Standard Eurobarometer 93 este instrumentul cu care Uniunea Europeană derulează propriile sondaje pentru a afla cum gândesc cetățenii europei despre acțiunile pe care le desfășoară. În subsidiar de fapt capetele luminate doresc să afle ce înțeleg cetățenii europei din cele întâmplate. Atrag atenția cititorului că sondajele nu dau cifre despre acțiunile UE ci doar părerea cetățenilor din fiecare țară despre politicile UE. În cele ce urmează voi trece în revistă doar cifrele referitoare la părerile românilor în comparație cu părerile cetățenilor tuturor celor 27 de state membre UE.
Așadar, sondajul a fost făcut de Standard Eurobarometer după metoda față în față, în perioada 9 iulie – 26 august a.c. (în România în perioada 10 iulie – 6 august) studiindu-se 26.681 de cetățeni din care 1. 112 au fost români. Despre situația din România nu au fost chestionați decât cetățeni români.
În ceea ce privește „economia”, 64% (cu 14% mai mult decât în toamna anului trecut) dintre cetățenii europei consideră că merge prost și 34% (cu 13% mai puțini decât în toamna anului trecut) că merge bine. Restul nu știu sau nu au dorit să răspundă (n.a. – acești neștiutori/nehotărâți vor fi la fiecare din întrebări; pentru a afla ce procent reprezintă scădeți din 100 suma celorlalte răspunsuri). Românii sunt și mai prăpăstioși, 70% dintre ei considerând că situația economiei naționale merge prost (+7%) și doar 28% (-7%) că merge bine.
Cetățeanul european consideră că la el în gospodărie situația merge în general bine (70% față de 28% cărora le merge mai greu). Românul, mai șmecher decât statul, crede în proporție de 60% că le e bine și doar 39% sunt nemulțumiți. În ceea ce privește situația economică de la locul de muncă valoarea cifrelor este mai ponderată: 57% bine cu 24% rău în Uniunea Europeană și 46% bine versus 30% rău la noi în țară. Tu ce-ai fi răspuns la întrebarea asta cititorule?
Următoarea chestiune pusă pe covorul multicolor al economiei europene se referă la așteptările cetățeanului, la ce crede el că se va întâmpla în următoarele 12 luni cu:
– situația economică în țara lui – 20% din europeni cred că va fi mai bine, 49% cred că situația se va înrăutății și 28% mizează pe statu quo; pentru români procentele sunt de 23, 44 respectiv 29.
– șomajul – europenii cred în proporție de 19% că va fi mai bine, de 47% că va fi mai rău și 29% cred că nu se vor face mutații în acest sens; temerile românilor sunt tot pe acolo: 23%, 44%, respectiv 28%.
– situația la locul de muncă – europenii nu văd mari mutații, 17% mai bine, 13% mai rău și 58% stagnare; pentru români însă pesimismul este destul de ridicat: 22% mai bine, 26% mai rău și doar 34% cred că n-a fi nici mai bine nici mai rău.
– situația economică a UE – 16% mai bună, 42% mai rea și 32% menținere își dau cu părerea europenii; 26%, 32% și 31% zic românii.
La întrebarea „Care sunt cele mai importante două probleme pe care trebuie să le rezolve UE răspunsurile mi se par interesante, dar parcă mai interesantă este ordinea priorităților în România față de UE. Pentru cetățenii Europeni ordinea a fost: 1. situația economică – 33%; 2. sănătatea – 31%; 3. șomajul – 28%; 4. inflația – 18 %; 5. schimbările climatice – 14%; 6. datoriile de stat – 12%,… Pentru români problemele importante și ordinea lor sunt puțin modificate: 1. sănătatea – 40%; 2. economia – 31%; 3. inflația – 28%; 4. situația pensiilor – 16%; 5-6. șomajul și educația – 14%. Suma procentelor depășește 100% deoarece fiecare respondent a nominalizat două probleme. Au mai fost invocate și alte probleme cum ar fi imigrația, crimele, locuințele, taxele, terorismul sau energiile suplimentare.
Despre încrederea cetățenilor în UE, în guvernele naționale sau în parlamentele fiecărei țări răspunsurile au fost pe o plajă foarte largă de la o țară la alta așa că media europeană se învârte pe la 50%. Mai precis procentele sunt de 43 „da” versus 48 „nu” la UE, 40/56 în guvernele naționale și 36/58 în parlamentele naționale. La noi cifrele sunt un pic mai nuanțate mai ales la guvern și parlament (54/38 la UE, 34/61 la guvern și doar 27/66 la parlament).
