Interviu cu prof. univ. dr. Adrian Petrușel, prorector Cercetare-dezvoltare-inovare, doctorate, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
Cum apreciați colaborarea cu mediul economic și care sunt beneficiile pentru Universitate și localitate?
Interacțiunea și colaborarea UBB cu mediul socio-economic din Cluj și din regiune a cunoscut, în ultimii ani, un trend ascendent. Mai mult, consistența colaborărilor a crescut și s-a diversificat pe mai multe paliere. Vorbim aici atât de prezenţa şi implicarea universităţii în diferite clustere locale sau zonale (de exemplu, pe domeniul IT&C, domeniul energiilor regenerabile, domeniul energetic, cel agro-industrial sau pentru conservarea patrimoniului cultural şi punerea în evidenţă a bogăţiilor Transilvaniei, ca să dau câteva exemple), dar şi de parteneriate şi colaborări directe cu companii mari, româneşti sau internaţionale, pe teme de cercetare ştiinţifică (implicând atât cadre didactice cât şi studenţi) sau pe susţinerea unor programe de studii în limbi de circulaţie internaţională. Prin programul ProUBB+ al rectorului Daniel David, deschiderea universităţii spre societate va creşte în intensitate, avându-se în vedere utilizarea expertizei specialiştilor cu un prestigiu profesional consolidat, din companii şi instituţii, în diferite proiecte sau programe de studiu din universitate. Această deschidere va asigura mai bine transferul bidirecţional de cunoştinţe şi competenţe pe relaţia ştiinţă fundamentală-ştiinţa aplicată, pentru toate domeniile ştiinţifice din universitate, constituindu-se într-o relaţie de tip „win-win” între universitate şi cei care sunt, într-o măsură foarte mare, beneficiarii activităţilor noastre. Această interacţiune este benefică şi pentru mediu-socio economic local, deoarece expertiza profesionistă pe care UBB o aduce în proiectele comune (prin aportul de cercetare-inovare al echipelor de cercetare din universitate) poate conduce la rezultate şi dezvoltări deosebite, neașteptate pentru respectivele proiecte.
Cum s-au implicat în ultimii ani companiile care activează în oraș în susținerea cercetării și dezvoltării din UBB?
O parte importantă a mediului economic clujean s-a implicat, de mai mulți ani, în sprijinirea și susținerea infrastructurii didactice sau chiar de cercetare din universitate. Vorbim aici de laboratoare didactice pentru studenți (câteva exemple din zona de IT: NTT DATA, MHP-Porsche, Bitdefender, IoTLab), dar și prin susținerea unor programe de studiu de licență sau master (NTT DATA, MHP-Porsche, Bosch). De asemenea, un număr foarte mare de companii acordă burse private studenților noștri, iar cooperarea pe partea de practică de specialitate, realizată în baza unor acorduri de colaborare, se desfășoară cu preponderență la agenți economici din zonă).
Cum apreciați infrastructura de CDI de care dispune UBB?
Începând cu anul 2016, la nivel instituțional, funcționează Institutul de Studii Avansate în Știință și Tehnologie „STAR-UBB”, în vederea asigurării excelenței și competitivității academice internaționale a UBB şi a definirii acesteia ca universitate de anvergură internaţională (world-class). Având în vedere tendinţele actuale din zona de cercetare europeană (ERA-European Research Area), în cadrul Institutului STAR-UBB s-a creat o platformă care a integrat demersurile de tip specializare inteligentă (smart specialisation) în demersuri competitive complexe de tip multi-, inter- şi transdisciplinar, în context multicultural, în colaborare cu unităţile de tip transversal/complex, folosindu-se Infrastructura Strategică de Cercetare a UBB (Platforma-rUBB).
Platforma-rUBB cuprinde atât unitățile de CDI de tip specializare inteligentă și de tip complex/transversal, acreditate instituțional, în care se derulează programe postdoctorale, de cercetare și studii avansate, cât și aparatură competitivă internațional, localizată în diverse unități de cercetare din UBB, care poate fi accesată inclusiv de cercetătorii din afara unităților CDI care dețin aparatura.
Astfel, în anul 2020 totalul unităților de CDI acreditate instituțional a ajuns la 64 (24 unități de cercetare de tip specializare inteligentă și 40 unități de cercetare de tip complex, dintre acestea 16 făcând parte din rețeaua distribuită a unităților de excelență. Portofoliul echipamentelor de infrastructură strategică competitive la nivel internațional cuprinde 81 de elemente, din care două (Platformele SkyRa și Matrix din cadrul Institutului Internațional pentru Studii Avansate în Psihoterapie și Sănătate Mintală Aplicată) constituie o structură de cercetare de interes european, fiind incluse în rețeaua MERIL (Mapping of the European Research Infrastructure Landscape – o centralizare a infrastructurilor de excelență, cu relevanță la nivel internațional). Este prima structură de cercetare din domeniul științelor socio-umane cu instanţiere fizică în România și prima infrastructură universitară de cercetare din România, inclusă în rețeaua MERIL. De asemenea, în vederea consolidării vizibilității internaționale a platformei r-UBB, a fost creat un registru electronic unic, online, în limba engleză, finanțarea alocată acestui demers fiind asigurată printr-un proiect instituțional câștigat prin competiție națională.
