Ec. Teodor Giurgiu, președinte Federalcoop Satu Mare, manager Crama Teodor și membru CA Autonova SA, chiar dacă nu prea dă sfaturi, le recoamandă antreprenorilor să aibă rezistență maximă pentru a continua activitatea, să drămuiască cu multă grijă bugetele de care dispun și să se lupte pentru atragerea de fonduri europene în dezvoltarea afacerilor. Mai multe detalii aflați din interviul pe care ni l-a acordat pentru rubrica POZITIV TB.
Puteți estima acum ce impact economic va avea criza COVID-19 în România și la nivel global?
Criza a surprins și a scos în evidență modul anarhic și neprofesional al administrării sectorului public: risipa de resurse; lipsa stocurilor de siguranță; populismul partidelor politice cu efect dezastruos în materie de management al instituțiilor publice; pierderi imense atât în sectorul public cât și în cel privat ca urmare a măsurilor luate.
În plan global m-aș opri la: creșterea explozivă a șomajului – cu efectele sale pe multiple planuri; creșterea tendinței naționaliste; regândirea funcționării unor piețe (vezi SUA – zona asiatică, SUA – UE etc.); diminuarea cererii la unele produse industriale și a serviciilor turistice, în special a cererii internaționale; nevoia susținerii unor companii, în special a celor de transport aerian; creșterea importanței producției agricole din resurse naționale.
Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?
Simplu: investiții masive în infrastructura rutieră, căi ferate, sănătate, învățământ – împrumutându-se în acest sens, pentru că vor crea în timp veniturile necesare rambursării lor; atragerea firmelor românești în realizarea majorității activităților de investiții; lansarea urgentă a programelor de finanțare din fonduri europene pentru IMM-uri; atragerea cu cele de mai sus a forței de muncă reîntoarsă în țară; creșterea reală a exigenței în utilizarea banilor publici (nu numărul funcționarilor publici este principala problem, ci risipa și abuzul din acest sector).
Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?
Sfaturi nu prea dau, dar consider că e important să se adopte, ca atitudine, rezistența maximă pentru a continua activitatea, drămuirea cu multă grijă a bugetelor de care dispun și să se lupte pentru atragerea de fonduri europene în dezvoltarea afacerilor.
Care este reacția oenologilor din România la efectele acestei crize și ce particularități există în acest sector? Dar pentru întreaga industrie alimentară?
Pentru sectorul viticol în general, efectele crizei actuale survin din suprimarea cererii de vin ca urmare a închideri principalilor beneficiari prin efectul măsurilor luate de Guvern.
Stocurile necomercializate în această perioadă vor rămâne ca un surplus pe piață ceea ce ne va crea dificultăți în depozitarea lor și blocarea fluxului de numerar. În acest sens cred că ar trebui revizuită puțin legislația plafonării produselor importate (vezi Germania, Austria etc.).
La restul produselor alimentare, cererea se va menține cel puțin la nivelul anului trecut, cu variații în sensul scăderii lunilor aprilie și mai ca urmare a stocurilor create în martie, la debutul pandemiei.
Criza a arătat cât de important este ca la produsele alimentare strategice să ne putem baza pe producția internă.
Ce soluții aplicați dumneavoastră în afacerea pe care o manageriați?
La nivelul firmelor pe care le administrez, în zona comerțului și a producției viticole, am continuat majoritatea activităților mai puțin cea de restaurant.
Am procedat și la reducerea timpului de lucru, în unele cazuri fiind de preferat de către unii salariați chiar șomajul tehnic.
În zona producției industriale, desigur că a fost inevitabilă trimiterea în somaj tehnic.
Care ar fi particularitățile crizei Covid-19 în România? Dar în Satu Mare?
Nu văd particularități evidente ale crizei în România, cu excepția câtorva zone unde s-au manifestat proeminent trăsături specifice: lipsa culturii sociale, indisciplină și manageriat empiric.
Satu Mare, afirm cu mândrie, a suportat cu stoicism rigorile necesare și efectele se văd în beneficiul sătmărenilor, internarea unui număr redus de bolnavi și neinfectarea cadrelor medicale, lucru foarte important.
Puteți contura imaginea relatiilor de afaceri post criză?
Eu cred că relațiile de afaceri se vor normaliza începând cu semestrul II dacă nu vom avea o revenire serioasă a pandemiei în toamnă.
Efectul va fi benefic acolo unde în această perioadă s-au făcut eforturi comune pentru a traversa criza și mă refer aici la relații de tip patronat – angajați sau furnizori – beneficiari.
Gruiță IENĂȘOIU
