Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai dinamice orașe din țară, având – pe lângă o viață culturală bogată – un remarcabil potențial de dezvoltare economică. Dezvoltarea Zonei Industriale Vest, precum și apariția numeroaselor cartiere rezidențiale noi, dar și extinderea spațiilor comerciale a determinat Primăria Municipiului Sibiu să caute în ultimii ani soluții nu numai pentru asigurarea unui climat investițional favorabil, dar și pentru fluidizarea traficului în zonă.
Municipiul Sibiu face parte din Regiunea Centru, regiune care include județele Sibiu, Alba, Brașov, Mureș, Covasna și Harghita. Sibiul beneficiază de acces direct la Autostrada A1, parte a Coridorului IV Paneuropean, pe ruta Nădlac-Sibiu, legătura cu partea de sud a țării rămânând încă deficitară din cauza lipsei segmentului de autostradă care să lege Sibiul de Pitești, respectiv de București.
Conexiunile feroviare cedează celor aeriene, pe Aeroportul Internațional Sibiu fiind operate, în acest moment, curse înspre 15 destinații – orașe din Germania, Austria, Marea Britanie, Belgia, Israel, Spania, Danemarca și Elveția.
Sibiul, pe urmele tendințelor internaționale
În pofida declinului demografic la nivel național, Sibiul, ca și alte centre județene în plin proces de dezvoltare, atrage anual forță de muncă nu numai din județ, dar și din întreaga țară, fiind unul din principalii poli de dezvoltare din regiunea Centru, în condițiile în care aceasta are cea mai mare densitate de orașe și municipii din țară. Sibiul polarizează însă nu numai forța de muncă la nivel județean, dar și activitățile economice, inclusiv cele legate de turism, servicii, sănătate și învățământ universitar.
Tendințele internaționale în domeniul dezvoltării urbane arată că atractivitatea unui oraș este strâns legată de o serie de factori obiectivi (racordarea orașului la noile tehnologii, conștientizarea și limitarea impactului asupra mediului, promovarea unui mediu economic activ) și subiectivi (raportul dinamic generat de către relația dintre oferta de locuri de muncă, calitatea locuirii și posibilitățile de relaxare). În ceea ce privește mobilitatea, este important ca în oraș aceasta să fie facilitată și îmbunătățită astfel încât mersul pe jos, cu bicicleta, cu autovehiculul, cu transportul public să nu se deranjeze reciproc, iar impactul asupra mediului să fie minim.
În Ghidul de Dezvoltare al Municipiului Sibiu 2014-2024 se menționează că un mediu economic dinamic, care are capacitatea de a atrage investitori, sprijinind în același timp și inițiativele locale, joacă un rol esențial în definirea perspectivelor de dezvoltare ale unui oraș. De-a lungul ultimilor 10 ani, acest aspect a ocupat o poziție importantă pe agenda administrației locale, care a făcut demersuri susținute în dezvoltarea Zonei Industriale Vest. Prin diversificarea ofertei de locuri de muncă, acest fapt a avut un impact direct asupra bugetului local, respectiv asupra calității vieții locuitorilor. Acest lucru se reflectă în cifre: veniturile totale încasate la bugetul local au crescut constant în ultimii ani: de la 292 de milioane de lei în anul 2009 la 354 de milioane de lei în anul 2014, aproape triplându-se în 2018.
Cum s-au dezvoltat zonele rezidențiale în Sibiu
În anul 2009 Sibiul a adoptat un nou Plan Urbanistic General prin care autoritățile locale și-au propus o viziune de dezvoltare care să se bazeze pe principiul „Sibiu, loc de întâlnire”, adică orașul să devină o gazdă atractivă și interesantă pentru afaceri, evenimente, dar și pentru turism sau studii.
Astfel, Sibiul a început să se dezvolte de la centru spre periferii pe principiul economiei de terenuri, urmând trei reguli principale: zonele restructurabile interne ale orașului devin prioritare în fața extinderilor pe terenuri neocupate; extinderea zonei intravilane se face pe baza evaluării necesarului de terenuri pentru perioada de timp vizată; urbanizarea zonelor de extindere se face etapizat. În ultimii aproape 15 ani populația și investitorii s-au reorientat spre localitățile limitrofe orașului: Șelimbăr, Cisnădie sau Șura Mare, acolo unde cartierele rezidențiale au cunoscut o dezvoltare masivă. În paralel, administrația locală a demarat ample procese de reabilitare a infrastructurii existente, adică termoizolarea blocurilor vechi, pe de o parte – proces care continuă și în prezent – , iar pe de altă parte, susținerea construirii de locuințe individuale: în anii 2002-2012 stocul de locuințe din Sibiu a crescut cu 14,8%. Întreținerea spațiilor verzi și mărirea suprafețelor acestora, precum și căutarea soluțiilor pentru satisfacerea cererii populației pentru dezvoltarea infrastructurii sportive sunt alte două priorități pe care pune accent Sibiul în ceea ce privește asigurarea calității vieții locuitorilor săi.
