Trebuie să recunoaștem că o bună parte a Europei păstrează reflexele unui trecut în care democrația și statul de drept au fost nefuncționale, întrerupte și acoperite de totalitarism, monopol ideologic în spațiul public și distrugerea, până la fundație, a statului de drept. Opinia, dreptul la exprimare, cultura, drepturile omului au fost noțiuni pe care nu doar că, în fostele țări comuniste, nu le puteai pretinde, dar făcând asta îți grăbeai șansa de a dispărea pe unul dintre marile șantiere ale revoluției comuniste. Pe de altă parte, împrejurări aproape la fel de dezonorante au existat și în țări în care se presupune că democrația n-a fost alungată de baston și chipiu, dar pacea socială și statul de drept au avut, totuși, de suferit în anumite situații.
Este pentru prima dată când Uniunea Europeană tinde să lucreze într-o manieră în care-și confruntă trecutul și greșelile, devine mai harnică și mai vioaie în a garanta drepturi și libertăți fundamentale, pe care le pretinde, azi, înainte de a garanta abundența, dezvoltarea și economiile statelor membre. Chiar dacă bugetul Uniunii Europene, indiferent de perioada de alocare bugetară, s-a născut cel mai adesea din compromisuri și negocieri, este pentru prima dată când respectarea statului de drept și a democrației nu mai reprezintă simple menționări goale de conținut în discuțiile dintre actorii statelor membre, ci instrumente de monitorizare reală pentru a avea acces la banii europeni. Mulțumită grupului PPE din Parlamentul European, pentru prima dată, a fost adoptat un mecanism UE obligatoriu din punct de vedere juridic, care leagă banii UE de respectarea statului de drept în statele membre ale UE. Grupul PPE este foarte mândru de această realizare, deoarece, de la acordul Consiliului European privind noul buget pe termen lung al UE (CFM) din iulie, Grupul PPE a precizat că nu va sprijini CFM decât dacă o regulă obligatorie din punct de vedere juridic -mecanismul legii- este introdus în legislația UE. Pe scurt, cine vrea bani europeni trebuie să respecte valorile de bază ale democrației și statului de drept.
Acest lucru n-ar trebui să fie lipsit de interes pentru România. Spun asta pentru că, de exemplu, în justiția din România au existat, în ultimii ani, semne clare de automatisme și deprinderi vecine cu amestecul politicii, prin care s-a transferat mult din independența jucătorilor din magistratură, pe terenul unei pseudo-independențe. Aș vrea să cred că exemplul Ungariei și Poloniei, de a opri ținutul în șah al europenilor prin acceptarea unor valori comune, va deveni și pentru noi dezlegarea păcatelor, momentul în care se va pune punct ipostazelor stânjenitoare, cele reale – nu fabricate cu răutate, iar Uniunea Europeană va însemna, pentru majoritatea conducătorilor noștri, mai mult decât un bancomat. Pentru că validarea negocierilor prin care România a reușit să atingă pragul de peste 80 de miliarde de euro se va face continuu. Iar Uniunea Europeană nu va avea nicio abatere de la respectarea principiilor democratice și nu va ezita să penalizeze orice derapaj. După recentele alegeri parlamentare și în lumina unui naționalism radical reaprins în parlament, provocarea este și mai mare. Circumstanțele interne, melanjul forțelor politice, de dreapta, de stânga, de centru sau nu mai contează de care orientare nu trebuie să afecteze aceste seturi de valori și principii ale Uniunii Europene. Vă asigur că cei care sunt în măsură să aprecieze încălcarea statului de drept vor fi informați de oameni care pot livra exclusiv realitatea obiectivă, nu prin spovedania unor minți înfierbântate care caută să facă rău degeaba. Dar voi fi aici, oricând e cazul, să tragem un semnal de alarmă!
Șaptezeci și șapte la sută dintre europeni consideră că respectarea principiilor democratice trebuie să fie o condiție prealabilă pentru primirea banilor UE, potrivit ultimului sondaj efectuat pentru Parlamentul European. Le-am îndeplinit așteptările.
Mircea Hava
Membru al Parlamentului European
