Comunitate Hobby/Timp liber Judete ONG Ultimele stiri

Instrument pentru relocare la sat – ghidul inițiativei “Niște Orășeni”

Decizia de a lăsa orașul pentru o localitate rurală este de acum mai ușoară dacă lecturezi Ghidul de relocare de la oraș la sat al inițiativei Niște Orășeni, un proiect propus de agenția de comunicare Pukka și susținut de Patria Bank. Ghidul ne sugerează, prin analiza indicilor de calitate a vieții din comuna vâlceană Slătioara, ce ar trebui să urmărim când vrem să facem această schimbare.

Ghidul de bune practici pentru relocarea la țară a orășenilor a fost întocmit în acest an “de o mică echipă de specialiști din mai multe domenii care, în vara acestui an, au petrecut o vreme în Slătioara, încercând să ofere o imagine cât mai reală a satului românesc în general și, indirect, să demonteze miturile și prejudecățile legate de sat și de viața la țară”, explică Marius Chivu – co-inițiator Niște Orășeni.

”Niște Orășeni este un proiect de suflet, pe care nu doar l-am simțit de ajutor în noul context ci ne-am dorit sa contribuim la fundamentarea lui astfel încât să-l oferim “la cheie” localităților din România și altor fii ai satelor care își doresc să atragă noi locuitori în comunitatea lor sau să se reîntoarcă în aceasta. Pentru noi, în Patria Bank, este parte din misiunea noastră sa susținem dezvoltarea micro comunităților și promovarea incluziunii financiare și de aici dorința de a crește și dezvolta comunitățile rurale”, spune Ștefania Cristescu, Director Marketing și Comunicare Patria Bank.

Din nou la sat sau prima dată la sat

Ghidul pleacă de la o realitate istorică, aceea a sătenilor care au migrat spre oraș în perioada comunistă pentru ca fenomenul actual să fie invers, semn că nimic nu e veșnic. “Migrația populației din mediul urban în cel rural a luat amploare după anul 2000, când rata migrației interne de la oraș la sat a depășit-o pe cea cu care populația României era obișnuită, respectiv din rural în urban mai ales în din cauza condițiilor de locuire (insuficienta dezvoltare a utilităților) și a lipsei oportunităților de angajare din comunele românești.

Pe măsură ce s-au dezvoltat ansambluri rezidențiale în zonele periurbane, așa numitele ”cartiere dormitor”, numărul persoanelor care își mută domiciliul în ruralul din jurul marilor orașe a crescut foarte mult (ex. Florești – Cluj, Chiajna – Ilfov, Giroc – Timiș) pe fondul costurilor mai reduse cu locuirea. În același timp a crescut și numărul persoanelor care s-au mutat în alte localități rurale fie ca o opțiune de schimbare a stilului de viață, fie ca urmare a altor constrângeri (recesiunea economică care a făcut ca populația cu vârste de peste 45 de ani să își mute domiciliul în mediul rural, costul ridicat al vieții urbane etc).

Chiar dacă după anul 2015 crește și rata migrației din rural în urban, tot sunt peste 20.000 de persoane anual pe care orașul le pierde în favoarea satului”, citim din ghidul Niște orășeni.

Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, raportate la anul 2017, arată că peste 109.000 români s-au mutat de la oraş la sat, în timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sat la oraş în aceeaşi perioadă.

Dimensiuni de calitate

Echipa de specialiști, cum aminteam deja, și-a concentrat analiza pe comuna Slătioara, județul Vâlcea, o comună cu aproape 3.300 de suflete.

Specialiștii au analizat comuna din punct de vedere a dimensiunilor calității vieții considerate a fi necesare pentru o viață satisfăcătoare în mediul rural. Aceste dimensiuni sunt: populația, educația, sănătatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societății, serviciile publice, timpul liber, serviciile private și bugetul lunar.

Din ghid am aflat că în Slătioara oamenii se susțin din ceea ce produc în gospodărie, prin agricultură (cultivarea legumelor în solarii, cartofi, pomi fructiferi etc.) și creșterea animalelor (păsări, vaci, porci), pentru care fânul impune alte practici necesare, însă în comună activează și 198 de agenți economici care cumulează o cifră de afaceri de 6,3 milioane de euro/an și un profit net de aproape 750.000 de euro. Iar perspective există, ținând cont că, spre exemplu, turismul are potențial de dezvoltare în zonă.

