Bistrița-Năsăud Enjoy Transylvania Judete Turism Ultimele stiri

[Enjoy Transylvania!] Bistrița-Năsăud, un județ cu tradiții de Cartea Recordurilor

Bistrița-Năsăud, un ținut în care trecutul și prezentul se armonizează precum culorile într-o pană de păun. Pana de păun se vede la intrarea în județ, dar și pe mândrele pălării de sărbătoare și joc ale feciorilor din Salva, Mocod, Rebrișoara, Coșbuc.

Semn de distincție, dar și de bunăstare coroanele din pene de păun cu câte trei, patru sau mai multe rânduri de pene de pe pălăriile tinerilor au devenit cu timpul embleme ale tradiției bistrițene. Bistrița-Năsăud este un ținut cu peisaje pitorești care îmbină munții ce o mărginesc la Nord și Nord-Est cu Maramureșul și Bucovina, cu colinele și dealurile în care se pierde spre marginile sudică și vestică la învecinarea cu Mureșul și Clujul. Satele de munte răsfirate pe înălțimi, cu casele pitorești păzite de pădure, în care au locuit țăranii, minerii și grănicerii de pe vremea Imperiului, orașele cu populații amestecate, adânc marcate de stilul vechilor coloniști germani, comunele cu oameni harnici și săritori ne arată un spațiu cuceritor și prietenos în care oamenii se simt bine așezați în matca vieții lor tradiționale și unde străinul este întâmpinat cu ospitalitate și bunăvoință.

Acest județ este locul de baștină și de inspirație pentru George Coșbuc, Liviu Rebreanu și tot de aici vin și versurile imnului național scrise de Andrei Mureșanu.

Se mândresc cu asta și pun mare preț pe cultură, tradiție, învățătură, fiind un județ cu mari oameni ai cuvântului, cântului și academicieni de seamă.

Bistrița-Năsăud are o tradiție bogată care a învățat locuitorii săi să-și păstreze identitatea, firea și calitățile specifice, dar care a permis, de asemenea, celor aduși pe acolo de schimbările majore ale istoriei, precum și celor sosiți de bunăvoie să rămână ei înșiși. Pentru că aici respectul naște respect, la politețe se răspunde cu politețe, iar diversitatea aduce frumusețe și bogăție.

Emblemele tradiționale ale acestui județ, care îl fac distinct și îi conferă particularitate în Transilvania și în țară, nu au pierdut bătălia cu timpul, ci au reușit să-și păstreze autenticitatea. Frumusețea satelor, a comunelor și orașelor s-au dezvoltat și conservat concomitent, iar schimbările specifice standardelor moderne nu au distrus zestrea moștenită de la îndelungata noastră istorie.

Oamenii Bistriței, ai Năsăudului, ai Bârgăului, Ciceului, Călimanilor și Câmpiei au înțeles că promovarea valorilor moștenite – adevărata noastră ladă de zestre primită de la înaintași – este o obligație pentru cei care au privilegiul de a administra aceste zone. Locuitorii acestei zone sunt mândri de moștenirea lor și gata să lucreze pentru dezvoltarea județului Bistrița-Năsăud în direcția pe care o reclamă apartenența la o țară europeană în secolul XXI. Știu că sunt o parte a unui întreg regional, național și european, și încearcă să ofere ceva unic din tezaurul creat de-a lungul secolelor pe aceste locuri.

Maialul năsăudean, o sărbătoare patriotică a tinerilor

Maialul elevilor năsăudeni reprezintă una dintre cele mai îndrăgite serbări ale școlărimii năsăudene. Cultivate din patriotism şi cu mândria de-a fi cât poți de bun, neafectate de capriciile vremurilor, mereu renăscute şi îmbogăţite tradițiile au dat forță și continuitate istoriei de peste 150 de ani ai Gimnaziului/Liceului grăniceresc. Acestea au stârnit mereu setea de învăţătură, dorinţa de afirmare a elevilor, mângâind și nostalgia sau dorul de adolescență al absolvenților din toate promoțiile.

