Cluj IT&C Judete Lideri si afaceri POZITIV TB Ultimele stiri

POZITIV TB: Cătălin Briciu, cofondator Linnify – „Industria IT din România va trece treptat înspre dezvoltarea de produse proprii”

Linnify este o companie tânără pe piața IT din România. Aceasta a fost fondată la sfârșitul anului 2016 la Cluj de către trei tineri – Răzvan Bretoiu, Alexandru Bogdan si Cătălin Briciu – , având misiunea de a simplifica viața prin inovație. Linnify dezvoltă aplicații mobile și web, atât ca produse proprii, cât și pentru terți, clienții provenind în principal din străinătate. Cătălin Briciu a vorbit în cadrul unui interviu pentru Transilvania Business la rubrica „POZITIV TB” despre modul în care activează compania în contextul pandemiei Covid-19, dar și despre viziunea sa asupra efectelor acestei crize, inclusiv de ce crede că „putem spune că suntem printre cei norocoși în ceea ce privește efectele pandemiei asupra economiei pe termen lung”.

Cum este organizată activitatea companiei dvs. acum; ce măsuri ați luat în contextul crizei pentru continuarea afacerii, dar și pentru protecția angajaților?

Consider că am reușit să ne adaptăm rapid la situație. Toată lumea lucrează de acasă, având posibilitatea să își ia de la birou stația de lucru. Am minimizat costurile, eliminând tot ce nu era esențial în ceea ce privește desfășurarea activității. Modul de lucru nu s-a schimbat foarte mult datorită domeniului în care activăm. Am adoptat aceste măsuri la scurt timp după ce au apărut primele cazuri de coronavirus la noi în țară, fiind cât mai precauți având în vedere unicitatea situației.

Schimbă această criză modul cum veți activa în viitor? În ce fel?

Foarte puțin. Vom fi mai selectivi în ceea ce privește alocarea bugetelor în perioada următoare, însă ca și mod de desfășurare a activității nu se vor schimba foarte multe. Era posibilă telemunca în cadrul companiei anterior apariției pandemiei, însă colegii preferau să lucreze de la birou. Un motiv pentru acest lucru este cultura creată în interiorul Linnify, bazată pe autenticitate, unitate și viziune comună.

Anul acesta, atenția ne este îndreptată înspre definirea structurii interne și punerea la punct a proceselor din cadrul departamentelor, elemente obligatorii pentru o creștere sustenabilă. Totodată, un alt obiectiv pentru 2020 îl reprezintă sporirea veniturilor prin intermediul produselor proprii, astfel încât să putem reduce din activitatea de outsourcing.

Ați reușit până acum să estimați impactul economic al pandemiei Covid-19 asupra companiei dvs.?

Pe cât de mult se poate. Am realizat mai multe scenarii cu privire la cum se va desfășura restul anului din punct de vedere financiar și operațional. În linii mari, pandemia nu va avea un impact negativ asupra activitățiii noastre.

Pe de altă parte, la începutul anului ne aflam într-o fază de creștere care a fost estompată din cauza apariției pandemiei. Multe oportunități care erau aproape de concretizare au fost puse pe pauză până ce lucrurile încep să revină la normal.

Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?

Rolul pe care Guvernul ar trebui să îl aibă este, în mod evident, unul activ. Cred că trebuie să acționeze cu prudență în privința sectoarelor ce au nevoie de ajutor în perioada următoare. Totodată, consider că efectele economice negative nu ar trebui să se răsfrângă exclusiv asupra mediului privat.

Ca și măsuri concrete de sprijin a mediului de afaceri, recomand educarea tuturor sectoarelor de activitate cu privire la modurile în care vor putea beneficia de era digitalizării. Doar prin adoptarea unei atitudini proactive în înțelegerea oportunităților pe care le aduce viitorul vom putea ajunge relevanți pe scena internațională. Acest lucru s-ar putea face printr-un program de digitalizare a afacerilor din România, cu fonduri guvernamentale alocate strict pentru automatizarea producției, optimizarea proceselor, gestiunea resurselor și alte acțiuni care împing mediul de afaceri înspre era informațională.

Totodată, ca și măsură imediată în ceea ce privește domeniile puternic afectate de pandemie, cum ar fi HoReCa sau transporturi, este necesară reglementarea modalităților prin care activitatea poate fi reluată în condiții de siguranță.

Sunt sigur că există persoane foarte capabile în cadrul administrației care vor veni cu măsurile potrivite pentru sprijinirea mediului de afaceri în perioada următoare. Ceea ce cred că va fi un real ajutor este comunicarea transparentă și constantă cu mediul privat, lucru care deja are loc, dar care mereu poate fi îmbunătățit. Am încredere în faptul că împreună putem veni cu soluțiile optime pentru a putea profita de această situație fără precedent prin care trecem.

Care credeți că vor fi efectele acestei crize asupra companiilor românești din domeniul IT și ce particularități există în acest sector care trebuie luate în calcul?