„Primăria sprijină economia locală printr-un buget de investiții mare, în anul 2018, investițiile reprezentând 54% din bugetul total. De aceea suntem unul dintre cei mai mari consumatori de lucrări și servicii pe plan local, mai ales în domeniul lucrărilor de infrastructură și cel al construcțiilor”, spune primarul Astrid Fodor.
Dar dezvoltarea economică nu s-a limitat doar la ridicarea cartierelor rezidențiale, care nu puteau apărea fără o perspectivă locală clară pentru economia sibiană. În anul 2003 a fost inaugurată Zona Industrială Vest. Acest lucru a jucat un rol esențial în poziționarea competitivă a Sibiului pe plan regional. Un număr mare de investitori au fost atrași de această zonă și continuă să vină aici, în special cei din domeniul automotive, IT sau cel al producerii de echipamente electrice.
Proiecte de regenerare urbană
Până în 2014 lucrările de reabilitare și reconfigurare s-au concentrat în majoritate în centrul istoric. Începând din 2015, Primăria Sibiu a demarat o amplă acțiune de regenerare a spațiilor din cartierele de blocuri, iar conform Strategiei de Dezvoltare Urbană 2023 toate cartierele de blocuri ale Sibiului vor intra în acest program, ce implică reconfigurarea zonelor pentru o mai bună funcționalitate, printre care:
- reconfigurarea și reabilitarea străzilor și aleilor
- amenajarea de parcări
- înlocuirea iluminatului public cu unul eco-eficient, cu lămpi LED
- crearea rețelei subterane de tubulaturi pentru cablajul metropolitan
- amenajarea de spații verzi
- amenajarea de zone de sport, agrement și odihnă
- amenajarea de locuri de joacă
Pe lângă aceste proiecte dedicate zonelor de blocuri, și reabilitarea străzilor din cartiere în proiecte individuale au contribuit la regenerarea urbană a orașului. Un număr de 118 străzi au fost finalizate în 2015-2017. Parte din această regenerare este și crearea de noi spații pentru agrement, odihnă și sport. Și aici Primăria Sibiu a finalizat câteva proiecte importante: reabilitarea a două parcuri mari din oraș, crearea de zone de fitness și sport, crearea de locuri de joacă și de odihnă.
Specific pentru Sibiu – Regenerarea Urbană prin cultură
Parcuri, poduri, centrale termice dezafectate, curțile unor case, piațete și chiar străzile din cartiere au devenit scenă pentru evenimentele culturale. Regenerarea urbană constă în adăugarea de funcțiuni noi spațiului public. Actul cultural nu se mai desfășoară doar în centru, ci s-a extins și în cartiere. Un alt exemplu de regenerare urbană prin cultură este crearea Fabricii de Cultură, un proiect de reconversie inițiat în 2014, constând în transformarea unei foste hale industriale într-un spațiu de desfășurare a spectacolelor Teatrului Național Radu Stanca, o instituție în subordinea Primăriei Sibiu. Astăzi spațiul numără 3 spații de spectacol și expoziții.
Zona Industrială Vest, locul preferat al investitorilor
În Zona Industrială Vest își găsesc sediul unele dintre cele mai mari companii cu capital românesc, dar și firme importante din străinătate: 12 cele mai mari multinaționale din zonă au peste 12.000 de angajați, iar în anul 2017 au avut un rulaj de peste 5,5 miliarde de lei. O mare parte dintre ele pot fi găsite pe lista celor mai importanți contribuabili la bugetul de stat. În total, în Sibiu sunt mai mult de 50% din marele companii care activează în județ, dintre care aproape majoritatea în Zona Industrială Vest. Aproximativ o treime dintre companii sunt cu capital românesc, ceea ce înseamnă o prezență importantă în Sibiu a antreprenorilor autohtoni, patru dintre acestea fiind cele mai puternice la nivel național.
„Prezența investitorilor mari în Sibiu a făcut ca județul să ocupe primul loc între județele Regiunii Centru unde se întâlnesc salariile nete cele mai mari și, la distanță foarte mică, în județul Brașov, singurele situate deasupra mediei regionale”, se arată într-un raport al ADR Centru din 2018.
Industria producătoare de componente auto este foarte bine reprezentată în Sibiu astăzi, piese pentru BMW, Porsche, Renault, Ford, Toyota, Kia sau Mercedes producându-se aici.
