Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Din bani de la buget şi din fonduri europene: Infrastructura medicală din Timişoara se dezvoltă în ritm rapid

Infrastructura medicală a Timişoarei a beneficiat în ultima perioadă de investiţii importante în domeniul medical. Desigur, cele mai importante sunt în sectorul public, dar nici cel privat nu este lipsit din lista obiectivelor în care s-au investit bani serioşi, în Timişoara.

Cele mai importante investiţii au fost efectuate sau urmează să fie realizate în cadrul secţiilor aparţinând Spialului Clinic de Urgenţă Judeţean Timişoara. Aflat în administrarea Consiliului Judeţean Timiş, acesta preia pacienţi din toată zona de vest a ţării. Nu sunt trataţi doar timişeni, orice caz mai dificil este trimis direct aici, iar unitatea medicală, deşi în denumire apare ca „judeţean”, este, de fapt, unul clar regional.

În condiţiile în care Timişoara nu a fost nici măcar menţionată pe lista spitalelor regionale imaginare ale României, investiţiile în Spitalul Judeţean sunt determinante pentru asigurarea unui act medical de calitate. Zeci de mii de pacienţi din toată zona de vest, dar nu numai, ajung să fie trataţi la unitatea medicală timişoreană.

Peste 5 milioane pentru UPU

Fondurile europene nerambursabile sunt bine ţintite pentru a asigura dezvoltarea infrastructurii medicale timişorene. În această idee, Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Timişoara va fi extinsă cu un nou corp de clădire, urmând să ofere condiţii mai bune atât pentru pacienţii care sosesc aici, dar şi pentru personalul medical şi pentru aparţinătorii pacienţilor.

Valoarea contractului este de 5,1 milioane de lei, din care jumătate provin din fonduri europene, 2% de la bugetul Consiliului Judeţean Timiş, administratorul spitalului, iar restul de 48% din fondurile bugetului de stat. Durata contractului de execuţie este de 24 de luni, acesta incluzând proiectarea şi execuţia.

„Va fi realizată modernizarea corpului existent şi extinderea cu un nou corp, cu 800 de metri pătraţi, dispuşi pe trei nivele, şi dotarea cu aparatură medicală performantă, pe domeniul urgenţelor”, a declarat, Călin Dobra, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.

Cel mai fericit de noua extindere e Mihai Grecu, şeful Unităţii de Primire a Urgenţelor.

„Va avea loc o creştere cu 25% a posturilor de lucru existente. Al doilea aspect este crearea unui circuit funcţional legat de triajul cazurilor sosite. De asemenea, vor asigura confort sporit pentru pacienţi şi aparţinători. Prin mutarea unor spaţii administrative de la UPU, putem face loc unor noi posturi de lucru, cinci sau şase în plus. Aici se asistă în jur de 74.000 de pacienţi într-un an. Aceasta înseamnă destul de mult pe 24 de posturi de lucru avute acum. Ei vin în medie cu un aparţinător, deci sunt 150.000 de oameni, plus personal propriu, alţi medici specialişti din spital, care trec pe la unitatea de urgenţe”, a subliniat, la rândul său, Mihai Grecu.

Funcţionale şi nu prea

România oferă în acest moment, prin intermediul noului centru de mari arşi de la Timişoara, inaugurat în toamnă, condiţii mai bune pe acest segment spitalicesc decât cunoscuta AKH din Viena, spun specialiştii.

În urma unei investiţii de cinci milioane de euro, Timişoara are în acest moment cel mai mare centru de tratare a marilor arşi din România. Acesta funcţionează la Casa Austria, în cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, şi oferă condiţii la nivel european pentru tratarea pacienţilor care au suferit arsuri grave. Consiliul Judeţean s-a ocupat de amenajare, iar Ministerul Sănătăţii de dotarea cu aparatură.

„Acest tip de pacienţi au nevoie de un nivel maxim de protecţie, diferit de tot ce se oferă la orice alte intervenţii. În cadrul acestor saloane de găzduire a marilor arşi se pot efectua şi mici intervenţii chirurgicale, există inclusiv aparat de anestezie, pacientul poate fi intubat”, a mai declarat Craina.

Finanțare pentru Spitalul Municipal

Tot la fonduri europene a apelat şi Primăria Timişoara, pentru reabilitarea Spitalului Municipal, pe care îl are în subordine. De asemenea, sume importante de bani au fost ghidate spre domeniul medical.

Spitalul Municipal Timişoara are o mare deficienţă, funcţionează în sistem pavilionar în nenumărate locaţii din Timişoara, multe dintre acestea în clădiri vechi. Într-o asemenea locaţie, una super-centrală, ce-i drept o bijuterie arhitectonică, dar un dezastru din punct de vedere al circuitelor medicale, este Clinica ORL. Se ajunsese în situaţia ridicolă în care operaţiile efectuate erau realizate „la rând” în număr limitat, pentru că pacienţii ieşiţi din operaţie rămâneau la etajul unde se afla sala de operaţii pentru simplul motiv că tărgile cu care ei ar fi trebuit să fie duşi în saloane nu puteau trece pe scările clădirii din anii 1900. Iar până nu se elibera un loc la terapie intensivă nu se putea face o altă operaţie.

În urma unei finanţări în valoare de 1,8 milioane de lei din bani de la bugetul local al Timişoarei, saloanele şi spaţiile de baie, dar şi coridoarele Clinicii ORL, au fost complet renovate. Dar, cel mai important, la spital a fost instalat un nou lift, care va permite şi transportul pacienţilor aflaţi pe tărgi.

