În cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș, printr-un proiect de cercetare, pacienții cu cancer gastrointestinal, operați în cadrul spitalului, beneficiază de determinări gratuite de biologie moleculară pentru identificarea terapiei țintite în funcție de gena mutantă.
Determinările se fac pentru o perioadă de patru ani, dar s-au făcut demersuri pentru a fi decontate de stat prin program național.
Terapia țintită în tratamentul pacientului cu cancer gastrointestinal, în care agentul biologic vizează direct celula tumorală, este idealul în cazul planului de tratament al cancerului, mai ales dacă este vorba de metastaze. Este fundamentul medicinei de precizie, care permite selectarea tratamentelor cele mai eficiente, pe baza înțelegerii genetice a bolii.
În cadrul Proiectului Complex de Cercetare de Frontieră GRAPHSENSGASTROINTES, derulat de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Electrochimie și Materie Condensată din București, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare din Cluj-Napoca și UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, în cadrul Laboratorului de Oncopatologie Moleculară din cadrul Serviciului de Anatomie Patologică a SCJU Târgu Mureș se dorește identificarea unor noi metode de identificare a biomarkerilor moleculari, la pacienții cu cancer gastrointestinal, din salivă, urină și sânge, folosind senzori stocastici. Senzorii stocastici sunt sintetizați de către coordonatorul de proiect de la București, prof. dr. Raluca-Ioana van Staden, care este câștigătoarea Trofeului de Aur la Salonul de Inventică de la Geneva pentru inventarea senzorului de diagnosticare a cancerului în șase minute. Acesta poate fi introdus în proba de sânge, salivă, țesut fără o prelucrare prealabilă a acestor probe biologice, măsurătorile efectuate cu acest senzor permițând identificarea și determinarea concentrației biomarkerilor.
Laboratorul de Oncopatologie moleculară din cadrul SCJU Târgu Mureș a fost înființat de către prof. dr. Simona Gurzu, șeful Serviciului de Anatomie patologică, după câștigarea în anul 2012 a unei burse de cercetare L’Oreal, în juriu fiind și prof. dr. Raluca-Ioana van Staden. Din acel moment, a început colaborarea între cele două institute, iar dotarea laboratorului a fost efectuată cu sprijinul UMFST Târgu Mureș. Laboratorul a devenit funcțional în 2017, când s-a alăturat echipei și un genetician, dr. Kovacs Zsolt. Cu sprijinul conducerii SCJU Târgu Mureș s-a suplimentat aparatura necesară, achiziționându-se un aparat de vidat pungi, pentru păstrarea țesuturilor în formalină, un congelator de păstrare a țesuturilor proaspete la -80°C, precum și un aparat de tip PCR.
”Din noiembrie 2018 am început să aplicăm în diagnostic ceea ce învățasem din cercetare. Scopul final al proiectului este sinteza senzorilor stocastici, pentru determinarea biomarkerilor moleculari neinvaziv și cu un preț cât mai mic. Până atunci, firesc este să compari rezultatele pe senzori stocastici cu determinările standard. Și ne-am gândit cum am putea ajuta, cu fonduri obținute din cercetare, pacientul. Am stabilit, împreună cu managerul spitalului, respectiv cu șefii de la secțiile de chirurgie o colaborare, cu acordul Comisiei de etică. De la pacienții cu cancer gastric și colorectal, operați în spitalul nostru, chirurgii trimit piesa proaspătă și putem să facem gratuit, fără costuri din partea pacientului, determinări de biologie moleculară”, a explicat prof. dr. Simona Gurzu.
Din luna septembrie 2019 s-a stabilit, în cadrul proiectului, și o colaborare cu o firmă privată prin care pacientului i se pot efectua gratuit determinări de biomarkeri tumorali din sânge. Astfel, în paralel, se determină biomarkerii din sânge și țesut și în același timp se trimit produse biologice la București, unde, prin metode chimice/biochimice se încearcă sintetizarea unor senzori neinvazivi care să scadă costurile de determinare a acestor biomarkeri. Practic, se dorește sintetizarea unui aparat care să determine cu un preț mai scăzut ceea ce în prezent se determină prin tehnici moleculare scumpe.
Demersuri pentru decontarea analizelor prin program național
În urma acestor determinări pacientul primește un buletin histopatologic complex, în care are atât diagnosticul histopatologic cât și informația moleculară de care are nevoie pentru terapia personalizată. Cu acest buletin se poate prezenta în oricare spital de oncologie din țară și poate beneficia de terapia care în România este decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Ceea ce nu este decontat sunt aceste determinări moleculare, care de regulă se fac în privat, fiind plătite de pacient, sau uneori sunt compensate de către firmele de medicamente, distribuitoare de medicație țintită. Însă există și pacienți care nu pot suporta aceste costuri sau nu se prezintă pentru preluarea țesutului necesar determinărilor.
