România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural, iar această corecţie trebuie să fie graduală, pe câţiva ani. Concluzia este menționată în raportul de analiză a convergenţei “România – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.
“În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie şi criza economică); numai România ar rămâne cu deficitul la un nivel peste 8% dacă nu s-ar efectua ajustări, în condiţiile unei creşteri cu 14% a punctului de pensie). România ar ieşi din tabloul general, ar dispărea efectul unui deficit comparabil cu cele din regiune. Iar pieţele financiare nu ar finanţa ani în şir deficite de peste 8% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB şi finanţarea ar fi tot mai problematică”, se precizează în raport.
Deşi regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 şi 2021, potrivit raportului corecţia macroeconomică trebuie să înceapă în România, observă economica.net. “Problema pentru România nu este stocul de datorie, care a fost de circa 35% din PIB în 2019, dar ce poate deveni o problemă mare în câţiva ani. Este o problemă în esenţă de flux, de presiuni pe buget (deficite) în condiţiile în care veniturile fiscale sunt foarte joase – sub 27% din PIB (cele mai scăzute în UE exceptând Irlanda). O creştere a cheltuielilor permanente ce înrăutăţesc deficitul structural ar duce la scăderea rating-ului suveran, la creşterea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice”, se menționează în document. Conform sursei citate, România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural. “Această corecţie trebuie să fie graduală, pe câţiva ani. O viteză excesivă de corecţie ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă uşor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăşi 9,5% din PIB. În 2024 deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premise necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare. Fiindcă şi pentru intrarea în UB este necesară o consolidare bugetară solidă, alături de o evaluare temeinică a activelor sistemului bancar (asset quality review)”, se arată în document.
