Judete Timiș Ultimele stiri

Alin Nica, noul președinte al CJ Timiș are planuri mari: „Județul are un potențial enorm, ceea ce îi lipsește este direcția”

În 2004, la 23 de ani, Alin Nica devenea cel mai tânăr primar din România. A preluat în administrare comuna Dudeștii Noi, a atras zeci de milioane de euro fonduri europene și a pus localitatea la punct. A decis că poate mai mult. E din acest an președinte al Consiliului Județean Timiș. Pentru Transilvania Business, Alin Nica ne-a povestit cum vede județul din punct de vedere economic.

Cât de atractiv e județul Timiș în acest moment și cât ar putea fi de atractiv?

Timișul are potențial și în domeniul economic și în sectorul agricol, în sectorul automotive, unde este lider ca export, și cred că ce îi lipsește Timișului este direcția pe care să o urmeze. Cred că dependența de companiile multinaționale poate șubrezi economia județului și rezistența acestuia la crizele mondiale majore și, de aceea, ținta noastră este să creăm un ecosistem de firme cu capital autohton, care să asigure sustenabilitatea mediului economic la șocurile externe, avem nevoie ca Timișul și Timișoara să atragă în continuare creiere și inteligență. Oamenii inteligenți își asumă riscuri, oamenii inteligenți pot crea noi afaceri la nivel local.

Timișul are un potențial agricol foarte mare, s-a trecut de la acel sistem de agricultură de subzistență, la un sistem de agricultură extensiv și intensiv, însă ne-am oprit la prima etapă a lanțului economic, producția. De cereale, legume, biomasă, animale, ar trebui să trecem la nivelul următor, cu producția, cu distribuția, cu prelucrarea acestei producții. Împreună cu mediul academic de profil, împreună cu fermierii și cu autoritățile locale, să găsim acele posibilități ca agricultura să performeze, să utilizeze fondurile europene pentru a investi în rețele de distribuție, în fabrici de prelucrare a materiei prime agricole sau zootehnice, și distribuția acesteia pe piețele interne sau din străinătate. Cred că, dacă facem aceasta, acel deficit de comerț exterior pe care în avem în sectorul agricol îl putem inversa.

Datele Inspectoratului Teritorial de Muncă arată că sunt peste 20.000 de firme care au în contractele cu angajații acea clauză de telemuncă. Aceasta înseamnă că lucrează în domeniul serviciilor, adică valoare adăugată ridicată. Mai ales domeniul IT, cercetare, call-center. Stă Timișul bine aici, e loc de mai bine?

Acesta se bazează pe centrul universitar puternic de aici, ceea ce duce la atragerea de inteligență. Noi suntem la concurență cu Clujul, care este un pol IT la nivel național. Noi suntem un pol în automotive, care se bazează pe IT parțial și alte componente ale științei și tehnicii: mecanică, automatizări, electronică, electrotehnică. Dezvoltarea acestui sector al serviciilor este de dorit, pentru că are o valoare adăugată mare, cu impact major în realizarea PIB județean și, implicit, cel la nivel național.

Un capitol neexploatat este cel al turismului. Sunt acele zone superbe, naturale din estul județului, care se zbat în sărăcie, acolo e un potențial fantastic. Dar turism fără servicii nu poți să ai, aici e nevoie de investiții publice în infrastructură și crearea acelor puncte de atracție care să facă privații să investească în acele servicii, în hoteluri, restaurante. Dar și să profităm de acel titlul de Timișoara Capitală Europeană și acest magnet pentru turiști poate fi fructificat în domeniul serviciilor culturale, dar și HoReCa.

Sunteți de puțin timp președinte al Consiliului Județean Timiș (CJT). În această perioadă scurtă ce ați descoperit că lipsește Timișului pentru a fi și mai atractiv din punct de vedere economic?

