Infrastructura Investitii Judete Mediu Ultimele stiri

Infrastructura de apă și canalizare în Transilvania: miliarde de euro pentru apă curată și sanitație

„Apă curată și sanitație” este denumirea celui de-al șaselea obiectiv din 17 identificate în total în Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. După integrarea României în Uniunea Europeană, mai întâi prin Programul Operațional Sectorial (POS) „Mediu” și ulterior prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) țara a beneficiat de miliarde de euro pentru atingerea acestui obiectiv. În această ediție ne-am propus să vedem la ce etapă am ajuns, care sunt zonele cu cele mai mari investiții și cât a mai rămas pentru atingerea rezultatelor dorite – alimentare cu apă și canalizare pentru toți.

Securitatea alimentării cu apă potabilă este un principiu recunoscut la nivel internațional, care stă la baza producției, distribuției, monitorizării și analizei parametrilor apei potabile. România a ratificat Protocolul privind apa și sănătatea al Organizației Mondiale a Sănătății în anul 2000, iar în 2017 a modificat Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, astfel că planurile de siguranță a apei vor deveni obligatorii, începând din 2021, pentru sistemele de aprovizionare cu apă potabilă colective sau individuale, care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1.000 m³/zi sau care deservesc mai mult de 5.000 de persoane.

Prin Tratatul de Aderare la UE, România și-a asumat îndeplinirea unor obligații privind implementarea acquis-ului de mediu. Cea mai mare parte a alocării financiare pentru sectorul de mediu a fost orientată spre investițiile de conformare cu prevederile acquisului comunitar în domeniul alimentării cu apă potabilă, al colectării și epurării apelor uzate urbane și al gestionării deșeurilor.

Situația României

Când a fost elaborată strategia pentru POIM 2014-2020, aceasta a ținut cont de nevoile de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat. Dintre provocările de dezvoltare identificate la nivel național, cinci în total, două au fost cele care au constituit priorități de finanțare: Infrastructura și Resursele. Totodată, patru obiective tematice din 11 au atras cele mai multe finanțări europene, unul dintre ele fiind cel privind „promovarea investițiilor în sistemele de apă și apă uzată (…)”.

România a întreprins și alte acțiuni pentru îmbunătățirea calității apei și a accesului la infrastructura de alimentare cu apă. Astfel, la începutul anului 2019 un număr de 10.293.041 locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare, aceștia reprezentând 52,7% din populația rezidentă a României. În ceea ce privește epurarea apelor uzate, populația conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare a fost de 10.035.288 persoane, reprezentând 51,4% din populația rezidentă a țării. Creșterile au fost determinate de racordarea populației la rețelele de canalizare nou construite, respectiv de punerea în funcțiune a unor noi stații de epurare a apelor uzate.

În mediul urban situația este comparabilă cu celelalte state ale UE, unde peste 90% sunt conectați la rețeaua de apă. În schimb, în mediul rural rata conectării este doar de aproape o treime, sub nivelul mediei UE.

La sfârșitul anului 2019 în România erau în execuție investiții în apă și canalizare de aproximativ 5,71 miliarde de euro, din care 3,4 miliarde de euro prin POIM, gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, și aproape două miliarde de euro prin PNDL și 0,44 de miliarde prin PNDR. Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, spunea că autoritățile estimează că la finalizarea acestor investiții procentul de racordare a populației la apă să fie de 80%. „Pentru aglomerările de peste 10.000 de locuitori echivalenți estimăm că procentul de conectare a populației la canalizare, stații de epurare și tratare a apei să ajungă la 95-98%, iar pentru aglomerări între 2.000 și 10.000 de locuitori echivalenți estimăm un procent între 55 și 60%”, a spus Caraman la Forumul Regional al Apei Dunăre-Europa de Est 2019.

Cei responsabili sunt cei cu banii

Pentru sectorul de apă/apă uzată, alocarea financiară pentru 2014-2020 a fost estimată inițial la 13,8 miliarde de euro (5,8 miliarde euro pentru apă potabilă și 8,03 miliarde euro pentru apa uzată) – estimare care a luat în considerare finalizarea obiectivelor de investiții finanțate prin POS Mediu 2007-2013. Până anul trecut aproape 2 milioane de cetățeni români au avut acces la apă și infrastructura de apă datorită implementării proiectelor finanțate din fonduri europene.

Din lista proiectelor majore care au fost identificate la începutul exercițiului financiar european pentru a fi implementate pe parcursul perioadei de programare s-au numărat 71 de proiecte privind infrastructura de apă, apă uzată și canalizare. Dintre acestea, 28 sunt din regiunea vestică a țării – regiunile Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș.

