Comunitate Investitii Judete Satu Mare Ultimele stiri

„Administrații eficiente și primari vizionari”. Tarna Mare – tărâm românesc de basm

Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului. Pe lângă efortul oamenilor de afaceri din comună, a fost și o străduință continuă de din partea administrației locale a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală.

Atestată documentar din 1430, comuna Tarna Mare se află pe una din terasele superioare ale malului stâng al Tisei, mai exact la confluența dintre paralela 48 latitudine nordică și meridianul 23 longitudine estică, la o altitudine medie de 168 m. Se învecinează la est, nord și vest cu Ucraina de-a lungul a 25,6 km și este cel mai nordic ținut al vestului României. Compusă din trei sate (Tarna Mare, Valea Seacă și Bocicău) și un cătun rămas fără locuitori (Văgaș) dispuși pe un relief deluros, premontan (în est se desfășoară Munții Oaș), comuna Tarna Mare își trage denumirea de la slavonul „tarna”, adică „spin”.

Peste 90% din cei 3940 de locuitori ai comunei sunt români. Maghiarii, germanii, romi și ucrainienii completează compoziția etnică. 2391 dintre aceștia muncesc și au vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani. Peste 450 dintre copii sunt preșcolari, elevi de ciclu primar, gimnaziu și liceu. Ocupațiile de bază ale sătenilor sunt: agricultura (cereale, pomicultură, vița de vie, legumicultură, căpșuni, creșterea animalelor) și apicultura.

Tradiție și modernism

Fără să-și piardă amprenta tradiționalului oșenesc, Tarna Mare a devenit o comună în care cultura și civilizația mileniului trei a pătruns adânc în știința și conștiința tărnăreanului (n.a. – termen pe care mi l-am permis să-l iau din scrierile profesorului Doina Molnar, cea care a imortalizat aceste plaiuri în patru monografii: „Tarna Mare, istorie – legendă – adevăr”, „Pași prin biografii tărnărene”, „Culegere de folclor de pe Valea Tarnei Mari” și „Povestiri și legende toponimice”).

Aici, omul de afaceri renunță sâmbăta și duminica la sacou sau deux pieces… și-și trage ciucurii sau catrința peste cămeșă, își pune clopu’ sau năframa pe cap și tuleo la țâpuritoare și ceterași, pentru a lua câteva lecții de dans oșenesc alături de  Grupul folcloric  Florile Tărnii și „Mugurașii” .

Iar pentru sănătate,  dacă vrea să respire un aer pur, ozonificat sau să bea apă de izvor, își ia rucsacul în spinare și per pedes, cu căruța, bicicleta sau ATV-ul  pleacă în căutarea frumuseților naturii neexplorate din Munții Oașului: Fântâna Doamnei, Trei Hotare, Cascada Runc, Valea Frasinului, Trei hotare (izvorul Tarnei) sau lacul de la mina Socea.

Milioane de euro în investiții

Tarna Mare are multe de spus pentru  viitor. Așa cum ne-a spus Mariana Monica Sobius, primar din 2008, născută și crescută în Tarna Mare, profesor de educație fizică, informatică și expert ARACIP, fost director al liceului din localitate,  „pe parcursul celor trei mandate ale mele, din partea administrației locale a fost o străduință continuă de a atrage fonduri pentru dezvoltarea locală și este momentul ca  munca depusă să genereze rezultate pe măsură”.

Să exemplificăm: primul sistem de iluminat public din județ cu tehnologie LED, sală de sport cu 150 de locuri și sală de fitness, drumuri și străzi asfaltate,  (singura cale de acces dinspre și către restul lumii), rețea de canalizare (9 km) și stație de epurare, cămine culturale reabilitate  în Tarna Mare și Bocicău, școli și  grădinițe modernizate și dotate  cu fonduri europene, consolidarea malurilor pârâului Tarna, bază sportivă, achiziție utilaj multifuncțional pentru deszăpezire și întreținere spații verzi, achiziționarea unui utilaj pentru situații de urgență, achiziționarea unui microbuz pentru transport public intersătesc, Tarna Mare fiind singura localitate din județ unde transportul cetățenilor din satele aparținătoare se asigură gratuit, construirea  atelierelor și laboratoarelor Liceului Tehnologic din Tarna Mare, pod central peste pârâul Tarna Mare, zonă de picnic la Tarna Băi…

De asemenea, sunt în curs de execuție proiectele: Centru de Sănătate în comuna Tarna Mare, extindere, modernizare și dotare a școlii, a grădiniței din localitatea Valea Seacă, construirea căminului cultural în localitatea Valea Seacă.

