Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

[Enjoy Transylvania!] Bistrița-Năsăud, un județ cu tradiții de Cartea Recordurilor

Bistrița-Năsăud, un ținut în care trecutul și prezentul se armonizează precum culorile într-o pană de păun. Pana de păun se vede la intrarea în județ, dar și pe mândrele pălării de sărbătoare și joc ale feciorilor din Salva, Mocod, Rebrișoara, Coșbuc.

Semn de distincție, dar și de bunăstare coroanele din pene de păun cu câte trei, patru sau mai multe rânduri de pene de pe pălăriile tinerilor au devenit cu timpul embleme ale tradiției bistrițene. Bistrița-Năsăud este un ținut cu peisaje pitorești care îmbină munții ce o mărginesc la Nord și Nord-Est cu Maramureșul și Bucovina, cu colinele și dealurile în care se pierde spre marginile sudică și vestică la învecinarea cu Mureșul și Clujul. Satele de munte răsfirate pe înălțimi, cu casele pitorești păzite de pădure, în care au locuit țăranii, minerii și grănicerii de pe vremea Imperiului, orașele cu populații amestecate, adânc marcate de stilul vechilor coloniști germani, comunele cu oameni harnici și săritori ne arată un spațiu cuceritor și prietenos în care oamenii se simt bine așezați în matca vieții lor tradiționale și unde străinul este întâmpinat cu ospitalitate și bunăvoință.

Acest județ este locul de baștină și de inspirație pentru George Coșbuc, Liviu Rebreanu și tot de aici vin și versurile imnului național scrise de Andrei Mureșanu.

Se mândresc cu asta și pun mare preț pe cultură, tradiție, învățătură, fiind un județ cu mari oameni ai cuvântului, cântului și academicieni de seamă.

Bistrița-Năsăud are o tradiție bogată care a învățat locuitorii săi să-și păstreze identitatea, firea și calitățile specifice, dar care a permis, de asemenea, celor aduși pe acolo de schimbările majore ale istoriei, precum și celor sosiți de bunăvoie să rămână ei înșiși. Pentru că aici respectul naște respect, la politețe se răspunde cu politețe, iar diversitatea aduce frumusețe și bogăție.

Emblemele tradiționale ale acestui județ, care îl fac distinct și îi conferă particularitate în Transilvania și în țară, nu au pierdut bătălia cu timpul, ci au reușit să-și păstreze autenticitatea. Frumusețea satelor, a comunelor și orașelor s-au dezvoltat și conservat concomitent, iar schimbările specifice standardelor moderne nu au distrus zestrea moștenită de la îndelungata noastră istorie.

Oamenii Bistriței, ai Năsăudului, ai Bârgăului, Ciceului, Călimanilor și Câmpiei au înțeles că promovarea valorilor moștenite – adevărata noastră ladă de zestre primită de la înaintași – este o obligație pentru cei care au privilegiul de a administra aceste zone. Locuitorii acestei zone sunt mândri de moștenirea lor și gata să lucreze pentru dezvoltarea județului Bistrița-Năsăud în direcția pe care o reclamă apartenența la o țară europeană în secolul XXI. Știu că sunt o parte a unui întreg regional, național și european, și încearcă să ofere ceva unic din tezaurul creat de-a lungul secolelor pe aceste locuri.

Maialul năsăudean, o sărbătoare patriotică a tinerilor

Maialul elevilor năsăudeni reprezintă una dintre cele mai îndrăgite serbări ale școlărimii năsăudene. Cultivate din patriotism şi cu mândria de-a fi cât poți de bun, neafectate de capriciile vremurilor, mereu renăscute şi îmbogăţite tradițiile au dat forță și continuitate istoriei de peste 150 de ani ai Gimnaziului/Liceului grăniceresc. Acestea au stârnit mereu setea de învăţătură, dorinţa de afirmare a elevilor, mângâind și nostalgia sau dorul de adolescență al absolvenților din toate promoțiile.

Sărbătoarea care are loc în fiecare an pe la mijlocul lunii mai își are originea într-un eveniment al istoriei naționale, fiind legată de aniversarea Marii Adunări de pe Câmpia Libertății de la Blaj, din 15 mai 1848, când mulțimile adunate acolo au strigat într-un glas: „Noi vrem să ne unim cu țara!”. Această sărbătoare se ținea inițial în Dumbravă, în partea vestică a Năsăudului, spre a fi ferită de privirile vigilente ale autorităților. Acolo se adunau elevii și profesorii după ce defilau în costume populare, în frunte cu fanfara, și sărbătoreau pașnic acest eveniment istoric cu puternică încărcătură simbolică și de mare tensiune sufletească. Parada populară și spectacolul elevilor năsăudeni s-au perpetuat de-a lungul timpului, ocazie pentru a defila în mândrele straie năsăudene.

Maialul anului 2017 a fost ocazia cu care județul Bistriţa-Năsăud a intrat în Cartea Recordurilor, stabilind două noi recorduri mondiale, respectiv „Cel mai mare număr de oameni care poartă simultan portul tradiţional românesc” şi „Cel mai mare dans popular românesc, realizat în sincron, de 9.506 oameni”. Bistriţa-Năsăud a reuşit această performanță după ce 9.506 persoane, îmbrăcate în costume populare tradiţionale, s-au adunat la Năsăud şi s-au prins într-un dans popular numit ”Roata de la Runc”, care se joacă în comuna Runcu Salvei.

(Din ediția specială a Transilvania Business Nr. 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – Mai/Iunie 2019)

Total
16
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Peste 300.000 de participanți la Gaming Marathon, cel mai mare festival online

Articolul următor

Ciprian Dan este noul președinte ABSL

Citește și:
Citeste mai mult

2.9 billion people still offline

New data from ITU suggest ‘COVID connectivity boost’ – but world’s poorest being left far behind An estimated…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
16
Share