Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

[Enjoy Transylvania!] Concepte de arhitectură în Transilvania (7): Arhitectură laică – arhitectură ecleziastică

Este cunoscut faptul că cea mai veche catedrală de pe teritoriul Transilvaniei este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia (img). De asemenea se știe că în structura acesteia coexistă patru stiluri de arhitectură, evoluția acestora putându-se observa în elementele de structură, dar și în cele estetice. Pe bună dreptate se spune despre aceasta că este imaginea sintetică a istoriei arhitecturii europene ecleziastice.

O primă formă a edificiului a fost construită pe la jumătatea secolului al-XI-lea – bazilică cu trei nave și absidă circulară – și a durat până la 1241, când a fost distrusă în atacul tătarilor. În anul 1246 când Alba Iulia capătă statutul de cetate episcopală a început reconstrucția bisericii. Planul după care este reconstruită aceasta, preluând unele elemente din romanicul târziu, a fost unic și nou în Transilvania în acea perioadă. În anul 1271 catedrala a fost distrusă a doua oară într-o revoltă a sașilor sibieni împotriva episcopiei care impusese taxe împovărătoare. După reluarea construcției, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, se construiește sacristia în stil gotic. Turnul de sud-vest a fost ridicat la inițiativa lui Iancu de Hunedoara. Odată cu construcția în 1512 a capelei Lázói și în 1524 a capelei Várday debutează stilul Renașterii în arhitectura din Transilvania. În perioada cât ajunge în administrarea calvinilor, 1565 – 1715, a fost distrusă fresca și elementele decorative din interior. În anii 1601 și 1603 catedrala a fost jefuită, iar turnul de sud-vest incendiat. Odată cu instaurarea administrației austriece în Transilvania, la începutul secolului XVIII catedrala a fost cedată din nou Bisericii Romano-Catolice. Acum se reconstruiește sacristia și sunt introduse elemente ale stilului baroc.

Catedrala cuprinde în corpul ei monumente funerare specifice goticului, renaşterii şi barocului. Alături de aceasta, ca importanță în ce privește definirea stilurilor arhitecturale în Transilvania secolului al XIII-lea, trebuie amintită mănăstirea Cârța (img).

Aceata a fost prima construcție gotică, singura mănăstire cisterciană din provincie. Catedrala de la Alba Iulia și mănăstirea Cârța (fondată în prima parte a secolului al XIII-le) au constituit modele și au dus la instalarea unor tipologii în arhitectura ecleziastică transilvăneană. Elemente ale acestora se regăsesc în construcția bisericii cisterciene fortificate din Hălmeag, a bisericii reformate din Sic, a celei catolice din Radna, a bisericii minorite din Bistrița, cunoscută ca Biserica de la Coroana, sau a bisericii evanghelice din Sebeș-Alba (img).

Puternica mănăstire cisterciană, care avea în administrație zece localități din Țara Bârsei și a avut un rol important în colonizarea sașilor în zona Sighișoarei, în județele Sibiu și Brașov, deținea și ateliere de pietrărie, precum și arhitecți care au avut o contribuție decisivă la introducerea și răspândirea arhitecturii gotice în Transilvania secolului XIII.

Vianu MUREȘAN

(Din ediția specială a Transilvania Business Nr. 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – Mai/Iunie 2019)

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Investițiile Teritoriale Integrate. Experiența din Delta Dunării pentru viitoarele proiecte din Transilvania

Articolul următor

Industria pharma în România - harta marilor jucători

Citește si:
Total
1
Share