Investițiile teritoriale integrate (ITI) sunt aproape de a ajunge în Transilvania. În august 2020 președintele României a promulgat Legea care prevede desemnarea mai multor agenții de dezvoltare regională și asociații pentru dezvoltare intercomunitară ca organisme de implementare a acestora.
Printre acestea se numără Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară «Moții, Țara de Piatră» pentru zona Munților Apuseni, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus pentru județele Suceava, Botoșani și Iași și Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Microregiunea Țara Făgărașului pentru județele Sibiu și Brașov. Pe lângă acestea, de mai mulți ani se vorbește și despre ITI Valea Jiului.
Marele avantaj al instrumentului financiar ITI este că într-o anumită zonă delimitată geografic se alocă bani din mai multe programe operaționale – de la Infrastructura Mare, până la cele care țin de capacitatea administrativă sau capitalul uman -, precum și mecanisme de guvernanță pentru gestionarea investițiilor teritoriale integrate. După promulgarea legii, primarul mun. Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, a transmis public că se așteaptă la atragerea a cel puțin 2 miliarde de euro pentru Microregiunea Țara Făgărașului: „Cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm este șoseaua de mare viteză Mândra-Șelimbăr, fiind necesară o alternativă la DN1, sufocat de traficul rutier”.
Delta Dunării este singura regiune în care acest instrument a fost și este implementat până în prezent în România. La sfârșitul lunii august, în ajunul Zilei Rezervației Biosferei Delta Dunării, care se marchează pe 1 septembrie, aflându-ne în județul Tulcea am trecut pe la sediul Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării (ADI-ITI DD) să discutăm cu președintele acesteia, Ilie Petre, despre avantajele acestui instrument financiar, despre marile provocări și probleme întâmpinate, dar și despre învățămintele ce pot fi luate.
Bugetul
Bugetul total estimat inițial conform prevederilor Programelor Operaționale pentru ITI Delta Dunării a fost de 1,114 miliarde euro din fonduri europene, la care se adaugă finanțarea națională. Partea semnificativă a acestui buget a fost redirecționată către unul dintre cele mai mari, mai importante și mai necesare proiecte ale regiunii – construcția podului peste Dunăre între județele Tulcea și Brăila.
„Din punctul meu de vedere, ca și localnic, practic existența podului rezolvă foarte multe din problemele comunităților. Conectivitatea este extrem de importantă și asta trebuie să înțelegem toți. Atât timp cât ai o conectivitate redusă, cât legăturile sunt proaste sau inexistente, nu ai cum să dezvolți o zonă. Vedeți ce s-a întâmplat și vizavi de investițiile străine în România: unde sunt toate? Au rămas în Transilvania. De ce? Pentru că acolo se termină autostrada, conectivitatea”, spune Ilie Petre.
Conform contractului, lucrarea ar trebui să fie finalizată către sfârșitul anului 2022-începutul 2023. Valoarea totală a investiției este de aproximativ 500 de milioane de euro, dintre care 360 de milioane sunt fonduri din cadrul ITI.
O strategie bună – cheia succesului
Vom aminti că, în perioada iunie 2013-decembrie 2015, a fost realizată „Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării și implementarea acesteia printr-o investiție teritorială integrată” și s-au pus bazele Investiției Teritoriale Integrate care să se implementeze în teritoriul ITI în perioada 2014-2020. Zona vizată de strategie, denumită Regiunea Deltei Dunării, cuprinde Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD) și zonele sale limitrofe. Regiunea Deltei Dunării cuprinde municipiul Tulcea, patru orașe (Babadag, Isaccea, Măcin și Sulina), 29 comune din județul Tulcea (numărul total de comune din județul Tulcea este de 46) și patru comune (Corbu, Istria, Mihai Viteazu și Săcele) din județul Constanța.
De la apariția legii menționate la început și până la implementarea unui astfel de instrument într-o anumită zonă, de fapt înființarea asociației cu definirea strategiei și tot ceea ce înseamnă un astfel de instrument, va mai dura destul de mult, crede Ilie Petre, președintele ADI-ITI DD. „Dacă discutăm despre începerea strategiilor acum, acest lucru înseamnă că vom ajunge undeva în 2023, în cel mai bun caz, să fie acestea aprobate, după care vor trebui definite alocări, dacă se vor putea defini la momentul respectiv, dacă nu se definesc de acum. Noi am avut marele avantaj că am avut alocările predefinite, înainte de finalizarea strategiei, iar marele dezavantaj a fost că, totuși, strategia a fost finalizată după începerea exercițiului financiar. Adică exercițiul a început în 2014, strategia a fost adoptată în 2016. Practic, au fost 2 ani și jumătate pierduți din exercițiu. Din fericire pentru noi, dar din nefericire pentru țară, și exercițiul a început foarte greu. Primele apeluri importante au fost în 2016-2017”, își amintește Petre.
Care sunt avantajele instrumentului financiar ITI și cum a profitat Delta Dunării de acesta?
„Haideți să vedem mai întâi ce zonă ar avea nevoie de o astfel de strategie, pentru că am văzut în spațiul public discuții despre configurarea unui astfel de instrument inclusiv în zone foarte bine dezvoltate. Cred că abordarea cea mai bună din punct de vedere a României este ca acest instrument să se dezvolte în zone rămase în urmă din diverse motive, care sunt defavorizate la aplicarea pe fonduri europene – și aici Delta Dunării este un exemplu, motivat de faptul că UAT-urile sunt foarte mici.
