Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Pepinierele din Transilvania, pe un trend ascendent: „Criza cerne producătorii serioși de cei neserioși”

Criza provocată de Covid-19 a determinat piața de pepiniere să cearnă producătorii serioși de cei neserioși. Pepinierele din zona Transilvaniei sunt pe un trend ascendent, dar efectiv pentru cei care nu fac compromisuri, spun oamenii din domeniu. Cu unul dintre ei am discutat recent despre pepiniera pe care o administrează, dar și despre perspectivele afacerii sale.

Adrian Florea administrează pepiniera Pom Fruct SRL, aflată în Gârbova de Jos-Aiud, județul Alba. Este o afacere de familie, începută încă în anul 1999. După absolvirea Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara (2001-2006), a revenit în localitatea de baștină pentru a intra activ în afacerea familiei, iar din 2012 practic se ocupă de administrarea ei. Astăzi aceasta este un business de succes, chiar dacă zona Aiudului și nu numai este împânzită de pepiniere cu material săditor îndoielnic. Mai mult decât atât, cu 3 ani în urmă a înființat și o cooperativă de pepiniere, despre care spune că e singura de profil din țară.

Adrian Florea

„Ca să reziști pe piață trebuie să te adaptezi”

„Pepiniera a început cu o cantitate relativ mică, pentru că era lucrată doar de părinții mei cu ajutorul unor zilieri în perioadele de sezon sau atunci când activitățile erau mai intense. Mă refer la partea de plantare și recoltare. În timp, în fiecare an am început să mărim cantitatea. Inițial erau cam aceleași soiuri până prin 2010-2011: măr, păr, prun, piersici, cais, fiecare având o anumită preponderență, dar predominant era mărul, prunul, părul și cireșul. La fiecare aveam un număr de soiuri. În total, la toate speciile am ajuns prin 2011 până la 50 de soiuri”, ne spune agricultorul.

În prezent, la pepiniera Pom Fruct numărul soiurilor este mai mult decât dublu, numărul soiurilor oscilând în funcție de necesități, de cerințele pieței etc. Adrian Florea spune că la pepiniera sa sunt introduse tot timpul soiuri noi, adică noi pentru zona Aiudului sau pentru România, nu neapărat noi ca și soi omologat, și ne oferă câteva exemple. „De exemplu, am adus soiuri care nu prea se cultivau în România, dar care se multiplicau liber, neavând nevoie de o multiplicare protejată sau taxă de franciză. La măr am achiziționat soiuri, precum Braeburn, Elstar, soiuri care sunt specifice mai mult vestului Europei; soiul Fuji, Golden Reinders, care este unul delicios, dar mai rezistent la rapăn, Golden Delicios fiind foarte sensibil la rapăn. La păr am adus soiuri precum Abate Fetel și Hardenpont, care erau noi pentru cultura noastră. La prun am început cu soiurile sârbești din gama Cacanska: Lepotika, Rana, Rodna. La cais am încercat să mai aducem unele soiuri care predominau mai mult în zona Ungariei, unde există un institut bine axat pe inovație și ameliorare la soiurile de cais”.

Spune că diversificarea soiurilor o face pentru că, încă de la început, compania s-a axat pe partea semi-profesională și profesională. „Adică clienții noștri erau 60-70% proprietari de livezi sau doreau să înființeze o plantație; care cumpărau sute sau mii de bucăți. Restul se duceau pe partea de hobby, direct la clientul final, care își planta în grădină sau lua o cantitate mai mică, dar și spre comercianți”. Mai spune că necesitatea de a diversifica și de a mări gama de soiuri a venit din cerința celor care aveau deja plantații și se familiarizau cu rezultatele de la agricultorii de peste hotare: „Au văzut tot felul de plantații în diferite sisteme de cultură, sisteme super intensive etc. și evident că le-au plăcut; s-au făcut tot felul de calcule pe partea de eficiență, valoarea economică și așa mai departe. Implicit, ca să ții pasul și să reziști pe piață trebuie să te adaptezi”.

Printre soiurile pe care le-a adus Adrian Florea în pepiniera să se numără și cele care se înmulțesc cu taxe de redevențe, în circuit închis și pentru care se plătește o taxă de franciză. „La măr am adus soiul Pinova, Galiva, care probabil pentru omul de rând nu prea spune mare lucru, dar pentru un profesionist – da. Pe partea de prun am adus o parte din soiurile din gama top: soiuri mai rezistente cu toleranță sau imunitate la virusul Plum Pox (vărsatul prunului) – un virus foarte dăunător la prun, care în clipa de față nu numai la noi în țară, dar și în Europa este întâlnit în 80% din plantații. Dintre soiurile pe care le-am adus pot să menționez Ioio, Presenta, Katinka, Top Hit, Topfive – care au mai mult o importanță comercială, care se plantează bine în plantațiile profesionale”.