Faptul că noi am fost primul județ conectat cu vestul a fost ceva fantastic, ceea ce și-a arătat influența în primul deceniu al acestui mileniu. Însă în ultima decadă nu am avansat în domeniul infrastructurii să ajungem la un alt nivel. Nu am dezvoltat centura de ocolire, nu am mers în direcția conectării la nivel de autostradă spre Calafat, ca să deschidem spre Bulgaria, Grecia și să devenim un hub regional de transport, și nici pe relația cu Belgradul, care este geografic cea mai apropiată capitală de Timișoara. E o direcție pe care trebuie să o urmăm în următorii ani. Am avut o întâlnire cu consulul Serbiei la Timișoara și am discutat toate posibilitățile pe care noi le avem ca să dezvoltăm această relație. Traficul peste graniță, chiar dacă avem multe puncte de frontieră, am deschis trei noi numai în ultima perioadă, întreg potențialul nu este fructificat la maxim. Nu vorbim doar de marfă, ci inclusiv de persoane. Pe calea ferată am avut două rute, Jimbolia – Kikinda și Stamora – Vârșeț, care s-au întrerupt total acum trei ani. Erau legături istorice, chiar din Banatul istoric, de dinainte de 1918, atunci când era, și încă mai este, cea mai dezvoltată regiune sub aspectul rețelei feroviare, relația cu Serbia pe următorul deceniu poate să fie fructificată, iar Serbia are aspirații europene, așa cum eram noi în 2007. Noi am putea să fim sub acest aspect ce au fost Austria, Germania pentru Timiș, asta am putea fi noi pentru Serbia. Este o țară apropiată ca și cultură de noi, există o forță de muncă bine calificată și ușor accesibilă, apropierea de Belgrad ar putea facilita crearea unor investiții intermediare care să ducă la crearea unui pol economic Timișoara – Belgrad, pentru că în afară de Novi Sad, Timișoara este cel mai mare oraș apropiat de capitala Serbiei. Putem profita de faptul că avem Aeroportul Internațional Timișoara și cu dezvoltarea traficului de cargo să putem facilita mutarea de marfă dinspre Budapesta, spre vestul Europei. E un avantaj strategic major, pe care noi trebuie să-l fructificăm.

Revenind la relația cu Serbia, pentru aceasta avem nevoie de căi de comunicații, rutiere și feroviare. De aceea e mai importantă acea autostradă Timișoara – Belgrad, pentru a facilita traficul de marfă și transportul de persoane. Dacă încă de pe acum începem să dezvoltăm acel microsistem de firme autohtone, în șase – șapte ani, care este perspectiva de aderare europeană a Serbiei, am putea avea firmele care să se externalizeze peste graniță și să aducă profitul aici.

Ce pregătește CJT în perioada următoare pentru susținerea mediului de afaceri?

Provocarea cea mai mare este accesarea fondurilor europene. Modernizarea infrastructurii la niveluri europene este și în sprijinul mediului de afaceri, ei se plâng de aceasta de ani de zile. Pe lângă acestea, de ani buni de zile, ei se plâng de procedurile birocratice foarte anevoioase. Fie că se dorește construirea unei unități de producție sau o extindem pe cea existentă, procedurile urbanistice sunt extrem de anevoioase. Pentru a obține toată această documentație, e necesar un adevărat travaliu pentru a ajunge la această finalitate. Aici noi am vrea să creăm, în noua organigramă, un departament care să faciliteze contactul între administrație, fie că e vorba de cea la nivel local, fie că e cea la nivel central, a instituțiilor deconcentrate, la nivel local. Vrem să reducem acest timp birocratic, administrativ, care amână dezvoltarea investițiilor. Dar fără dorința de implicare în această procedură de diplomație administrativă pe care noi vrem să îl facem, nu vom putea ajunge la succesul scontat. Cred că buna-credință va prima și interesul general va face ca toți cei implicați să răspundă pozitiv.

Poate deveni Timișul un brand turistic?

Da, lucrăm la o strategie turistică și la un brand al județului pe care dorim să îl promovăm în județ, dar și la nivel național și european. Vrem să ne folosim și de perspectiva ca în 2023 să fim Capitală Culturală Europeană și ne pregătim sub acest aspect pentru că avem ce să oferim din punct de vedere turistic. Avem Delta Banatului, avem izvoarele Begăi, avem toate aceste biserici vechi, nemțești, șvăbești, am putea crea un circuit ecumenic, cultural. Avem sit-ul de la Cornești, sit-ul de la Parța, cicloturismul, pentru care avem nevoie de infrastructură.

Este necesară digitalizarea serviciilor publice?