Pe de altă parte, ținând cont de faptul că Delta este singura zonă de acest gen locuită – mai există mari zone protejate, sisteme ecologice foarte asemănătoare cu Delta Dunării, numai că marea majoritate nu au populație în interior – trebuie să găsești un echilibru între ceea ce faci din punct de vedere investițional și protejarea naturi. Este o limită extrem de subțire”.
Totuși, potrivit președintelui ADI-ITI DD, situația în zonă s-a revigorat, în sensul în care a explodat numărul de proiecte depuse, chiar dacă la început a existat o reticență. Astfel, dacă pe cele două programe europene mari – PNDR și POR – erau depuse în jur de 70-80 de dosare în primul exercițiu financiar (2007-2013), atunci după ce a fost implementat instrumentul ITI numărul acestora a ajuns să fie de aproximativ 1.000 de proiecte. „Prin existența instrumentului am avut posibilitatea ca pe anumite programe, de exemplu, să introducem condiționalități specifice. Am avut posibilitatea să introducem anumite criterii, pentru că fără ele instrumentul nu avea eficiență. Și acest lucru a însemnat practic posibilitatea pentru beneficiari, publici sau privați, de a depune cât mai multe proiecte”, explică Ilie Petre.
Din păcate, acest instrument nu a însemnat mai puțină birocrație. „Noi am adus la nivelul cel mai de jos toate informațiile necesare, i-am sprijinit pe beneficiari și nu a mai fost nevoie să ia legătura cu Bucureștiul din acest punct de vedere. Dar noi eliberam un aviz precum că proiectul se încadrează în strategia de dezvoltare ITI Delta Dunării, însă efectiv evaluarea proiectelor și contractarea se întâmplă tot pe aceleași paliere ca și la toate celelalte proiecte”.
Investițiile în Delta Dunării
Cu toate acestea, încă nu putem vorbi despre schimbarea la față a Deltei Dunării, din cauza întârzierii implementării proiectelor. „Practic, primele proiecte au fost depuse în 2017. Implementarea lor este în diverse stadii; marea majoritate a lor abia acum au ajuns să fie implementate, începând cu anul acesta. Discutăm despre depunerea lor, evaluare, aprobare, contractare, după care urmează licitații și toate etapele durează. Dacă te mai pomenești și cu câte o contestație, e posibil să ieși și din cadrul financiar”, spune Ilie Petre.
Astfel, abia din 2020 se poate vorbi despre absorbția fondurilor europene. „Astăzi avem în jur de 1.100 de proiecte semnate la nivelul ITI în valoare de 1,005 miliarde de euro. Din acești bani în jur de 227 de milioane de euro sunt deja rambursați. Cea mai bună implementare de până acum o avem pe PNDR, un program care a început puțin mai devreme decât celelalte, unde nivelul absorbției este de 48%. Dacă discutăm despre o zonă unde toate primăriile au depus proiecte, atunci e vorba de reabilitare și modernizare drumuri”, explică președintele asociației. Potrivit lui Ilie Petre, valoarea proiectelor din POR semnate la ora actuală este de aproximativ 150 de milioane de euro.
La modul concret, adevăratele schimbări vor începe să fie vizibile în Delta Dunării începând cu anul viitor. „Peste un an putem discuta pe concret pe fiecare zonă”, subliniază președintele ADI-ITI DD.
Cele mai mari proiecte din cadrul ITI Delta Dunării
Potrivit lui Ilie Petre, cel mai important proiect din zonă este construcția podului Brăila – Tulcea. Al doilea proiect foarte solicitat este faleza Tulcea, pentru că e punctul de plecare în Deltă. În momentul aflării noastre în Tulcea, lucrările erau începute.
„Un alt proiect pentru care nici nu aveam, practic, în primă fază, posibilitatea să-l finanțăm era Planul de mobilitate navală pentru regândirea strategiei de transport naval în Delta Dunării. Am reușit să semnăm contractul privind execuția planului de mobilitate. Târziu, dar sunt pași foarte mulți și unii dintre ei au trebuit executați inclusiv cu aprobări de la Comisia Europeană și acest lucru nu se rezolvă peste noapte”.
„Am reușit să convingem convingem CE să introducem inclusiv reabilitarea și modernizarea spitalului. Proiectul este depus la POR și sper să fie semnat în curând contractul de finanțare. E un proiect destul de mare – aproape 50 de milioane de euro, iar cumulat cu tot ce se întâmplă în spital, cu ambulatoriu, cu urgență, cu dotări etc., se duce undeva la 80 de milioane de euro”, precizează Ilie Petre.
Următorul proiect mare din Delta Dunării
„Pentru etapa următoare, cea mai mare investiție va fi probabil drumul expres – Brăila (Jijila) – Tulcea (Cataloi) – care este evaluat la vreo 980 de milioane de euro, pe care noi l-am pus parțial în solicitarea pentru următorul exercițiu financiar”.
Amintim că în luna mai 2020 a fost semnat contractul privind elaborarea studiului de fezabilitate, în valoare de circa 14,2 milioane lei.
(Articol publicat în ediția print TB nr. 96 – septembrie/octombrie 2020)
Foto principală: centrul orașului Tulcea
CITIȚI ȘI: REPORTAJ Turism în Delta Dunării: Potențial. Lipsă de viziune. Riscuri