Prin urmare, s-au făcut demersuri la nivelul Ministerului Sănătății și a CNAS pentru ”un program național de oncologie prin care să se poată face gratuit aceste determinări în centrele în care există dotări”.
”Putem asigura pentru patru ani de zile determinările de biologie moleculară, proiectul se va finaliza în anul 2022. Și ne-am gândit ce se va întâmpla ulterior. Am încercat să convingem Ministerul Sănătății să introducă în contractul cu CNAS aceste determinări. Am reușit să trecem propunerea de Comisiile Naționale de Anatomie Patologică și Oncologie și, în prezent, documentația este la CNAS. Am propus un program național de oncologie prin care să se poată face determinări gratuite în centrele în care există dotări. Acum s-a schimbat conducerea la CNAS, astfel că va trebui să reîncepem demersurile și sperăm să fie cu succes pentru ca pacientul oncologic să poată fi tratat în România și să beneficieze gratuit și în timp util de toate determinările de care beneficiază și în afara țării”, a adăugat prof. dr. Simona Gurzu.
Terapie țintită pe baza unor algoritmi clari și bine stabiliți
În cazul pacientului cu cancer, medicația biologică asigură o calitate a vieții foarte bună și supraviețuirea crește semnificativ. Iar prin aceste determinări de biologie moleculară se poate identifica exact tipul de terapie care să inhibe celula canceroasă.
”Spre exemplu, în cancerul de colon determinările de tratament vizează două gene: KRAS și BRAF. La pacienții care nu prezintă mutații ale genei KRAS se poate administra tratamentul cu Cetuximab sau derivați care inhibă gena EGFR. Dacă prezintă mutații atunci nu pot primi tratamentul pentru că nu îmbunătățește calitatea vieții și nu răspund la tratament. Mai există gena BRAF, care este mutantă de obicei la pacienții cu instabilitate microsatelitară (MSI). Am reușit să convingem conducerea SCJU Târgu Mureș să asigure fondurile pentru determinarea statusului MSI prin metode imunohistochimice. Dacă pacientul prezintă status MSI nu poate primi tratamentul cu 5-Fluorouracil, care se administrează de obicei la acești pacienți. Dacă este mutant la gena BRAF, în stadiu metastatic, primește medicamente anti-BRAF”, a explicat prof. dr. Simona Gurzu.
Noi echipamente performante
Pe viitor, cu ajutorul echipamentelor ce urmează să fie achiziționate, se va putea identifica cu exactitate și doza de tratament țintit, nu doar tratamentul. În dotarea Laboratorului de Oncopatologie moleculară va intra un secvențiator genic de tip Sanger, care va putea identifica dintr-o singură probă mutațiile unui panel de gene, care este locul mutației, tipul de mutație, se vor putea secvenția exonii și identifica exonul mutant. În unele tipuri de cancer, se va putea stabili, de către oncolog, doza pe care pacientul poate să o primească în funcție de exonul interesat.
Un alt aparat care va fi achiziționat anul viitor este necesar testării calității ADN-ului din proba existentă, înainte de determinarea de biologie moleculară, care este costisitoare. În cazul în care ADN-ul este deteriorat, dacă se trece la determinarea de biologie moleculară rezultatul poate fi fals pozitiv sau fals negativ ori poate să nu fie identificată gena mutantă.
”Ambiția este să aducem în sistemul de stat examinările genetice și pe viitor, în afară de cancerele gastrointestinale, ar trebui să avem un panel pe patologia ginecologică, hematologică, neurologică, melanoame, un panel minim pe toate tumorile solide”, este dorința prof. dr. Simona Gurzu.
Sistem de arhivare digitală a țesuturilor
Un alt proiect ambițios este implementarea unei arhive digitale a țesuturilor care se stochează în arhiva de anatomie patologică, aparatura fiind deja achiziționată.
În cadrul aceluiași proiect, alături de sprijinul UMFST ”George Emil Palade” Târgu Mureș s-a achiziționat un dispozitiv de imprimare de coduri de bare pe casetele blocurilor de parafină, care trebuie stocate pe o perioadă de 30 de ani, iar consumabilele vor fi asigurate de către SCJU Târgu Mureș.
”Pe aceste casete se va imprima un cod de bare care va fi scanat de un sistem care favorizează formarea unei baze de date automate și apoi cu un scaner, dacă vrei să cauți un astfel de bloc în arhivă, poți să-l identifici după codul de bare. Sunt foarte multe situații în care pacientul a trăit 4-5 ani fără o recidivă a tumorii, după 4-5 ani apare o metastază și trebuie să fie revăzut țesutul inițial. În momentul acela pacientul vine și cere blocul de parafină sau solicită investigații suplimentare din acel țesut, la indicația oncologului. Încercăm să punem blocul la dispoziția pacientului în aceeași zi”, a conchis șeful Serviciului de Anatomie Patologică a SCJU Târgu Mureș.
Arina TOTH
(Articol publicat în ediția print TB 92 – ianuarie/februarie 2020)