„De asemenea, se află în implementare trei proiecte cu finanțare europeană: pe PNDR-AFIR proiectul „Modernizarea și dotarea Liceului tehnologic Tarna Mare (peste 400.000 de euro), pe programul Comisiei Europene, proiectul „WIFI4EU – promovarea conectivității la internet în comuna Tarna Mare prin înființarea a 11 puncte free de WIFI (15.000 euro), iar  pe Programul transfrontalier ENI HUSKROUA (Ungaria, Slovacia, România, Ucraina) 2014 – 2020 proiectul „Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de acces către punctul de trecere a frontierei româno-ucrainene de la Tarna Mare – Hija” în valoare de 1.071.000 euro, prin care se asfaltează 1,7 km de drum în Tarna Mare respectiv 1,2 km de drum în Hija (Ucraina), infrastructură ce va deservi accesul la punctul vamal ce urmează a se deschide. S-au depus proiecte pentru dotarea cu o ambulanță, necesară înființării unui centru medical de urgență la Tarna Mare, un altul pentru dotarea cu echipamente a Serviciului pentru Situații de Urgență, se lucrează pentru întabularea drumului de legătură cu  comuna Turț, prin Văgaș, care poate deveni o rută turistică atractivă pentru turiștii în căutarea peisajelor  montane  din Munții Oașului și foarte important, se află în amenajare un camping pentru rulote în zona Tarna Băi”, a subliniat Mariana Monica Sobius, primarul comunei Tarna Mare.

Potențial imens pentru a fi stațiune turistică

Am lăsat deoparte intenționat obiectivul „Tabăra ecologică destinată tinerilor”, realizat la în cadrul unui alt program transfrontalier (doar cu Ungaria). Acesta cuprinde pe o suprafață de două hectare o sală de conferințe, săli de curs cu mobilier ecologic, foișor pentru pictură, piscină, baltă de pescuit, pistă de biciclete, un lac artificial, o pădure de salcâmi și frasini, un teren de minifotbal/tenis de câmp și cinci căsuțe ecologice (două din lemn și trei din flacoane umplute cu nisip).

Iscoditor din fire n-am putut să nu o întreb pe doamna primar ce ar trebui să se întâmple pentru ca Tarna Mare să fie o adevărată oază de prosperitate pentru locuitorii săi. M-a privit direct și mi-a spus: “Tarna Mare are nevoie de cât mai mulți investitori, mai ales în domeniul turismului. Avem un potențial imens pentru a deveni stațiune turistică! Aceasta este bătălia noastră pentru viitor”. Am rămas și eu pe gânduri.

Dacă pentru investitori cele „doar” 20 de ha întăbulate pe comuna Tarna Mare disponibile pentru investiții nu este suficient, atunci asta este. Potențialul turistic este deosebit de ridicat deoarece: zona este nepoluată și de o frumusețe aparte, există izvoare neexploatate de ape minerale feroase, carbogazoase, clorurate și sulfuroase. În zonă există un restaurant-păstrăvărie (care ar putea fi inclus în circuitul turistic), trei pensiuni moderne, trei cabane în proces de modernizare și o vilă, toate cu posibilități de cazare. În caz că apar investitori, Primăria și-a propus să identifice fonduri pentru  a fora la mare adâncime (peste 1.000 de metri) pentru aducerea la suprafață a apei termale care deocamdată „produce” doar la vecinii ucrainieni din Veleatino.