În ultima ședință a Guvernului din 2019 ministrul Fondurilor Europene atrăgea atenția că la nivel național 23 de proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro din cadrul POS Mediu erau întârziate. Ele vizau un număr de peste 617 localități și un număr de 4,4 milioane de locuitori. Printr-o ordonanță de urgență acestea au fost deblocate.

Operarea investițiilor este asigurată de operatorii regionali deja creați prin proiectele finanțate din fonduri europene pre și post aderare. Majoritatea acestor operatori asigură și preluarea localităților de mici dimensiuni, mai puțin profitabile, dar care trebuie să se conformeze cu prevederile directivelor europene. Pentru conformarea tuturor localităților s-au extins Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară și aria de acoperire a Operatorilor Regionali de Apă prin preluarea acestor localități, în principiu fără a fi create asociații noi și fără preluări de localități între operatorii deja creați.

Cel mai mare proiect, la Cluj

Asociația Română a Apei (ARA) este o asociație profesională care stă la baza conectării comunității ample de profesioniști din domeniul apei, la nivel național și internațional. Aceasta reprezintă interesele operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare, dar și susține, conform statutului său, acțiunea pentru modernizarea și dezvoltarea acestui sector de activitate la nivelul normelor și standardelor Uniunii Europene și internaționale.

Consiliul Operatorilor Furnizori de Servicii de Alimentare cu Apă și Canalizare este structura de specialitate din cadrul ARA, alcătuită din managerii operatorilor de servicii de alimentare cu apă potabilă și de canalizare. În țară activează în prezent 48 de operatori, dintre care 16 în județele din Transilvania și Banat: este vorba despre Apa CTTA SA – Alba Iulia (Alba), Compania de apă Arad SA (Arad), Compania de apă Oradea SA (Bihor), Apă Canal Nord-Vest SA Borș (Bihor), Aquabis SA (Bistrița-Năsăud), Compania de apă Brașov SA (Brașov), Compania de apă Someș SA (Cluj), Compania de Apă Arieș SA, Turda (Cluj), SC Gospodărie Comunală SA, Sfântu Gheorghe (Covasna), Harviz SA, Miercurea Ciuc (Harghita), Apa Prod SA, Deva (Hunedoara), Apa Serv SA, Valea Jiului (Hunedoara), Compania Aquaserv SA, Târgu Mureș (Mureș), Apa Canal SA, Sibiu (Sibiu), Compania Apa Târnavei Mari SA, Mediaș (Sibiu) și Aquatim SA, Timișoara (Timiș).

În anul 2006, Compania de Apă Someș din județul Cluj a devenit primul operator regional din România care deservea concomitent două județe – Cluj și Sălaj. La sfârșitul anului 2019, compania deservea opt municipii și orașe din județele Cluj și Sălaj (Cluj-Napoca, Huedin, Gherla și Dej, respectiv Zalău, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei și Jibou) și 268 localități rurale din județele Cluj, Sălaj și Mureș. În virtutea acestui fapt, operatorul se află în topul furnizorilor care au reușit să atragă cei mai mulți bani de la UE: la sfârșitul anului 2018 acesta a câștigat un proiect european de 355,6 milioane de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii de apă și apă uzată din 174 de localități din județele Cluj și Sălaj, prin extinderea și dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă potabilă și asigurarea colectării și epurării apelor uzate. A fost cea mai mare finanțare obținută vreodată de un operator de servicii din România în perioada postaderare.

Ținte pentru 2030

Revenind la Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, amintim că printre țintele identificate spre care România vrea să tindă în următorii 10 ani se numără creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile industriale, comerciale și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tratate și reciclate în perspectiva atingerii obiectivelor economiei circulare, precum și creșterea substanțială a eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele și asigurarea unui proces durabil de captare și furnizare a apei potabile, pentru a face față deficitului de apă. De asemenea, autoritățile și-au propus să conecteze gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%, să crească accesul la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate și să realizeze accesul la condiții sanitare și de igienă adecvate și echitabile pentru toți, acordând o atenție specială celor în situații vulnerabile.

Date statistice

Conform datelor Institutului Național de Statistică publicate în vara anului trecut, lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile era de 84.504,4 km, iar cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din toată țara a fost la sfârșitul anului 2018 de 751,8 milioane de mc. Din această cantitate, apa potabilă distribuită pentru uz casnic a fost de 566,8 milioane de mc, reprezentând 75,4% din total. De asemenea, proporția apei potabile distribuită consumatorilor care au instalate apometre, în totalul distribuit, este de 95,0%, diferența de cantitate de apă potabilă distribuită fiind înregistrată în sistem „paușal”.

