Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

[Enjoy Transylvania!] Biblioteca „Teleki-Bolyai”, un fond de carte extraordinar

Biblioteca „Teleki” a fost naţionalizată în anul 1951. În anul 1955 a fost mutată în această clădire cea de-a doua colecţie însemnată, Biblioteca „Bolyai”, biblioteca fostului Colegiu Reformat din localitate (Liceul Bolyai), purtând numele celor doi matematicieni Bolyai, care au trăit şi activat în oraşul Târgu Mureş. În 1962, cele două colecţii au fost unificate sub numele de Biblioteca „Teleki-Bolyai”, devenită din anul 1974 o secţie a Bibliotecii Judeţene Mureş. Biblioteca „Teleki-Bolyai” este situată pe strada Ștefan cel Mare, în apropierea Liceului Teoretic „Bolyai Farkas”.

Cu un fond de 250 000 de volume, toate la dispoziția cititorilor, Biblioteca Teleki, este vizitată anual de câteva mii de turiști. Aceștia sunt întâmpinați de angajații bibliotecii și sunt conduși prin sălile clădirii unde pot vedea expoziția permanentă de carte veche, o sală-muzeu dedicată celor doi matematiciei Bolyai Farkas și fiului acestuia Bolyai János, unul dintre cei care au creat geometrie neeuclidiană, simultan, dar independent de Lobacevski și Carl Friedrich Gauss.

De asemenea, biblioteca deservește annual 250-300 de cititori care vin să consulte volumele din fondurile acesteia pentru studii de specialitate.

Fond valoros de carte românească veche

În colecția Bibliotecii „Teleki-Bolyai” găsim tipărituri vechi româneşti, cum sunt: „Cartea românească de învăţătură sau Cazania lui Varlaam” (Iaşi, 1643) și „Noul Testament de la Bălgrad” (Alba-Iulia, 1648). Sau Biblia de la București”, prima traducere integral în limba română a Bibliei, editată în 1688. Ediția este cunoscută și sub denumirea „Biblia lui Șerban Cantacuzino” și este scrisă cu caractere chirilice.

Cărți despre care auzim la orele de limba română din liceu, dar nu știu câți dintre noi știam că le putem vedea și, pe undele, chiar răsfoi la Biblioteka Teleki. Cartea românescă veche formează un domeniu aparte, cu cele 231 de tipărituri aparţinătoare secolelor 17-19, editate la Iaşi, Snagov, Buzău, Râmnic, Sibiu, Braşov, Alba-Iulia, Buda sau Viena.

Kovács György m-a condus prin sălile bibliotecii și mi-a vorbit despre câteva dintre cărțile expuse. Primul volum pe care mi l-a arătat a fost „Biblia de la București”, prima traducere integral în limba română a Bibliei, editată în 1688. Ediția este cunoscută și sub denumirea „Biblia lui Șerban Cantacuzino” și este scrisă cu caractere chirilice.

Cărţi vechi maghiare, multe unicate

Cel mai vechi manuscris din fondul Bibliotecii Teleki este Codicele Koncz, din prima jumătate a secolului al 14-lea. Codicele conţine textul bibliei în limba latină. „Însemnările marginale ale acestui exemplar sunt considerate al şaselea monument de limbă maghiară”, conform site-ului bibliotecii.

Fondul bibliotecii cuprinde sute de exemplare de cărţi vechi maghiare, multe dintre ele fiind unicate. Cea mai veche carte în limba maghiară este opera lui Benczédi Székely István, „Chronica ez vilagnak yeles dolgairól” (Cronica lumii. Cracovia, 1559). „Dintre unicate menţionăm manualul de logică al cărturarului transilvănean Apáczai Csere János, tipărit la Alba-Iulia în 1654 şi volumul de poezii al lui Balassi Bálint, editat la Bardejov la mijlocul secolului al 17-lea”, aflăm tot de pe site-ul telekiteka.ro.

Declarația de Independență

La Biblioteca Teleki veți descoperi o copie după Declarația de Independență a Statelor Unite. Copia din Târgu Mureș, realizată de John Binns, a fost tipărită în anul 1819 în Philadelphia de James Potter, fiind conformă cu originalul Declarației de Independență, semnată la 4 iulie 1776 de către fondatorii SUA.

În colecția bibliotecii se află și volumul „A Dictionary Tibetan and English”, Calcutta, 1834. Kőrösi Csoma Sándor, născut în 1784 în Chiuruș, comitatul Trei Scaune, acum o localitate componentă a orașului Covasna, a pornit într-o călătorie în Asia în căutarea originilor poporului maghiar. Exploratorul și filologul secui din Transilvania a ajuns până în Tibet și în India, fiind considerat „părintele tibetologiei”. A publicat prima gramatică a limbii tibetane, „A Grammar of the Tibetan Language” și un an mai târziu un dicționar tibatano-englez.  Sándor Kőrösi Csoma a murit în Darjeeling, India, unde a și fost înmormântat.

Valentin COVACIU

(Din ediția specială TB 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – 14 mai-10 iunie 2019)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

În Ungaria, la vama Petea - Csengersima, are loc o revizia tehnică totală a cântarelor. Trafic mult îngreunat pentru automarfare.

Articolul următor

La Timişoara se va ridica, cu bani de la CNI, cel mai mare cămin studenţesc din România, cu 902 locuri

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share