Din punctul meu de vedere, cred că vom asista la o trecere treptată a industriei IT din România înspre dezvoltarea de produse proprii. Acest lucru va fi datorat atât faptului că mulți clienți vor alege să reducă costurile neesențiale cu externalizarea serviciilor, dar și nevoilor noi ce vor apărea pe piață în contextul pandemiei Covid-19. Cred că majoritatea industriilor vor fi nevoite să treacă printr-o digitalizare forțată, iar companiile din domeniul IT vor fi într-o poziție oportună de a furniza soluții personalizate sub formă de produse, ci nu doar servicii.

Astfel, putem spune că suntem printre cei norocoși în ceea ce privește efectele pandemiei asupra economiei pe termen lung. Totuși, mai mult ca sigur va fi afectat negativ și domeniul IT în cea de-a doua jumătate a anului curent.

Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?

Din punctul meu de vedere, lumea va fi în general mult mai atentă cu privire la ce întâlniri necesită o discuție față în față. Astfel, modalitățile de comunicare la distanță vor crește eficiența convorbirilor în relațiile de afaceri. Consider că valoarea pe care o aduce fiecare interacțiune raportat la timpul petrecut va fi analizată mai bine de acum încolo.

Totodată, cred că va exista mai multă precauție în alegerea partenerilor de afaceri, cât și o tendință înspre diversificarea portofoliului de clienți. Practic, vom trece printr-o perioadă focusată pe limitarea riscului în relațiile de afaceri.

Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?

Consider că cei mai importanți factori care vor determina succesul unei afaceri în viitor sunt resursa umană și adaptabilitatea.

Astfel, aș recomanda tuturor să investească în primul rând în oameni, în cultura organizațională a companiei și mai ales să fie receptivi la nevoile pe care aceștia le au. Nu doar financiare, ci și emoționale. În curând, cel mai de preț activ al afacerilor va fi creativitatea umană, având în vedere faptul că vom trece printr-o perioadă a automatizării sarcinilor exclusiv repetitive.

Cu privire la adaptabilitate, cred că trebuie să fim cât mai conștienți în legătură cu direcția în care se dezvoltă industria în care activăm. Astfel, putem anticipa care sunt acțiunile pe care le putem lua din timp nu doar pentru a supraviețui pe piață, ci pentru a prospera.

I.S.S.

Related posts

Cum sprijinim antreprenoriatul inovativ în industria alimentară?

Ligia Voro

„Administrații eficiente și primari vizionari”. Viziune europeană – în Ibănești se investește în calitatea vieții

Transilvania Business

Vodafone România va oferi iPhone 11, iPhone 11 Pro și iPhone 11 Pro Max

Ligia Voro

REI Finance: Ultimele luni în care start-up-urile, companiile mici, mijlocii și mari pot primi fonduri nerambursabile de peste 300 mil. EUR pentru proiecte de peste 1 mil. EUR

Papuc Irina

Super Black Friday la Nissa

Ionut Oprea

Bilanțul ultimilor 10 ani de business în România: cifră de afaceri mai mare cu 71%. Care sunt cele mai profitabile companii

Papuc Irina

Primul hotel din România care acceptă plata cu Bitcoin

Stefana Muresan

Lanțul de cafenele Meron, stopat în expansiunea către Viena și Lisabona

Nora Dumitrescu

Emil Boc vrea 30 autobuze electrice, 50 troleibuze și 24 tramvaie din fonduri europene, investiții de 100 de mil. de euro

Stefana Muresan

Învățământul dual din Sibiu, susținut de firme străine

redactia

O grădiniță va fi construită din fonduri europene în Parcul Industrial 1 Oradea

redactia

CJ Sibiu a semnat cel de-al treilea contract de finanțare pentru Spitalul de Pneumoftiziologie

Ligia Voro

Afacerile Wetterbest, creștere de 45%

Ligia Voro

Complexul Hotelier Univers T*** va fi modernizat. Vezi cum și cât costă!

Ligia Voro

Două drumuri din Sălaj, modernizate cu banii Europei

Nora Dumitrescu

POZITIV TB: Ec. Teodor Giurgiu, președinte Federalcoop Satu Mare – “Criza a arătat cât de important este ca la produsele alimentare strategice să ne putem baza pe producția internă”    

Ligia Voro

Radu Oprea promovează exporturile româneşti în China

redactia

Bani pentru viitorul aeroport de la Ghimbav

redactia

Marea Britanie deschide Consulat Onorific în Cluj-Napoca

Stefana Muresan

22 de milioane m3 de componente auto expediate din România către uzine ale alianței Renault Nissan Mitsubishi

Ligia Voro

Clujul ia fața Capitalei – centură metropolitană, în lungime de 38 de kilometri

Stefana Muresan

O companie clujeană a lansat primul magazin online din România cu documente de HR profesioniste

redactia

Fonduri europene pentru IMM-uri în 2020: până la 200.000 de euro pentru mici firme din IT, sănătate sau energie – propunere de ghid

Papuc Irina

Informaticienii de la Fortech vin cu 50.000 de euro pentru spitale

Nora Dumitrescu

Leave a Comment