Unitățile de CDI din UBB care includ elementele de infrastructură strategică au participat la acțiunea inițiată de Ministerul Cercetării și Inovării (în anul 2017) pentru realizarea Roadmap-ului național, care urmărește realizarea unei liste de infrastructuri de cercetare prioritare la nivel național; nu în ultimul rând, acestea s-au înscris în platforma ERRIS (Engage in the Romanian Research Infrastructures System), care reunește infrastructurile, serviciile inovative şi aparatura de CDI care pot fi accesate, în vederea colaborării şi participării la reţele naţionale şi internaţionale de profil.
Activitatea de CDI din UBB este susţinută din punct de vedere administrativ de Centrul pentru Managementul Cercetării Științifice și Oficiul de Management și Transfer Tehnologic și Cognitiv, care au misiunea atât de a atrage resurse de finanţare naţionale/internaţionale, respectiv de a implementa proiectele de cercetare la nivel instituțional, cât şi de a consolida cercetarea aplicativă (dezvoltare-inovare), de a încuraja inovarea, precum şi de a facilita dezvoltarea economică a UBB prin stimularea de servicii inovative către comunitate.
Cum are loc finanțarea activităților și proiectelor de CDI?
Finanțarea activității de CDI la UBB s-a realizat și se realizează din: i) resursele proprii ale colectivelor de cercetare, bazate pe granturi/proiecte obținute în competițiile naționale și internaționale; ii) contracte de prestări servicii către comunitate și iii) resurse instituționale pentru susținerea cercetării-competitivității-excelenței, atât în cadrul celor 21 de facultăți cât și în cadrul platformei rUBB – în unitățile de CDI și utilizând elementele de infrastructură existente.
Per general, UBB a implementat peste 100 de proiecte finanțate prin fonduri europene în cadrul programelor de finanțare: Orizont 2020, POSDRU, POC, POCU, POS MEDIU, PODCA, POSCCE, POR, FP6, FP7 ERA-NET, HEALTH, totalizând o valoare contractată de peste un miliard de lei.
Dacă ne referim numai la ultimii 4 ani, în perioada 2016-2019 s-au implementat la nivel instituțional un număr de 525 proiecte/granturi naționale (ex: UEFISCDI, MCI, ADER, FDI etc.) și internaționale (ex: FP7/H2020, Health, ERA-NET, SEE, NIH, SNSF, FEDR etc.), în valoare de 184.753.986 lei, din care aproximativ 74% reprezentând resurse financiare atrase prin competiții la nivel național. În anul 2020 la UBB sunt în implementare un număr de 114 proiecte de CDI câștigate prin competiții naționale și internaționale, cu o valoare de finanțare de aproximativ 27.608.387 lei. Ponderea pe domenii în perioada 2016-2019: 62% științe exacte, 26% științe sociale, respectiv 12% științe umaniste.
UBB a susținut în perioada 2016-2019 atât din resurse proprii, cât și prin proiecte câștigate prin competițiile organizate de CNFIS sau MCI, atât facultățile, în funcție de performanța în cercetarea științifică, cât și platforma rUBB (unitățile de cercetare prin susținerea bunei funcţionări a elementelor de infrastructură strategică) cu peste 8.100.000 lei, reprezentând atât investiţii în echipamente noi, achiziţionare de materiale, consumabile, upgrade-uri, servicii etc. necesare bunei funcţionări a infrastructurii deja existente, cât şi cheltuieli pentru susţinerea colaborărilor prin atragerea de specialiști de renume național și internaţional. Începând cu anul 2018, în vederea stimulării cercetării-competitivității-excelenței la nivel instituţional şi a îmbunătăţirii vizibilităţii şi impactului academic în aria internaţională a educaţiei şi cercetării, UBB a iniţiat programe specifice prin care s-au alocat până la sfârşitul anului 2019, granturi în valoare de peste 887.000 lei.
Ce proiecte de viitor aveți în vedere pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare și dezvoltare?
În ceea ce privește viitorul, UBB este deja angrenată în câteva competiții naționale pentru accesarea de fonduri în vederea consolidării şi dezvoltării infrastructurii de cercetare-dezvoltare-inovare și a transferului tehnologic şi cognitiv. Se va pune accentul pe realizarea proiectului InfoBioNano4Health (concept, de asemenea, prezent în proiectul de program propus de rectorul Daniel David şi susţinut, prin votul exprimat la alegeri, de o largă majoritate de cadre didactice şi studenţi din UBB). Conceptul InfoBioNano4Health reprezintă domeniile în care UBB are avantaje competitive, confirmate prin poziționări foarte bune în rankingurile internaționale (ex: rankingurile QS/THE/ARWO/URAP). Astfel, demersurile UBB de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniile informatică-matematică/ științele cognitive/ inteligența artificială/ bio-nano științe/ științele vieții-sănătate pot duce la aplicații inovative în domeniul sănătății, inclusiv starea de bine (well-being) și bunăstarea populației.
(Interviul a fost publicat în ediția print TB nr. 96 – septembrie/octombrie 2020)
