Parlamentul European a reușit să obțină 16 miliarde de euro în plus pentru viitorul buget al UE pentru exercițiul financiar 2021-2027. Pachetul financiar de 1,8 trilioane de euro este cel mai mare pe care l-a avut Uniunea până în prezent, iar recent echipa de negociere a PE și președinția Consiliului UE au ajuns la un acord preliminar privind adoptarea viitorului buget.
Biroul de Legătură al Parlamentului European în România a organizat o discuție publică privind viitorii bani europeni pe care îi va primi România și pe care îi va putea accesa țara noastră, la care au participat mai mulți europarlamentari români care fac parte din diferite grupuri parlamentare.
În debutul dezbaterii, Mădălina B. Mihalache, șeful Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, a precizat că pachetul financiar este „cel mai mare oferit de UE până acum”. „S-a ajuns la o sumă de 1,8 trilioane de euro, iar acordul politic preliminar a fost considerat o mare reușită pentru PE și celelalte instituții europene. PE a obținut 16 miliarde de euro în plus față de pachetul inițial agreat în iulie 2020. PE a insistat asupra controlului parlamentar asupra felului în care sunt cheltuiți banii și asupra creșterilor alocărilor în viitor (…) PE a insistat asupra întăririi condiționalității accesului la bugetul european care să cuprindă nu numai aspecte legate de corupție și fraudă, dar și cele privind încălcările privind drepturile omului și a statului de drept”, a mai spus Mihalache.
Aprobarea bugetului se află însă în pericol la momentul acesta, deoarece liderii din Ungaria și Polonia au anunțat intenția lor de a-și exprima veto-ul pentru un pachet financiar care să curpindă și aceste condiționalități legate de respectarea statului de drept.
Am selectat câteva declarații făcute de deputații români originari din regiunea Transilvaniei, pe care le-au făcut în cadrul discuției online.
Victor Negrescu reprezintă Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, născut la Alba Iulia. Acesta a vorbit în special despre importanța investițiilor în cultură, educație și cercetare.
„Avem în fața noastră un set de măsuri care ar putea să relanseze întreaga economie a UE, afectată de pandemie (…) Pe zona de cultură avem nevoie de un răspuns coerent din partea UE și a statelor membre.
Impactul asupra acestui sector este unul de aproape 10% la PIB-ul din România.
Noi am propus și a fost adoptată o rezoluție care solicită alocarea a 2% din planurile naționale pentru această zonă economică. Față de bugetul precedent, PE a solicitat o creștere de până la 10%. [Referitor la programul Erasmus+] toți îl laudă, dar uită să aloce bani. Ca urmare a negocierilor, bugetul destinat acestuia va crește cu 2,2 miliarde de euro. Banii ajută, dar nu sunt suficienți comparativ cu nevoile Erasmus; este nevoie de digitalizarea educației (…)
Dacă vrem să avem de ambiție ridicat, să investim în generația viitoare, cu siguranță resursele actuale nu sunt suficiente. Mi-aș dori ca în planul național de relansare alocarea să fie de 10% pentru educație”.
Negrescu a mai spus că Planul național de relansare economică trebuie să fie rezultatul unor consultări publice cu partenerii sociali și asociativi, „care din păcate până în prezent nu au fost realizate”. „Prioritățile trebuie fixate împreună cu populația, nu undeva în spatele ușilor închise. Nu este prea târziu (…) Mesajul meu este că [în ciuda viziunilor politice diferite] în România trebuie să avem o dezbatere civilizată, să identificăm anumite zone de consens. Este ultima șansă pentru România de a profita de o resursă atât de eficientă”, a concluzionat europarlamentarul.
Nicu Ștefănuță face parte din Grupul Renew Europe, născut la Rășinari, județul Sibiu. Crede că bugetul trebuie explicat din perspectiva „părții umane” a acestuia, adică pe înțelesul tuturor și cu mesajul că fiecare poate beneficia de acesta. Principalul subiect asupra căruia a ținut să vorbească ține de Pactul verde european.
„Mie îmi place să vorbesc despre partea umană a bugetului. Sunt 2 provocări: dacă gândim doar cu mintea din 2020, dominată de criza pandemică, sau cu gândul la următoarea generație, din 2030. Cred că acest document face acest balans într-o manieră foarte bună.
