețarea angajărilor, salariilor și bonusurilor etc.)
- 45% au luat măsuri de flexibilizare a timpului de lucru (anticiparea concediilor plătite, recurgerea la șomajul tehnic)
- 6% au luat măsuri colective de concediere
A doua preocupare – impactul asupra cifrei de afaceri (scăderea comenzilor). Impactul crizei asupra cifrei de afaceri este perceput de companiile membre CCIFER ca fiind destul de limitat, în măsura în care majoritatea companiilor nu consideră că vor fi impactate cu mai mult de 30% pierdere pe cifra de afaceri. Însă, companiile sunt de părere că acest impact nu se va opri după ce criza se va termina și că va dura mult mai mult decât atât.
A treia tensiune a membrilor este dată de impactul asupra trezoreriei. Situația de criză pune o presiune foarte mare pe trezorerie. Sunt companii în situație mai favorabilă, cele care aveau rezerve. Altele sunt foarte expuse, cele ce vin din zona de antreprenoriat și companii mici. 33% dintre respondenți au făcut un avans de trezorerie pentru a asigura continuitatea activității.
A patra concluzie este legată de perspectivele post-criză. Companiile prevăd deja mai multe oportunități pe care situația de criză le aduce. Multe dintre companii au avut reconversie de activitate, pentru a produce servicii și produse care au devenit esențiale în contextul actual. Alte oportunități sunt legate de tot ceea ce înseamnă digitalizarea, schimbarea comportamentului de muncă, o deschidere mult mai mare pentru munca de la distanță, agilitatea în procesul de lucru.
În cadrul anchetei, CCIFER a consultat penste 1000 de persoane din cele 600 de companii membre. Dintre acestea, 540 de persoane au răspuns la întrebările noastre. Respondenții provin din companii cu profiluri diverse în ceea ce privește mărimea și sectorul de activitate. Astfel, 33% dintre respondenți provin din sectorul serviciilor, 13% din industrie, 8% din sectorul comerțului și al distribuției, 8% IT și telecom, 7% construcții, 7% agricultură, 3% turism, 5 % din alte sectoare.
52% dintre respondenți reprezintă IMM-uri sau filiale ale marilor grupuri, 22% reprezintă mari grupuri, 19% TPE/ startup-uri/ antreprenori, iar 7% – ONG-uri și instituții școlare.
CCIFER reuneşte peste 550 de companii franceze şi române care reprezintă 18 miliarde de euro şi peste 125.000 de locuri de muncă.
