Comunitate Investitii Judete Satu Mare Ultimele stiri

„Administrații eficiente și primari vizionari”. Tarna Mare – tărâm românesc de basm

Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului. Pe lângă efortul oamenilor de afaceri din comună, a fost și o străduință continuă de din partea administrației locale a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală.

Atestată documentar din 1430, comuna Tarna Mare se află pe una din terasele superioare ale malului stâng al Tisei, mai exact la confluența dintre paralela 48 latitudine nordică și meridianul 23 longitudine estică, la o altitudine medie de 168 m. Se învecinează la est, nord și vest cu Ucraina de-a lungul a 25,6 km și este cel mai nordic ținut al vestului României. Compusă din trei sate (Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicău) și un cătun rămas fără locuitori (Văgaș) dispuși pe un relief deluros, premontan (în est se desfășoară Munții Oaș), comuna Tarna Mare își trage denumirea de la slavonul „tarna”, adică „spin”.

Peste 90% din cei 3940 de locuitori ai comunei sunt români. Maghiarii, germanii, romi și ucrainienii completează compoziția etnică. 2391 dintre aceștia muncesc și au vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. Peste 450 dintre copii sunt preșcolari, elevi de ciclu primar, gimnaziu și liceu. Ocupațiile de bază ale sătenilor sunt: agricultura (cereale, pomicultură, vița de vie, legumicultură, căpșuni, creșterea animalelor) și apicultura.

Tradiție și modernism

Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului (n.a. – termen pe care mi l-am permis să-l iau din scrierile profesorului Doina Molnar, cea care a imortalizat aceste plaiuri în patru monografii: „Tarna Mare, istorie – legendă – adevăr”, „Pași prin biografii tărnărene”, „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari” și „Povestiri și legende toponimice”).

Aici, omul de afaceri renunță sâmbăta și duminica la sacou sau deux pieces… și-și trage ciucurii sau catrința peste cămeșă, își pune clopu’ sau năframa pe cap și tuleo la țâpuritoare și ceterași, pentru a lua câteva lecții de dans oșenesc alături de  Grupul folcloric  Florile Tărnii și „Mugurașii” .

Iar pentru sănătate,  dacă vrea să respire un aer pur, ozonificat sau să bea apă de izvor, își ia rucsacul în spinare și per pedes, cu căruța, bicicleta sau ATV-ul  pleacă în căutarea frumuseților naturii neexplorate din Munții Oașului: Fântâna Doamnei, Trei Hotare, Cascada Runc, Valea Frasinului, Trei hotare (izvorul Tarnei) sau lacul de la mina Socea.

Milioane de euro în investiții

Tarna Mare are multe de spus pentru  viitor. Așa cum ne-a spus Mariana Monica Sobius, primar din 2008, născută și crescută în Tarna Mare, profesor de educație fizică, informatică și expert ARACIP, fost director al liceului din localitate,  „pe parcursul celor trei mandate ale mele, din partea administrației locale a fost o străduință continuă de a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală și este momentul ca  munca depusă să genereze rezultate pe măsură”.

Să exemplificăm: primul sistem de iluminat public din județ cu tehnologie LED, sală de sport cu 150 de locuri și sală de fitness, drumuri și străzi asfaltate,  (singura cale de acces dinspre și către restul lumii), rețea de canalizare (9 km) și stație de epurare, cămine culturale reabilitate  în Tarna Mare și Bocicău, școli și  grădinițe modernizate și dotate  cu fonduri europene, consolidarea malurilor pârâului Tarna, bază sportivă, achiziție utilaj multifuncțional pentru deszăpezire și întreținere spații verzi, achiziționarea unui utilaj pentru situații de urgență, achiziționarea unui microbuz pentru transport public intersătesc, Tarna Mare fiind singura localitate din județ unde transportul cetățenilor din satele aparținătoare se asigură gratuit, construirea  atelierelor și laboratoarelor Liceului Tehnologic din Tarna Mare, pod central peste pârâul Tarna Mare, zonă de picnic la Tarna Băi…

De asemenea, sunt în curs de execuție proiectele: Centru de Sănătate în comuna Tarna Mare, extindere, modernizare și dotare a școlii, a grădiniței din localitatea Valea Seacă, construirea căminului cultural în localitatea Valea Seacă.