În ceea ce privește părerea cetățenilor despre existența Uniunii Europene 40% apreciază ca pozitivă și doar 19% ca negativă (40% sunt neutri, iar 1% habar n-au). Românii sunt mai pozitiviști (51%) decât negativiști (11%), 37% dintre ei fiind indiferenți. În ceea ce privește viitorul Uniunii Europene optimismul este ridicat atât pe plan global (60%), dar mai ales la noi (71%), pesimiștii fiind de 38%, respectiv 28%.
S-a luat în considerare și politicile aplicate de Uniunea Europeană. Părerile pro/contra ale cetățenilor sunt următoarele:
– libertatea de mișcare pentru (trai, muncă, studii sau afaceri) – 84/11 în UE; 74/20 în RO
– politica energetică unitară – 77/15, respectiv 63/27;
– politică de apărare și securitate unitară – 77/17, respectiv 70/22;
– politici ale comerțului unitar – 74/18, respectiv 66/25;
– politica externă comună – 71/20, respectiv 68/23;
– politica imigranților – 71/22, respectiv 64/27;
– aderarea de noi state la UE – 44/45, respectiv 61/28.
Spre final întrebările sau îndreptat către o Europă Verde. Mai exact s-a referit la principalele probleme care stau în calea unei Europe mai curate. Dacă românii au identificat plasticul ca cea mai mare amenințare (37%), abia apoi urmând necesitatea dezvoltării energiei regenerabile (35%), susținerea fermelor prin subvenții și programe (35%), economia circulară (resurse naturale și diminuarea până la zero a deșeurilor, 31%), reducerea emisiilor de gaze (28%), diminuarea poluării (27%)…, ceilalți europeni au pus pe primul plan dezvoltarea energiei regenerabile în proporție de 52%. Abia apoi s-au gândit la plastic (49%), ferme (38%), economie circulară (36%), reducerea consumului de energie (31%), protecția biodiversităților (29%)… Fiecare chestionat a trebuit să specifice patru elemente de luat în calcul. Unul dintre elemente a fost și impunerea de taxe pentru produsele provenite din țări cu legi prea permisive.
Au fost și întrebări la care s-a răspuns cu da sau nu, gen „Te simți cetățean european?”. Răspunsurile au fost de 70% cu „da” și 29% cu „nu” pentru europeni și 68 versus 30 la români. La întrebarea capcană dacă „Vrei mai multe drepturi pentru tine?”, răspunsul a fost mai ponderat pentru europeni (68/30) și mai motivant pentru români (73/24). Bineînțeles că a urmat și întrebarea „Îți cunoști drepturile de cetățean european?” la care 57% dintre europeni și 63% dintre cetățenii români au avut impertinența să zică „Da”. Doar 42% europeni și 35% români au recunoscut că nu. În realitate nu cred că sunt 2-3% oameni care își cunosc toate drepturile. Mărturisesc că nu mă aflu printre ei. Dacă le-aș fi știut aș fi trăit mai puțin intens și mai mult pe anumite culoare încărcate cu paragrafe și articole.
O altă întrebare interesantă a fost: „Când crezi că se va descoperi vaccinul sau tratramentul pentru COVID? Dintre europeni 2% au spus că anul acesta, 17% au spus că anul viitor, pentru 2022 au optat 29%, iar 42% cred că sunt necesar trei sau mai mult de trei ani, ba chiar 7% cred că nu va fi descoperit niciodată. Pentru români cifrele sunt în ordine 10%, 20%, 25%, 31% și 11%.
Ultima întrebare are o doză de sarcasm după părerea mea: „Cum îți merge cu pandemia asta?”. După părerea mea răspunsurile nu prea contează, probabilitatea ca acestea să fie improvizate, de moment, este destul de mare. Totuși: 7% din europeni au răspuns foarte bine, 31% au zis că relativ bine, 30% au zis că nu le-a fost nici mai ușor, nici mai greu, 25% au spus că le-a fost greu și 7% că a fost foarte greu. Românii au răspuns în ordine 7%, 25%, 35%, 4% respectiv 9%.