Sărbătoarea care are loc în fiecare an pe la mijlocul lunii mai își are originea într-un eveniment al istoriei naționale, fiind legată de aniversarea Marii Adunări de pe Câmpia Libertății de la Blaj, din 15 mai 1848, când mulțimile adunate acolo au strigat într-un glas: „Noi vrem să ne unim cu țara!”. Această sărbătoare se ținea inițial în Dumbravă, în partea vestică a Năsăudului, spre a fi ferită de privirile vigilente ale autorităților. Acolo se adunau elevii și profesorii după ce defilau în costume populare, în frunte cu fanfara, și sărbătoreau pașnic acest eveniment istoric cu puternică încărcătură simbolică și de mare tensiune sufletească. Parada populară și spectacolul elevilor năsăudeni s-au perpetuat de-a lungul timpului, ocazie pentru a defila în mândrele straie năsăudene.

Maialul anului 2017 a fost ocazia cu care județul Bistriţa-Năsăud a intrat în Cartea Recordurilor, stabilind două noi recorduri mondiale, respectiv „Cel mai mare număr de oameni care poartă simultan portul tradiţional românesc” şi „Cel mai mare dans popular românesc, realizat în sincron, de 9.506 oameni”. Bistriţa-Năsăud a reuşit această performanță după ce 9.506 persoane, îmbrăcate în costume populare tradiţionale, s-au adunat la Năsăud şi s-au prins într-un dans popular numit ”Roata de la Runc”, care se joacă în comuna Runcu Salvei.

(Din ediția specială a Transilvania Business Nr. 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – Mai/Iunie 2019)

Related posts

Creștere de peste 70% ale conturilor de economii ale persoanelor fizice la BCR

Traian Dan

ABSL a premiat online cele mai inovative proiecte ale industriei de business services

Papuc Irina

Industria HoReCa din Timişoara a pierdut 90% din activitate. Se solicită sprijin de la stat pentru protecţie

Robert Bloancă

UAMT Golf Cup 3’rd Edition

Ligia Voro

Uzina Mecanică Cugir, Star Transmission și Elit, cei mai mari contribuabili la bugetul local al orașului Cugir

Stefana Muresan

O treime din firmele înfiinţate în 2017 lucrează cu Banca Transilvania

Stefana Muresan

Topul judeţelor cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole în S1. Străinii, aproape 30% din suprafaţa totală

Stefana Muresan

Biofarm: Activitatea companiei continuă pentru a putea acoperi solicitările clienților noștri

Ion Surdu

Rezultatele campaniei de investigaţii gratuite a FABC ”Nu am făcut destul!” 2018

redactia

ROMPAN: Cozonacii şi pasca tradiţională românească au ajuns în SUA și Canada

Stefana Muresan

Mai multe curse low-cost de pe aeroportul din Someșeni

Nora Dumitrescu

Trei ofertanți pentru noile autobuze ale Sibiului: japonezii, germanii și turco-românii

Stefana Muresan

Acționarii Farmaceutica Remedia au aprobat contractarea de noi credite

Ligia Voro

Oradea atrage o nouă investiție în producție, cea mai mare din ultimii 5 ani. Sogefi Suspensions vine cu 50 mil. euro

redactia

Vinurile de Buziaș și Silagiu, promovate de VINVEST la Târgul de Turism al României

Stefana Muresan

Bihor: Proiecte transfrontaliere, în valoare de peste 4 milioane de euro

Stefana Muresan

Apartamentele de două camere în Gheorgheni, cele mai solicitate la Cluj

Nora Dumitrescu

ADR Centru: Eficiență energetică în clădirile Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, cu fonduri REGIO

Stefana Muresan

Locuitori Oradiei, Sibiului, Clujului și Târgu Mureșului, în Naționala de Reciclare

Traian Dan

Lanțul de cafenele Meron se va extinde în opt locații: prima, Târgu Mureș, urmează Brașov și Sibiu

Papuc Irina

Turda atrage proiecte europene de 100 de milioane de euro

Nora Dumitrescu

Bela Varga, Director General al TeraGlass

Ligia Voro

Informaticienii de la AROBS, rechemați la birou

Nora Dumitrescu

Contractul pentru finalizarea centurii Târgu-Mureșului, scos la licitație

Ligia Voro

Leave a Comment