Dincolo de sume, pentru oameni acest buget este unul federativ, integraționist, care aduce UE mai aproape. Prin acest buget vom putea în sfârșit accesa, de exemplu, aparatură medicală și capacități pentru spitale. Am luptat să mărim bugetul pe sănătate de 3 ori”, a spus Ștefănuță. El crede că proiectul viitorului buget al UE „este un document nu doar static, ci duce la mai multă integrare europeană, ceea ce este un lucru bun”.
Europarlamentarul a mai spus că banii sunt despre strategie, oferind exemplul viitoarei taxe care se pregătește la nivelul UE – cea pe plastic. „Dacă nu vom avea o politică bună de colectare a plasticului, cum ne vom asigura că nu vom plăti această taxă?”
Întrebat despre Pactul verde, Ștefănuță a spus că acesta nu este doar o politică sectorială, ci o viziune de viitor a economiei europene. „Pentru Europa e important ca direcțiile sale de dezvoltare și o anumită viziune de reducere a emisiilor de seră să reprezinte viitorul nostru. Am atras mereu atenția acasă că trebuie să ne racordăm la această realitate, pentru că se va întâmpla (…) Dincolo de granturi, și prin atragerea investițiilor în mediul privat, eu văd munca noastră pe acest subiect ca o activitate care presupune mai multe intrări.
Ca să reducem emisiile de carbon trebuie să lucrăm pe multe domenii deodată și împreună. Mă gândesc la tranziția energetică, spre energiile regenerabile; la investiții cât mai mari în energia eoliană, în cea solară, la împădurire; la infrastructura verde; la renovări de locuințe – este un dosar la care voi lucra în comisia de mediu. Deci, dacă ne racordăm la această viziune a viitorului, înseamnă că vom câștiga și econom”, crede Nicu Ștefănuță.
În concluzie, politicianul a spus că „acesta este ultimul tren al nostru spre dezvoltare”. „Există o presiune să se oprească banii în condițiile în care aceștia nu ajung unde trebuie”, a explicat europarlamentarul, cu referire la necesitatea cheltuirii eficiente a fondurilor europene.
Într-o altă sesiune, la care a participat Daniel Buda, ca reprezentant al Grupului Partidului Popular European, acesta a pomenit despre domeniul agriculturii. Daniel Buda este originar din Românaș, județul Sălaj.
„Noi trebuie să privim acești bani ca fiind o oportunitate în ceea ce privește dezvoltarea pe toate palierele posibile, indiferent că discutăm despre infrastructura rutieră, medicală sau agricultură (…) CE a dat posibilitatea statului membru de a-și creiona nevoile în planul național strategic în așa fel încât banii pe care îi are alocați pentru sectorul de agricultură să se regăsească în acel domeniu”.
Europarlamentarul crede că la capitolul legat de practicile ecologice fermierii pot să aibă acces la bani. „Este important și că avem resurse financiare care sunt prevăzute pentru ceea ce înseamnă consilierea, pentru că din nefericire sunt mulți fermieri care mă întreabă ce să facă, este foarte greu,(…) este complicat să iei fonduri europene dacă nu mergi la un specialist. Acum sunt aceste fonduri speciale care pot fi folosite în domeniul consultanței agricole”.
Buda crede că dincolo de partizanatul politic, „cu toții avem interesul ca României să-i meargă bine și să primească banii”.
Amintim că Acordul la care a ajuns Parlamentul European și Consiliul UE privind pachetul de 1,8 trilioane de euro pentru reconstrucția unei Uniuni mai ecologice, mai digitale și mai rezistente vizează fonduri de 79,9 miliarde de euro, respectiv 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM și 33,5 miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru România.
În urma negocierilor Parlamentului European, pachetul politic convenit cu Consiliul include o consolidare a programelor UE, iar principalele creșteri aferente programelor emblematice UE sunt următoarele:
+ 2,2 miliarde de euro pentru programul de mobilitate universitară „Erasmus+”;
+3,4 miliarde de euro pentru Programul European de Sănătate;
+4 miliarde de euro pentru Programul de cercetare Horizon Europe;
+1,5 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor externe.