Activitatea într-un ciclu anual la pepiniera Pom Fruct se desfășoară pe o suprafață între 1,5 – 3 ha, în funcție de densitate, de speciile pomilor, iar dacă este luată în considerare și rotația culturilor, suprafața poate să ajungă la peste 10 ha – teren aflat atât în proprietate, cât și în arendă. În suprafața asta sunt plantați în medie 100.000-130.000 de pomi pe an. „Procesul de producție în pepinieră este cumva împărțit – segmentul de hobby și segmentul profesional. La cel de hobby folosim fie produs propriu, fie chiar de origine externă, o mare parte din Ungaria. Iar la partea destinată profesioniștilor folosim material săditor de origine externă în proporție de 80% – Olanda este principalul furnizor, urmată de Ungaria și, într-o proporție destul de scăzută, România. Mai avem de lucru până ajungem la nivelul lor”, precizează Adrian Florea.

Vânzări și investiții

Agricultorul spune că pepiniera are mai multe canale de vânzări. „Pentru partea de profesioniști, după valoarea numărului de pomi contractați, după cantitatea plantată, aceștia în marea parte sunt din vestul țării: Timiș, Arad. Pe partea de sud-centru ar fi Dâmbovița, Vâlcea și Argeș. Și un pic partea de nord a Moldovei, în Bucovina, județele Suceava și Botoșani. Sunt cei care au plantat pomi fie cu fonduri proprii, fie prin fonduri europene. Pe partea de comercializare către distribuitori, spre deosebire de alte pepiniere noi lucrăm în volum destul de mic cu pomii ambalați, acei care se vând în supermarketuri sau fitofarmacii. Din volumul nostru total ei ocupă un maxim de 10%. Un alt canal de vânzare este cel făcut efectiv la poarta pepinierei, unde vin fie clienți vechi, fie cei noi care vor să vadă efectiv. Aici intră cam 15%. Și un procent destul de mare din volum este partea online, prin magazinul online: 30%-35% din volumul de producție se expediază prin curier sau prin mașinile noastre dacă sunt cantități mai mari”.

La pepiniera Pom Fruct SRL lucrează șase angajați permanenți, iar numărul sezonierilor oscilează între trei și șapte. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 1,580 milioane lei, iar în primele 10 luni ale acestui an – 1,5 milioane lei. Profitul pe care îl obține compania este reinvestit.

Adrian Florea precizează că în ultimii 3 ani a investit în achiziția unei mașini de plantat, a unui tractor, a unei mașini de recoltat, investiții care însumat au trecut de 50.000 de euro. „Mai trebuie să achiziționăm mașini speciale pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare, dar care să poată fi adaptate nevoilor noastre în pepinieră. Cum în România nu găsim așa ceva, ne-am orientat în afară spre zonele cu tradiție sau unde numărul pepinieriștilor într-o anumită zonă este mai mare și au firme care să le asigure și partea de tehnologizare. Așa am identificat noi în Grecia, în Turcia și în Italia câteva firme care produc aparate și utilaje customizate pentru nevoile fermierului”. Agricultorul precizează că de când administrează pepiniera nu a accesat fonduri europene, totul fiind construit cu fonduri proprii sau credite.

Trei provocări

Trei mari provocări a identificat Adrian Florea pentru domeniul în care activează. Prima ține de forța de muncă – de altfel, o problemă universală. A doua provocare ține de tehnologizare și spații de lucru protejate sau hale. „Avem o mare problemă cu spațiile de depozitare cu temperatură controlată; mă refer la temperaturi de păstrare a materialului săditor, cu instalații profesionale care mențin temperatura și umiditatea, care sunt foarte costisitoare. Cea mai mare problemă e în costul și utilizarea lor. Noi le utilizăm din luna noiembrie până în luna martie-aprilie, fiindcă acestea sunt perioadele când se plantează. În viitor, când oamenii vor conștientiza că pot să planteze și mai târziu, chiar dacă au un material săditor ce a fost reținut în repaus vegetativ pentru o perioadă mai îndelungată, probabil plantările se vor face și în lunile de primăvară mai călduroase, chiar și în mai, și în iunie chiar. Ar trebui să găsim o soluție ca ele să aducă un beneficiu financiar și în lunile în care noi nu le folosim, ceea ce e puțin dificil: trebuie găsiți poate producători de legume, de fructe care vor să și le păstreze acolo. Se poate face asta mai ales în cadrul asociațiilor sau cooperativelor”, explică Florea.

O altă provocare este partea de instruire și partea de consultanță pentru clienți și potențiali clienți. „Aici încă mai avem nevoie de specialiști. Mai avem nevoie de suprafețe în care să înființăm plantații demonstrative – ele cumva îi motivează pe cei care vor să-și desfășoară o activitate în domeniul pomicol: ei trebuie să vadă rezultatele unui anume soi, post-altoi, să facă comparații și să le vadă efectiv în câmp, nu doar în statistici pe hârtie”.

„Dorința noastră cea mai mare este să dezvoltăm un laborator de producere, de micropropagare in vitro, și o plantație mamă de ramură altoi pentru a nu mai fi nevoiți să achiziționăm totul din afară”.