„De asemenea, se află în implementare trei proiecte cu finanțare europeană: pe PNDR-AFIR proiectul „Modernizarea și dotarea Liceului tehnologic Tarna Mare (peste 400.000 de euro), pe programul Comisiei Europene, proiectul „WIFI4EU – promovarea conectivității la internet în comuna Tarna Mare prin înființarea a 11 puncte free de WIFI (15.000 euro), iar  pe Programul transfrontalier ENI HUSKROUA (Ungaria, Slovacia, România, Ucraina) 2014 – 2020 proiectul „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de acces către punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene de la Tarna Mare – Hija” în valoare de 1.071.000 euro, prin care se asfaltează 1,7 km de drum în Tarna Mare respectiv 1,2 km de drum în Hija (Ucraina), infrastructură ce va deservi accesul la punctul vamal ce urmează a se deschide. S-au depus proiecte pentru dotarea cu o ambulanță, necesară înființării unui centru medical de urgență la Tarna Mare, un altul pentru dotarea cu echipamente a Serviciului pentru Situații de Urgență, se lucrează pentru întabularea drumului de legătură cu  comuna Turț, prin Văgaș, care poate deveni o rută turistică atractivă pentru turiștii în căutarea peisajelor  montane  din Munții Oașului și foarte important, se află în amenajare un camping pentru rulote în zona Tarna Băi”, a subliniat Mariana Monica Sobius, primarul comunei Tarna Mare.

Potențial imens pentru a fi stațiune turistică

Am lăsat deoparte intenționat obiectivul „Tabăra ecologică destinată tinerilor”, realizat la în cadrul unui alt program transfrontalier (doar cu Ungaria). Acesta cuprinde pe o suprafață de două hectare o sală de conferințe, săli de curs cu mobilier ecologic, foișor pentru pictură, piscină, baltă de pescuit, pistă de biciclete, un lac artificial, o pădure de salcâmi și frasini, un teren de minifotbal/tenis de câmp și cinci căsuțe ecologice (două din lemn și trei din flacoane umplute cu nisip).

Iscoditor din fire n-am putut să nu o întreb pe doamna primar ce ar trebui să se întâmple pentru ca Tarna Mare să fie o adevărată oază de prosperitate pentru locuitorii săi. M-a privit direct și mi-a spus: “Tarna Mare are nevoie de cât mai mulți investitori, mai ales în domeniul turismului. Avem un potențial imens pentru a deveni stațiune turistică! Aceasta este bătălia noastră pentru viitor”. Am rămas și eu pe gânduri.

Dacă pentru investitori cele „doar” 20 de ha întăbulate pe comuna Tarna Mare disponibile pentru investiții nu este suficient, atunci asta este. Potențialul turistic este deosebit de ridicat deoarece: zona este nepoluată și de o frumusețe aparte, există izvoare neexploatate de ape minerale feroase, carbogazoase, clorurate și sulfuroase. În zonă există un restaurant-păstrăvărie (care ar putea fi inclus în circuitul turistic), trei pensiuni moderne, trei cabane în proces de modernizare și o vilă, toate cu posibilități de cazare. În caz că apar investitori, Primăria și-a propus să identifice fonduri pentru  a fora la mare adâncime (peste 1.000 de metri) pentru aducerea la suprafață a apei termale care deocamdată „produce” doar la vecinii ucrainieni din Veleatino.

Ana și lupul

Spre sfârșitul deceniului al VII-lea din secolul XIX, pe plaiul unde acum se află ruinele taberei școlare în care acum 30 de ani răsunau glasuri tinere, la balul anual la care participa nobilimea austro-ungară de la Viena, Budapesta și Praga și la care regina Maria Tereza nu prea lipsea, s-a întâmplat o tragedie. Ana, fetița de nici 5 anișori a baronilor praghezi ce organizau balul, a părăsit feeria sălii de bal și s-a îndepărtat de muzica și frenezia burgheză îndreptânduși pașii către pădure împreună cu păpușa ei favorită. Se spune că a adormit. Dimineața, părinții ei nu au mai găsit decât păpușa și rochița Anei. Acum, exact în acel loc se află o bisericuță romano-catolică cu hramul Sf. Ana.