Pentru a face această zonă atractivă, Primăria Sibiu a investit în viabilizare, amenajând rețele de apă și canalizare, creând rețeaua de drumuri în zonă și iluminatul public și prelungind traseele de transport public pentru angajații fabricilor din zonă. În 2019 a început prelungirea și modernizarea unuia dintre drumurile principale din zonă, în contextul extinderii unităților de producție de aici. De asemenea, este planificată extinderea rețelei de iluminat public și se vor începe demersurile pentru crearea unui nou drum de legătură cu orașul pentru a fluidiza traficul pentru cei aproape 15.000 de angajați în această zonă.
Mobilitatea și transportul
În virtutea dimensiunii sale teritoriale, Sibiul s-a dezvoltat ca un oraș prietenos pentru toate tipurile de transport, inclusiv pentru pietoni, mai ales în ultimii ani. Dacă până de curând planificarea traficului se referea strict la deplasările motorizate, ideea de mobilitate – promovată intens la nivel mondial – a determinat autoritățile locale să gândească politici viabile privind deplasarea, astfel încât spațiul public să ia în calcul și deplasarea cu bicicleta sau mersul pe jos.
Sibiul a devenit cunoscut ca fiind unul dintre cele mai prietenoase orașe pentru bicicliști din România: dacă în anul 2007 erau amenajați doar 2,5 km de pistă, în anul 2011 s-a inaugurat prima pistă de biciclete pe carosabil, iar la sfârșitul anului lungimea totală a pistelor de bicicletă depășea 62 de km. Astăzi, lungimea totală se apropie de 80 de km, pistele din oraș cu utilizare pentru deplasare fiind completate cu pistele pentru agrement din zona pădurii de la ieșirea din oraș. Dar acest lucru nu avea să se dezvolte atât de rapid dacă societatea civilă locală nu se implica în promovarea ideii de utilizare a bicicletei în oraș, precum și în îmbunătățirea politicilor publice privind mobilitatea urbană.
În ultimii ani, și transportul public urban a revenit în atenția autorităților locale. Dublarea numărului de călători în autobuzele societății de transport Tursib a determinat Primăria să înnoiască flota de transport a acesteia. În anul 2019 pe străzile Sibiului au început să circule primele autobuze din lotul de 55 achiziționate în 2018. Urmează să fie finalizate procedurile pentru cumpărarea altor 60 de autobuze, inclusiv zece electrice. Însă reorganizarea rețelei de transport prevede nu numai achiziționarea autovehiculelor noi, ci și posibilitatea creării de benzi dedicate pentru autobuze, rute către Zona Industrială Vest, precum și reamplasarea stațiilor astfel încât să crească intermodalitatea cu alte moduri de transport regionale și naționale, potrivit Planului de Mobilitate al Municipiului Sibiu.
Viziunea propusă de Primărie prin acest Plan se concentrează și pe preocuparea pentru crearea unei mobilități în special pentru oameni și nu pentru mașini, cât și implementarea conceptelor europene privind mobilitatea durabilă. „Este necesară crearea unui traseu major favorabil deplasărilor nemotorizate pentru a face legătura între zona de vest a orașului, zona istorică pietonizată şi gară. Aceasta presupune crearea unui parcurs coerent, cu condiții confortabile de circulație și traversare pentru pietoni și cu atribute peisagistice (trotuare late, fără obstacole, vegetație și umbră – plantație de aliniament, mobilier stradal de calitate – inclusiv pentru odihnă, traversări sigure și confortabile pentru pietoni, eliminarea parcării pe stradă în lungul traseului); precum și crearea unor poduri pentru deplasări nemotorizate peste râul Cibin și calea ferată.
Provocarea autorităților locale rămâne numărul locurilor de parcare pentru numărul în creștere al mașinilor. „Pentru că orașul nostru este unul cultural, cu sute de evenimente anual, se simte lipsa mai multor spații indoor mari. Am găsit și în acest caz soluția: construcția centrului de conferințe și spectacole. Planul urbanistic zonal este în lucru și urmează organizarea unui concurs de soluții arhitecturale pentru acest obiectiv strategic al Sibiului”, afirmă primarul Sibiului. Anul trecut autoritățile locale au demarat realizarea documentațiilor necesare pentru construcția a două parcări subterane și a uneia supraterană.
În anul 2018, pentru al doilea an consecutiv, orașul Sibiu a fost plasat de Forbes între cele mai bune zece orașe din România pentru afaceri. Proiectul Smart City Sibiu, care urmărește promovarea soluțiilor inteligente pentru generarea și consumul de energie electrică, platforma de e-administrație, pe care Primăria a îmbunătățit-o treptat, putându-se plăti online taxe și impozite, depune petiții, prelungirea din anul 2017 a certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construcție/desființare în format electronic, precum și a certificatelor de atestare fiscală pentru terenuri și case, dar și introducerea iluminatului inteligent în parcuri – sunt doar o parte dintre proiectele care au propulsat Sibiul în topul orașelor din țară.
(Articol publicat în ediția specială a TB86 – „ENJOY TRANSYLVANIA”! – mai/iunie 2019)