Deși o comună de dimensiune medie, numărul elevilor din școala generală nu este foarte ridicat comparativ cu o comună în care am fost recent – Lechința, județul Bistrița-Năsăud, unde la 6.000 de locuitori, numărul elevilor trecea de 750.

Din punct de vedere a serviciilor de sănătate și a celor de urgență, comuna stă mai bine decât altele, pentru că dispune de două cabinete de medic de familie, un cabinet specializat în boli pulmonare, un ecograf, două farmacii și un serviciu pentru Situații de Urgență pentru care primăria a reușit să mobilizeze aproximativ 40 de locuitori, ca voluntari.

Locuitorii au acces, de asemenea, rapid la ambulanță, maxim 10 minute de la Horezu sau 30 de minute de la Râmnicu Vâlcea.

Ca proiect în derulare, la Slătioara se construiește un dispensar modern, unde vor funcționa trei cabinete de medicină generală și un cabinet stomatologic, precum și săli de tratament. Proiectul este finanțat din fonduri guvernamentale, valoarea sa fiind de peste 2,5 milioane de lei.

Un alt criteriu care vorbește despre calitatea vieții în mediul rural sunt utilitățile, unde, dacă exceptăm lipsa alimentării cu gaze naturale și rețeaua de canalizare insuficient dezvoltată – doar 10,12% din locuințe racordate, Slătioara arată mai bine decât multe localități din Transilvania, spre exemplu.

Astfel, 80,51% din locuințele comunei Slătioara sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă potabilă din puţuri de mare adâncime, administrat de Primărie, 100% din locuințele comunei Slătioara sunt racordate la rețeaua de distribuție a energiei electrice din zonă, 72,68% din locuințele comunei Slătioara sunt utilate cu baie și toaletă în interior, iar 34,60% beneficiază de încălzire centrală.

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, aproximativ 65 km de drumuri sunt asfaltate, ceea ce înseamnă 50%, iar în ceea ce privește mobilitatea, comuna Slătioara este traversată zilnic de mai multe curse de autocare și microbuze pe traseul București – Târgu Jiu. În schimb, locuitorii nu au acces la transportul feroviar.

Comuna este acoperită foarte bine și din punct de vedere al rețelelor de telefonie mobilă, deoarece toți operatorii prezenți în România (Vodafone, Orange, Telekom și DIGI) au acoperire de aproximativ 100% din teritoriul comunei. Apoi, toate satele comunei sunt racordate la rețeaua de televiziune prin cablu.

Fiind în secolul comunicării virtuale, comuna dispune de o rețea bine pusă la punct de acces la internet, mai mult chiar rețeaua de internet prin fibră a fost extinsă, toate locuințele având posibilitatea de a se conecta la rețea. Primăria a atras și un grant prin programul WIFI4EU care a fost semnat în decembrie 2018. “Prin intermediul inițiativei WiFi4EU, Comisia Europeană dorește să promoveze accesul gratuit la Wi-Fi în spații publice peste tot în Europa. În urma înregistrării am fost selectați și am obținut un voucher de 15.000 euro pentru instalarea unor echipamente Wi-Fi de ultimă generație în principalele centre de interes public”, au arătat reprezentanții Primăriei Slătioara la momentul respectiv. Prin proiect, au fost instalate 18 puncte gratuite de acces la internet.

Locuirea ca dimensiune a calității vieții mai înseamnă și o dimensiune culturală, istorică, religioasă chiar, de valorificare a timpului liber. În Slătioara se găsește o clădire monument de categorie A – Biserica de zid din Viorești, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, construită în 1781, și câteva monumente de categorie B – Biserica de lemn din Milostea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, construită în 1906, Ansamblul rural, sat Milostea, Biserica de lemn din Slătioara-Mănășești-

Cociobi, cu hramurile „Buna Vestire” și „Cuvioasa Paraschiva”, construită la începutul secolului XIX, și Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, Sat Slătioara, construită în secolul XVIII.

Pentru petrecerea timpului liber, pentru relaxare, turism montan și sport, locuitorii din Slătioara au aproape Munții Căpățânii în Vâlcea, Munții Parâng și Vâlcan în Gorj și Munții Mehedinți în Mehedinți, Parcul Național Buila-Vânturarița, iar în proiect este Geoparcul UNESCO Oltenia de sub Munte, al cărui teritoriu se întinde până la Slătioara.