 

Efectele pandemiei

Am discutat și despre efectele pandemiei, care, inevitabil, a ajuns și în pepinierele din țară. Această perioadă a determinat creșterea volumului de vânzări online cu aproximativ 25-30%, spune Adrian Florea. El consideră că, per total, în clipa de față piața cerne producătorii serioși față de cei neserioși. „Piața era supra-săturată și de oferte, și de material săditor produs la negru, și de material săditor importat. În ultima vreme, oamenii au început să studieze un pic mai bine, să caute să se informeze, deși încă sunt foarte mulți pentru care primează doar prețul”, crede administratorul Pom Fruct SRL.

Potrivit lui, piața de pepiniere este pe un trend ascendent, însă efectiv pentru cei care rămân în domeniu, care nu fac compromisuri și care sunt serioși. „Cei care au o comunicare directă și transparentă cu clientul. Dacă ei sunt mulțumiți de materialul achiziționat, colaborările se întind pe mai mulți ani. În schimb, cei care s-au obișnuit să dea țepe, au deja de suferit”.

Viitorul afacerii depinde de cum va evolua situația pandemică. Ca firmă, cei de la Pom Fruct urmează ca în perioada de iarnă să facă o analiză despre direcția pe care o vor urma. „Eu personal am vrut să mă implic mai mult în dezvoltarea cooperativei pe care am înființat-o. Dar după ultimele luni, cu pandemia, când nimic nu mai este sigur, cred că va fi un moment în care vom fi mai mult individualiști. Totuși, o voi face în paralel, pepiniera fiind și parte a cooperativei, dar probabil vom face o diferențiere – cooperativa să rămână strict pe partea profesională și ce mai valorificăm noi de la pepinieră să meargă pe partea de hobby”.

„Noi avem mulți clienți care vin și cumpără în cantități mari. Îi întrebăm, în afară de preț ce mai contează pentru dvs. Și aici oamenii se blochează. Noi trebuie să știm ce vor face cu soiurile pe care le cumpără, cum vor valorifica fructele, în ce mod de cultură vor fi, ce tipuri de coronament aleg – toate sunt legate. În clipa de față pentru 70% din clienți contează doar prețul. Și atunci noi asta le oferim – o consultanță gratis, dar e mai mult o informare și o educare a clientului. Oamenii trebuie să știe și să facă diferența între costuri, întreținere și valorificare. Și toate pornesc de la primul pom”, concluzionează agricultorul.

Cooperativa de la Aiud

„Pepiniera Aiud Cooperativa Agricolă” este denumirea cooperativei pe care Adrian Florea a înființat-o acum 3 ani, după ce la scurt timp de la aderarea României la UE și-a dat seama că s-a produs o curbură destul de mare în domeniu: materialul nu mai avea cerere, era depășit, iar plus la asta s-a schimbat proporția vânzărilor: maxim 40% ajungea la plantații, restul – pe partea de hobby.

„Știam că suntem în urmă și cu tehnologia, și cu calitatea materialului săditor, și cu soiurile multiplicate. Și evident am început să ne interesăm, să mergem în străinătate, am participat la târguri agricole etc., mai ales după 2007, când au început programele agricole, să se acceseze fonduri europene. Atunci au venit și foarte mulți consultanți și proprietari de pepiniere din afară, care și-au promovat produsele. Având campanii foarte bune de marketing și de publicitate, evident cu niște rezultate în spate, cu statistici, și-au promovat bine produsele aici pe teritoriul nostru. Astfel, prin media, prin social media, clienții noștri și persoanele interesate vedeau tot mai mult diferențele dintre livezile noastre, calitatea, potențialul lor și cele din afară. Și atunci au început să se intereseze și veneau cu material săditor de dincolo. Veneau cu consultanți, li se aplica know-how-ul respectiv și clienții beneficiau și de consultare post-plantare, ceea ce e foarte important, pentru că degeaba plantezi ca afară dacă nu știi să întreții ca acei din străinătate”.

Adrian Florea își amintește că în 2016 a avut parte de o colaborare foarte bună cu câteva pepiniere olandeze, care contrar aparențelor au fost dispuse să împartă și tehnologia, și modul de cultivare, și modul de producere a materialului săditor. „Am văzut felul cum lucrează ei. M-am gândit că, având în vedere zona noastră, a Aiudului, carea avea un renume cândva, putem să face ceva și numai într-o asociație, o cooperativă. Am discutat cu câțiva reprezentanți de pepiniere de aici din zonă pe care îi știam că sunt serioși, le-am propus acest lucru. A durat mult până am găsit metoda de asociere, care să ne reprezinte cel mai bine interesele. Am apelat iarăși la consultanți din Olanda și am avut ajutor și din partea Direcției Agricole din Iași”.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

„Lemnul este lumea noastră”. Holver, o investiție străină cu strategii durabile de modernizare și digitalizare în domeniul logistic

Articolul următor

Centrala de la Iernut a Romgaz, fără executanți

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), lider național în distribuția de energie electrică, a pus în funcțiune asistentul virtual ChatVolt. 
Citeste mai mult

DEER a lansat asistentul virtual ChatVolt

Chatbot-ul activat de societatea clujeană va oferi informații rapide și actualizate privind întreruperile în alimentarea cu energie electrică.…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share