Aceeași clinică va beneficia şi de un proiect de finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, de un nou Ambulatoriu de specialitate, după extinderea şi reabilitarea parterului clădirii. Contractul, în valoare de 10,5 milioane de lei, va duce la ridicarea unei noi clădiri, cu parter şi patru etaje, dar şi la dotarea cu mobilier şi aparatură de ultimă generaţie, care va asigura servicii mai bune şi diagnostice mai rapide pentru pacienţi. Va avea loc reabilitarea parterului și extinderea sa pe verticală, rezultând o clădire cu parter și patru etaje, cu o suprafață construită desfășurată pe 865 de metri pătrați.

Achiziţie de milioane de euro în sectorul privat

Una dintre cele mai cunoscute maternităţi private din zona de vest a României, Athena Timişoara, a intrat în urmă cu mai mulţi ani într-un imens scandal şi a devenit istorie. Dar, în urma acesteia a rămas o superbă clădire-spital, construită aşa cum trebuie pentru o unitate medicală. După câţiva ani de aşteptare, aceasta a fost preluată de un grup de medici care deţineau mai multe clinici private în Timişoara şi a devenit spitalul Premiere.

Acesta a atras interesul „greilor” din sectorul medical privat al României, iar spitalul timişorean a fost preluat până la urmă de reţeaua de sănătate Regina Maria. În prima parte a anului 2019, Regina Maria a intrat şi pe piața de imagistică din județul Timiș, prin preluarea centrelor de Radioimagistică dr. Bîrsășteanu și Telescan, care numără patru unități specializate.

Spitalul Première dispune de ambulatoriu integrat, laborator propriu de analize medicale și un centru performant de imagistică, dotat cu RMN și CT. Spitalul are o suprafață de 5.300 mp, o capacitate de 134 de paturi și dispune de 6 săli de operație și bloc de nașteri. Aici au loc peste 2.500 de intervenții chirurgicale și 1.400 de nașteri în fiecare an.

Se „bat” în maternităţi

În acest moment, Timişoara dispune de două maternităţi, una în administrarea primăriei, cea de a doua de CJ Timiş. „Concurenţa” dintre cele două instituţii administrative, fiecare aflată în tabere politice diferite, a fost una extrem de benefică pentru infrastructura medicală a oraşului!

Iar aceasta se vede şi în ceea ce priveşte maternităţile. Consiliul Judeţean a scris şi câştigat un proiect european transfrontalier, România-Ungaria, în urma căreia se va ridica o nouă maternitate, în cadrul Spitalului Judeţean. De cealaltă parte, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, nu s-a lăsat şi a anunţat, la rândul său, o nouă maternitate, desigur, realizată de primărie.

„În 2020 vom ajunge, dacă licitaţia va decurge normal, să demarăm lucrările”, a spus Robu. Doar că, deocamdată, nu ştim din ce bani se va ridica noua clădire-spital. Maternitatea se va întinde pe o suprafaţă de 15.000 mp de teren şi va avea 10 săli de naşteri. Va avea 6 etaje, va dispune 236 de paturi, din 150 pentru obstretică-ginecologie, 16 pentru terapie intensivă, iar restul pentru neonatologie. Costurile de ridicare a maternităţii sunt de aproximativ 20 de milioane de euro, dar finanţarea nu poate fi asigurată pe fonduri europene, spre deosebire de maternitatea ridicată de CJT.

De cealaltă parte, CJ Timiş îşi vede de treabă, are bani şi, probabil, în curând va începe şi construcţia. Aceasta pentru că se va evita celebra etapă a contestaţiilor la licitaţia de atribuire. Un grup de cinci firme a depus singura ofertă pentru ridicarea maternităţii noi.

Investiția se ridică la peste 50.000.000 lei, TVA inclus, finanțarea fiind deja asigurată pe programul Interreg V-A România-Ungaria. Noua clinică de Obstetrică-Ginecologie va oferi servicii de îngrijire medicală de o calitate superioară. Ca element de noutate, se vor putea realiza proceduri de inseminare in vitro, care nu pot fi efectuate în maternitatea actuală. Aceasta va avea o suprafață desfășurată de 6.000 m2, cu o suprafață utilă de 4.761 m2. Durata efectivă de realizare a investiției, de la demararea lucrărilor, este de 24 luni.

Maternitatea construită de CJ Timiș va cuprinde, printre altele, compartimente de fertilizare în vitro, obstetrică-patologică, ginecologie, chirurgie laparscopică și histeroscopică, obstetrică fiziologică și de spitalizare de zi. De asemenea, sunt prevăzute compartimente de terapie intensivă, prematuri, nou născuți eutrofici, cât și facilități pentru însoțitori. Maternitatea va avea și o secție ATI, bloc operator, săli de nașteri și camere de gardă.

(Articol publicat în ediția print TB nr. 92 – ianuarie/februarie 2020)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Producătorul orădean de volane pentru Porsche a angajat muncitori din Sri Lanka

Articolul următor

[Enjoy Transylvania!] “Teleki-Bolyai” Library, an extraordinary book fund

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Ne dorim să fim punctul de contact pentru toți cei care vor să facă transformarea digitală – care este un drum lung și dificil, dar și să găsim cele mai bune servicii pentru a facilita acest proces”, a rezumat coordonatorul The European Digital Innovation Hub in Transilvania (TEDIHT), Bianca Muntean, manager al Transilvania IT Cluster (TITC).
Citeste mai mult

“Bursa digitală” a Clujului

Mai multe entități și furnizori IT&C și-au pus în gând să ridice nivelul de digitalizare a IMM-urilor din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share