Totodată, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriile populației și din unitățile economice și sociale, s-a desfășurat în 315 municipii și orașe și în 990 comune. Lungimea totală a rețelei de canalizare a fost de 38.449,1 km, din care 25.475,8 km în municipii și orașe.

În anul 2018, în mediul urban populația conectată la canalizare a fost de 9.400.517 persoane, reprezentând 89,5% din populația rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 892.524 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 9,9% din populația rezidentă rurală a României.

Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile (an: 2018):
– Timiș: 3.478 km
– Cluj: 3.052 km
– Arad: 3.052 km
– Bihor: 3.041 km
– Mureș: 2.385 km
– Maramureș: 2.393 km
– Brașov: 2.155 km
– Hunedoara: 1.950 km
– Alba: 1.906 km
– Satu Mare: 1.810 km
– Sibiu: 1.651 km
– Harghita: 1.610 km
– Bistrița-Năsăud: 1.432 km
– Sălaj: 1.394 km
– Covasna: 742 km
(Sursa: Institutul Național de Statistică)

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (an: 2018):
– Timiș: 1.688 km
– Cluj: 1.569 km
– Bihor: 1.397 km
– Mureș: 1.327 km
– Sibiu: 1.295 km
– Arad: 1.286 km
– Brașov: 1.201 km
– Hunedoara: 1.148 km
– Harghita: 1.025 km
– Satu Mare: 965 km
– Maramureș: 946 km
– Bistrița-Năsăud: 887 km
– Alba: 850 km
– Covasna: 574 km
– Sălaj: 515 km
(Sursa: Institutul Național de Statistică)

(Articol publicat în ediția print TB nr. 94 – mai/iunie 2020)

Related posts

Perla turistică a Transilvaniei își redeschide porțile spre adâncuri

Nora Dumitrescu

Reşita a semnat două noi contracte de finanţări europene pentru 117 milioane de lei

Robert Bloancă

Aquaparkuri și hoteluri închise în Oradea și Băile Felix din cauza COVID 19

Traian Dan

Circa 70% din exporturile moldovenești ajung în UE, iar livrările către CSI continuă să scadă

redactia

Tarom, din nou pe Aeroportul Arad după 15 ani

redactia

Încă 50.000 de euro de la GapMinder pentru startupul cu cea mai accelerată evoluție

Ligia Voro

Proiectul BRUA al Transgaz, un pas important

Stefana Muresan

Marcel Boloş pregătește patru mari proiecte axate pe cercetare și tehnologii

Traian Dan

Ikea, magazine în Timișoara și Brașov, până în 2020

Stefana Muresan

Banca Transilvania a bătut palma cu APIA

Nora Dumitrescu

Sibiu Jazz Competition 2019 și-a ales câștigătorii

Papuc Irina

Călătorie de afaceri pentru antreprenori în Nepal

Ligia Voro

Ministerul Muncii: peste 1 milion de contracte au fost suspendate și peste 200.000 – încetate, de la începutul crizei Covid-19. Distribuția pe domenii

Papuc Irina

Relaxarea normelor pentru companiile farmaceutice: Consiliul Concurenței le permite să acționeze astfel încât să nu existe întreruperi în aprovizionarea cu medicamente

Ion Surdu

Banca Transilvania, primul brand bancar românesc care intră în top 500

Stefana Muresan

Preotul cofetar din Cluj face praline din ciocolată cu foiţă de aur sub formă de inimioare şi diamante

redactia

Dacia a lansat shoowcar-ul Dacia Spring – maşina 100% electrică

Traian Dan

Cultura porumbului, provocările momentului

Ligia Voro

Studiu eJobs: 6 din 10 angajați plănuiesc să-și schimbe jobul în următorul an

redactia

Mulberry Development a dat în folosință ISHO Parking

Ligia Voro

Întreprinzătorii din Ardeal, conectați cu businessmenii din SUA

Nora Dumitrescu

Patru orașe din Transilvania vor avea reîncărcare pentru vehicule electrice

Nora Dumitrescu

ARL Cluj (Strabag), lucrări de 2,3 mil. euro pentru apă și canalizare în Bistrita-Nasaud

Stefana Muresan

Transportatorul International Alexander din Arad a ajuns la afaceri de 70 mil. euro în 2018

Stefana Muresan

Leave a Comment