Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Raport BNR: România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021

România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural, iar această corecţie trebuie să fie graduală, pe câţiva ani. Concluzia este menționată în raportul de analiză a convergenţei “România – Zona Euro, Monitor”, publicat pe site-ul Băncii Naţionale a României.

“În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie şi criza economică); numai România ar rămâne cu deficitul la un nivel peste 8% dacă nu s-ar efectua ajustări, în condiţiile unei creşteri cu 14% a punctului de pensie). România ar ieşi din tabloul general, ar dispărea efectul unui deficit comparabil cu cele din regiune. Iar pieţele financiare nu ar finanţa ani în şir deficite de peste 8% din PIB. Am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB şi finanţarea ar fi tot mai problematică”, se precizează în raport.

Deşi regulile fiscale în UE sunt suspendate în 2020 şi 2021, potrivit raportului corecţia macroeconomică trebuie să înceapă în România, observă economica.net. “Problema pentru România nu este stocul de datorie, care a fost de circa 35% din PIB în 2019, dar ce poate deveni o problemă mare în câţiva ani. Este o problemă în esenţă de flux, de presiuni pe buget (deficite) în condiţiile în care veniturile fiscale sunt foarte joase – sub 27% din PIB (cele mai scăzute în UE exceptând Irlanda). O creştere a cheltuielilor permanente ce înrăutăţesc deficitul structural ar duce la scăderea rating-ului suveran, la creşterea cheltuielilor cu serviciul datoriei publice”, se menționează în document. Conform sursei citate, România trebuie să înceapă corecţia macroeconomică în 2021, care depinde în mod covârşitor de reducerea deficitului bugetar structural. “Această corecţie trebuie să fie graduală, pe câţiva ani. O viteză excesivă de corecţie ar reintroduce economia în recesiune. Nici un deficit de 7% din PIB în 2021 nu va fi însă uşor de atins, mai ales dacă deficitul final în 2020 va depăşi 9,5% din PIB. În 2024 deficitul bugetar ar trebui să fie adus sub 3% din PIB pentru a crea premise necesare de accedere în Mecanismul Cursurilor de Schimb2/MCS2. Teza că este posibilă intrarea în Uniunea Bancară (UB) înainte de intrarea în MCS2 nu este convingătoare. Fiindcă şi pentru intrarea în UB este necesară o consolidare bugetară solidă, alături de o evaluare temeinică a activelor sistemului bancar (asset quality review)”, se arată în document.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Răzvan Rusu, artizanul Prăvăliei Idicel

Articolul următor

20% din suprafețele agricole din România vor fi cultivate în sistem ecologic în 2027

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
ADAMA Ltd., lider mondial în industria produselor pentru protecția plantelor, anunță că Gaël Hili a fost numit Președinte și CEO de către Consiliul de Administrație începând cu 1 octombrie 2024. Hili se va alătura echipei de management din cadrul grupului Syngenta și își va desfășura activitatea în Tel Aviv.
Citeste mai mult

Președinte nou la ADAMA: Gaël Hili

ADAMA Ltd., lider mondial în industria produselor pentru protecția plantelor, a anunțat că Gaël Hili este numit de…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share