Dr. Ciprian Dan COSTEA, Vicepresident & Board Representative – Autonova Satu Mare: „Să punem la punct infrastructura rutieră, feroviară, maritimă și aeriană…”

   În contextul în care nord-vestul țării se află într-o poziție geografică avantajoasă, cu Ungaria și Ucraina având graniță comună, iar Slovacia se află la doar câteva zeci de kilometri, spațiul economic sătmărean este tentant pentru marile companii multinaționale, dar și pentru antreprenorii locali. Asta deoarece au contact direct atât cu economia din Uniunea Europeană cât și cu cea non UE, pe o infrastructură rutieră (Ungaria, Slovacia) și feroviară (Ucraina) modernă. În cele ce urmează am consultat realizările, ideile și părerile omului Dr. Ciprian Dan Costea, Vicepresident & Board Representative – Autonova Satu Mare

Puteți estima acum ce impact economic va avea criza Covid-19 în România și la nivel global?

   Criza economică va avea un impact major asupra economiei globale. Vor exista sectoare afectate dar și sectoare avantajate de situația particulară generată de pandemia Covid-19. La nivel mondial vom asista la o scădere a economiei globale, scădere pe care organismele economice internaționale o caracterizează ca fiind cea mai severă din ultima sută de ani, pe timp de pace. Estimările economice indică deja un interval al scăderii globale care ar putea evolua în acest an între -5% și -8%. Aceste estimări sunt dublate de previziunile liderilor de business ale celor mai mari 1000 de companii din lume. Cele mai afectate domenii la nivel global sunt industria manufacturieră, care include și industria auto, transporturile, în special cele aeriene, retailul și sectorul resurselor și al energiei, în special al energiilor clasice. În România, situația nu face notă discordantă. Suntem o economie puternic conectată la fluxurile internaționale de mărfuri, de capital și astfel vom fi direct și puternic afectați și noi. În țara noastră totuși vom avea o evoluție mai blândă iar printre cauzele principale eu apreciez că se numără: posibilitatea continuării muncii în mare parte în sectoarele unde a fost posibil, ca urmare a unui număr de cazuri mult mai mici decât în țările noastre partenere din vest iar a doua cauză, care a salvat consumul chiar și în perioada stării de urgență, revenirea unui număr foarte mare de cetățeni români înapoi în țară, care au avut nevoie de aprovizionare și astfel au susținut consumul agregat din România.

Ce rol ar trebui să aibă Guvernul și ce măsuri concrete ar trebui luate de autorități pentru a sprijini companiile și mediul de afaceri din România?

În perioade de criză orice guvern trebuie să aibă o atitudine proactivă, chiar de intervenție directă acolo unde este nevoie. În perioade de criză nu există scuze politice ori ideologice ale guvernanților în a ajuta direct economia, în beneficiul întregii societăți.

Cele mai importante măsuri includ maximizarea investițiilor publice, constituirea de programe de suport financiar direct pentru sectoare care vor fi extrem de dinamice în următorii ani: inteligența artificială și robotizare a industriei manufacturiere, a agriculturii și a domeniului Horeca, susținerea industriei alimentare, digitalizarea de urgență a întregului aparat public. Totodată în plan internațional guvernul trebuie să poziționeze România ca cea mai atractivă și sigură țară pentru relocarea producției din alte continente, pentru beneficiari finali din Europa, Orientul Mijlociu, spațiul ex-sovietic și Africa.

Ce sfaturi le puteți da antreprenorilor din România?

Să utilizeze la maxim toate programele guvernamentale de sprijin, să acceseze cât mai mult posibil fonduri europene, să își mențină apropiată relația cu angajații și să investească cu curaj în inteligență artificială și toate tehnologiile moderne. Un alt sfat: este nevoie ca vocile reprezentative ale mediului de business să aibă un dialog mai profund cu sistemul bancar pentru ca instituțiile de credit să fie mai flexibile in susținerea mediului românesc de business.

Cum va recepționa industria automotive din România efectele acestei crize și ce particularități există în sectorul de care vă ocupați pe plan mondial?

Industria auto este una dintre industriile puternic afectate de pandemia Covid-19. Explicațiile pornesc de la supracapacitatea de producție care exista în termeni agregați globali, față de cererea de automobile noi, înainte de debutul pandemiei. Astfel, astăzi, în plină criză medicală și economică, există multiple capacități de producție care nu sunt utilizate, nu produc cifră de afaceri, profit și nu generează taxe. De aici urmează în mod evident o reașezare a numărului de angajați care va lucra în sectorul automotive. Totodată va urma un accent puternic pe componenta de cercetare-dezvoltare în vederea dezvoltării unor noi modele de automobile: electrice, hibride și automobile autonome.

O altă particularitate a industriei auto este puternica întrepătrundere pe verticala și orizontala economiei, cu fluxuri de aprovizionare extrem de complexe, globale, adeseori marii producători auto având externalizate aproape toate reperele necesare ansamblarii automobilelor. Aceste fluxuri au fost puternic afectate și vor duce la o reașezare a lanțului de furnizori, urmărindu-se fie o aducere înspre locația de ansabmlare și înspre consumatorul final a furnizorilor, fie o internalizare a acestor procese de producție prin achiziții, fuziuni sau investiții în dezvoltarea de noi linii de afaceri în interiorul grupurilor producătoare auto.

România nu va fi scutită de aceste valuri dar țînând cont de poziția excelentă a țării noastre, vom putea profita pe linie logistică pentru a menține și atrage noi investiții în domeniul automotive. Ce trebuie să facem pentru această? Să punem la punct infrastructura rutieră, feroviară, maritimă și aeriană, să generăm programe guvernamentale de sprijin a implementării inteligenței artificiale și a robotiozarii în insustria automotive și să atragem prin facilități directe și dozate pe termen mediu, centre de cercetare-dezvoltare în domeniul auto în România.

Putem contura deja imaginea relațiilor de afaceri din perioada post-criză?

Concurența globală se va accentua puternic în viitor. Marile puteri economice vor urmări să aducă în sfera lor de influență acele zone care sunt mai slab dezvoltate. Vor exista multiple negocieri tarifare internaționale, între țări sau grupuri de țări, în care se va căuta ca alături de poziții tarifare preferențiale să se găsească soluții privind volume de desfacere garantate în diverse areale geografice și va exista o luptă pentru ca în lanțurile logistice de aprovizionare desfacere să se negocieze acorduri care să garanteze că acestea nu vor fi perturbate așa cum s-a întâmplat în aceste luni de pandemie Covid-19. Ca o continuare a acestor demersuri, companiile globale vor urmări regândirea și reașezarea lanțurilor de aprovizionare-desfacere iar în deciziile de investiții se va trece în sfera principiului best-cost în loc de low-cost. Totodată corporațiile vor acorda o mult mai mare atenție acelor parteneri și jurisdicții care vor implementa în activitățile lor tehnologiile viitorului și care vor accentua cu evidență protecția climatică.