O altă dimensiune care contează pentru calitatea vieții sunt și serviciile publice. Locuitorii și orășenii care s-ar reloca au acces la următoarele dotări publice: Casa de cultură „Dinu Săraru”, Căminul cultural, Biblioteca comunală „Damian Ureche”, baza sportivă, Centrul de îngrijire bătrâni (n.a. proiect finalizat / nedat încă în folosință la momentul întocmirii ghidului), Grădinița cu program normal, locurile de joacă pentru copii (în satele Mogești și Rugetu), dispensarul medical în Mogești (proiect în lucru, prin PNDL, cu termen de finalizare în 05 aprilie 2022).

În concluzie, am adăuga că echipa de proiect a identificat și unde mai e de lucru, cum e, de exemplu, propunerea de “colaborare între autorități, specialiști și viitorii „săteni” care ar putea crește nivelul calității arhitecturii din zonă, într-un ritm în care schimbările să fie vizibile mult mai rapid decât în cazul unor acțiuni individuale, fie că vorbim despre reutilizarea fondului existent sau despre noi inserții în contextul actual”.

Echipa ghidului

GHIDUL este disponibil și poate fi consultat pe www.nisteoraseni.ro și pe https://www.patriabank.ro/blog/niste-oraseni. Grupul de cercetare care l-a realizat este format din: Marius Chivu (co-inițiator al proiectului, scriitor și specialist pe teme de educație), Octavian Viorel (co-inițiator al proiectului), Claudia Petrescu (cercetător științific la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii), Ana Irina Lupu (arhitect și specialist pe teme ce țin de urbanism), Florin Stoican (președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, specialist pe teme de mediu) și Cornelia Florea (sociolog).

FOTO principală: https://www.facebook.com/nisteoraseni/posts/192152512612440

(Publicat în ediția print TB nr. 98 – noiembrie/decembrie 2020)

Related posts

“Mega-proiect” de 42 mil. euro, fonduri europene, în bazinul hidrografic Mureş

Stefana Muresan

44 de milioane de euro pentru modernizarea căilor ferate ale Clujului

Nora Dumitrescu

Răzvan Vulcănescu, numit președinte interimar al CNAS

Stefana Muresan

Maramureșul se implică în două proiecte turistice

Nora Dumitrescu

Nemții de la Polipol, investiții masive în fabrica de canapele din Satu Mare

Stefana Muresan

Cities of Tomorrow #6: reconversie & revitalizare, structura mese rotunde

Ionut Oprea

VGP NV: Commits to be Carbon Neutral by 2025

Ionut Oprea

Parcul Est, proiectat cu 1,5 milioane € de Metapolis – Horhat – Atelier Mass

Nora Dumitrescu

Primul muzeu din țară care va propune vizitatorilor să descopere tradițiile cu ochelari VR: investiție de peste 160.000 de euro

Papuc Irina

Hunedoara: Peste 20 de castele și muzee, prezentate la Târgul European al Castelelor

Stefana Muresan

Finanțări europene de aproape 30 milioane de lei la Satu Mare

Traian Dan

Mobila pictată în Transilvania a ajuns în toată lumea: transformă o casă banală într-un muzeu

Stefana Muresan

351 de cereri de finanțare au fost depuse în Programul „Innotech Student”

Traian Dan

Mobila de Sălaj vrea să spargă blocada Bruxelles – Washington. „Rușii ne consideră cei mai buni din lume”

Stefana Muresan

Plusvaloare pentru fermierii români, cu asigurări “chibzuite” de la Summit Agro

Ioan Sandor

Poluatorul industrial al Someșului, amendat cu 25.000 de euro

Nora Dumitrescu

Pălinca produsă în Odorheiul Secuiesc, Sfântu Gheorghe și Bădăcin le-a luat europenilor toate medaliile

redactia

Timiș: Aquapark în Buziaş, investiție de 10 milioane de euro

Stefana Muresan

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European: “Comisia Agri din PE vine în sprijinul fermierilor cu măsuri concrete!”

Ligia Voro

Studiu Deloitte: Creditarea și-ar putea reveni în 2021 cu ajutorul unor măsuri de sprijin din partea autorităților de reglementare în domeniu

Papuc Irina

Colaborare între sediile Continental din România în lupta cu pandemia și pe proiecte de responsabilitate socială

Nicolae Pop

S-a dat startul la vacanță de pe Aeroportul Oradea

Traian Dan

Cum a crescut cifra de afaceri din industria românească în 10 luni

Papuc Irina

Pacienții români vor putea face transplant pulmonar în Ungaria

Stefana Muresan

Leave a Comment