Ana și lupul

Spre sfârșitul deceniului al VII-lea din secolul XIX, pe plaiul unde acum se află ruinele taberei școlare în care acum 30 de ani răsunau glasuri tinere, la balul anual la care participa nobilimea austro-ungară de la Viena, Budapesta și Praga și la care regina Maria Tereza nu prea lipsea, s-a întâmplat o tragedie. Ana, fetița de nici 5 anișori a baronilor praghezi ce organizau balul, a părăsit feeria sălii de bal și s-a îndepărtat de muzica și frenezia burgheză îndreptânduși pașii către pădure împreună cu păpușa ei favorită. Se spune că a adormit. Dimineața, părinții ei nu au mai găsit decât păpușa și rochița Anei. Acum, exact în acel loc se află o bisericuță romano-catolică cu hramul Sf. Ana.

Pentru a ajunge la acea capelă trebuie să traversați Tarna Mare de la vest-sud-vest la est-nord-est, treceți de o păstrăvărie unde vă puteți delecta cu un ceai și peste circa doi-trei km veți descoperi o alee cu tei seculari. Impresionați de perfecțiunea aleii și de vârsta teilor veți lăsa mașina pe tăpșan și veți păși pe urmele Mariei Tereza fredonând un cadril pe mătasea verde ce străbate aleea de la un tei la altul până la capătul acesteia. De acolo veți zări capela micuță și după un urcuș de circa cinci minute puteți pătrunde în bisericuță. Cu toate că nu va fi nimeni prin preajmă, florile proaspete și ștergarele mirosind a busuioc din altar vă vor impresiona cu siguranță.

(Din ediția print a revistei Transilvania Business nr. 93 – martie/aprilie 2020)

Related posts

Burse Accenture pentru studenții din Târgu Mureș

Ligia Voro

Licitație pentru încălzire cu energie geotermală în cartierul Nufărul Oradea

Traian Dan

Mari proiecte de dezvoltare prezentate la București pe 5 octombrie

redactia

Sibiul vrea în Top 20 destinații europene

redactia

O firmă de IT a reușit să aibă în portofoliu 30% din piața de real-estate din București

Stefana Muresan

Fashiontv Summer Festival debutează în data de 23 iunie la Mamaia

Stefana Muresan

Nemții de la Polipol, investiții masive în fabrica de canapele din Satu Mare

Stefana Muresan

AHK: protejați-vă forța de muncă!

Ligia Voro

Constructorii de visuri duc povestea mai departe în întreaga țară

Ligia Voro

Intervenţii în premieră la Spitalul Alba Iulia. Pacienţi cu AVC ischemic acut trataţi prin tromboliză intravenoasă

Stefana Muresan

Restructurare la fabricile Silcotub, din 1 iulie

Nora Dumitrescu

Proiecte cu bani europeni pentru Băile Felix şi Băile 1 Mai

Stefana Muresan

“Silicon Valley-ul Europei”, inexistent în topul global al inovării

Nora Dumitrescu

Cum a afectat Covid-19 comerțul internațional de mărfuri: lovituri pentru industria Automotive și energie, dar surpriza vine din altă parte

Papuc Irina

Emanuel Oprea, Oprea Avi-Com: „Fabrica de nutrețuri combinate din Sânpaul va avea multiple avantaje competitive, inclusiv un foarte bun raport calitate-preț”

Stefana Muresan

Producătorul de mobilă Simex din Sălaj, afaceri de aproximativ 7 mil. euro

Stefana Muresan

Aproape 2.000 de apartamente noi în cartierul Tractorul din Brașov

redactia

Firmele din Zalău, scutite de penalitățile de întârziere la plată

Nora Dumitrescu

Peste 180 mil. lei pentru terminalul de pasageri de la Aeroportul Brasov-Ghimbav

redactia

Robot de procesare a facturilor, creat de Life Is Hard

Nora Dumitrescu

Un nou Consiliu de Administrație la Romgaz. Surpriză sau nu prea?

Ligia Voro

Electrica, licență pentru furnizarea de gaze naturale în următoarele săptămâni

Stefana Muresan

Zalăul are 27 de proiecte pe fonduri UE

Nora Dumitrescu

Patru confederaţii patronale est-europene au semnat un acord de cooperare, la Cluj-Napoca

Stefana Muresan

Leave a Comment