Pentru a ajunge la acea capelă trebuie să traversați Tarna Mare de la vest-sud-vest la est-nord-est, treceți de o păstrăvărie unde vă puteți delecta cu un ceai și peste circa doi-trei km veți descoperi o alee cu tei seculari. Impresionați de perfecțiunea aleii și de vârsta teilor veți lăsa mașina pe tăpșan și veți păși pe urmele Mariei Tereza fredonând un cadril pe mătasea verde ce străbate aleea de la un tei la altul până la capătul acesteia. De acolo veți zări capela micuță și după un urcuș de circa cinci minute puteți pătrunde în bisericuță. Cu toate că nu va fi nimeni prin preajmă, florile proaspete și ștergarele mirosind a busuioc din altar vă vor impresiona cu siguranță.

(Din ediția print a revistei Transilvania Business nr. 93 – martie/aprilie 2020)

Related posts

Studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale, gata la sfârşitul acestui an

Stefana Muresan

Investiție de peste 1 milion de euro pentru modernizarea pieței centrale din Câmpeni

Papuc Irina

Speedwell a început procesul de vânzare a Record Park Offices din Cluj Napoca

Papuc Irina

Singurul oraş cu tren de mare viteză de 160 km/h vrea să mai cumpere 28 de tramvaie

Stefana Muresan

Piața investițiilor imobiliare: Dintr-o piață de 1 miliard de euro, investitorii români și-au luat partea leului

redactia

Frisbo, prima platformă de e-fulfillment din România, atrage o investiție de 500.000 de euro din partea Neogen

Stefana Muresan

România trimisă în fața Curții de Justiție. România este singurul stat membru care nu a comunicat încă măsurile de transpunere a directivei UE privind mărcile în legislația națională

Gruita Ienasoiu

România a urcat 17 poziţii în clasamentul PwC Paying Taxes 2020

Papuc Irina

Terapeutica din Arad cumpără un complex balnear de 3 stele în Moneasa cu 1,5 milioane euro

Stefana Muresan

Dezinfectant de mâini produs la Facultatea de Medicină din Sibiu la inițiativa a cinci instituții publice și private

Ion Surdu

Consiliul Aeroporturilor: “Semne de revigorare a pieței, din trimestrul III”

Nora Dumitrescu

Techsylvania 2017 – casual smart for the tech culture in Ro

Stefana Muresan

Talent management pentru generațiile digitale oferit de NTT DATA Romania prin implementarea soluției best-in-class SAP Success Factors la clienți de top

Stefana Muresan

Fabrica de espressoare de cafea De’Longhi din Cluj caută 100 de angajaţi fără vechime şi cu studii gimnaziale

redactia

Sâmbătă, 23 mai 2020, se va redeschide Piața 100 (auto și Obor) din Oradea

Traian Dan

Iașul propune extinderea “Alianţei Vestului” peste Carpați

redactia

Suedezii de la HMS Networks cumpără dezvoltatorul de soft WEBfactory, cu un centru IT la Sibiu

Stefana Muresan

POZITIV TB: Melinda Morariu – „Este vitală continuarea proiectelor pe Fonduri Europene”

Traian Dan

Romsilva – certificare după un audit marca Marea Britanie

Stefana Muresan

Cities of Tomorrow #7: Communities in Focus – Gândire globală. Acțiune locală.

Stefana Muresan

Mai multe contracte de achiziții publice vor fi deblocate la Satu Mare

Nora Dumitrescu

ADR Centru: Biserică de secol XIII din Harghita, monument istoric, va fi restaurată cu fonduri UE

Stefana Muresan

Ministerul Dezvoltării cumpără 56 autobuze electrice pentru Timișoara și Brașov

redactia

Demonstraţie de transbordare de pe rutier pe calea ferată la Oradea

Traian Dan

Leave a Comment