Deși Consiliul Județean nu are o relație directă cu cetățenii, doar acolo unde aceștia trebuie să obțină o autorizație de construire sau urbanism, acest lucru nu înseamnă că nu e nevoie de digitalizare. Uitați aici pe biroul meu câte mape sunt, și asta e doar zece la sută din total, cât era dimineața aici. Aceasta înseamnă că nu există un management al documentelor în această instituție, ceea ce la acest nivel e extrem de grav. Nici măcar o ținere electronică a documentelor nu există. Va trebui să facem pași concreți în această direcție. Mai mult, aceasta îmi doresc de când eram primar, și făceam lobby prin Asociația Comunelor, la nivel național, să impunem organelor centrale, pentru că numai așa putem reduce costurile administrative și inclusiv deciziile pe care decidenții le iau la toate nivelurile să le ia rapid și în cunoștință. La nivel național, pentru orice decizie trebuie să trimiți o grămadă de hârtii la toate nivelurile, la toate primăriile și acestea trebuie să îți răspundă într-o săptămână sau o lună, două, trei. Trezoreria statului și Ministerul de Finanțe sunt instituțiile publice cele mai îndărătnice în a se digitaliza. Trezoreria statului să nu aibă un server de plăți electronice, să poți să plătești o taxă locală cu cardul, trebuie să mergi prin Ghișeul.ro, care este administrat de o firmă privată și nu e firma statului, astfel că primăriile și instituțiile teritoriale ca să își încaseze taxele trebuie să treacă printr-o firmă privată și să plătească comisioane. Acesta e unul dintre exemplele legate de încremenire în trecut. Nu poate emite carduri, ca instituțiile publice să poată să facă achiziții cu carduri, contabilii de la primării să stea la ghișee cu orele la trezorerii ca să depună bani și acte. Chiar mai mult, acum trebuie să faci plăți și în sistem electronic, dar să duci și hârtiile, fizic, acolo, este total ineficient.

(Publicat în ediția print TB nr. 98 – noiembrie/decembrie 2020)

Related posts

Balanța comercială româno-austriacă, mai mare cu aproape 10%

redactia

Orașul Oradea a fost inclus în topul celor mai sigure destinații europene

Traian Dan

MIPIM ANNOUNCES NEW EVENT SCHEDULE WITH A RETURN TO CANNES IN SEPTEMBER

Ionut Oprea

Peste 1 miliard de euro pentru dezvoltarea Deltei Dunării, din fonduri europene

redactia

Bucharest – skyline transformation 2025: Key figures & trends for 2025-2030

Ionut Oprea

Antreprenoriat fără birocrație: noul ministru al Economiei spune că va folosi tehnologia blockchain pentru securizarea informațiilor

Ion Surdu

Succesul Aeroportului Cluj, ”studiu de caz” în cadrul Conferinței Internaționale de Pregătire Operațională și Transfer Aeroportuar (Singapore)

Stefana Muresan

Povestea românească a roșiilor din Valea Largă – Mureş

Ligia Voro

În vizită la reşedinţa de vacanţă din Ibăneşti a Prinţului Dimitrie Sturdza

Stefana Muresan

Încă 50.000 de euro de la GapMinder pentru startupul cu cea mai accelerată evoluție

Ligia Voro

Chinezii contestă anularea procedurii de realizare a Autostrăzii Ploiești-Brașov prin PPP

Ion Surdu

Premieră în administrația publică: Angajații de la Fondurile Europene merg în spitalele Covid19 pentru a ajuta medicii să acceseze mai rapid finanțări: Suma disponibilă: 350 de milioane de Euro

Papuc Irina

Maramureșul a cedat un teren pentru locuințe de serviciu în Baia Mare

Nora Dumitrescu

Cel mai bun vin de desert e în județul Mureș. E produs după o rețetă austriacă

Ion Surdu

Aktor, mobilizare pe cel mai lung lot al Autostrăzii Sebeş-Turda

Stefana Muresan

ADR Nord-Vest: Finanțare pentru 200 contracte în valoare de 2 miliarde de lei

Stefana Muresan

Profitabilitatea Grupului TeraPlast a crescut cu 26%  

Ligia Voro

Office, Rezidențial, Retail, Industrial&Logistic – perspectivă 360 grade, la Real Estate & Construction Forum

Ionut Oprea

Universitatea Politehnica Timişoara caută modalităţi de decontaminare a terenurilor miniere, în cadrul unui proiect transfrontalier

Robert Bloancă

Universitatea “Babeş-Bolyai” și NTT DATA Romania, a doua serie din Programul Postuniversitar de Pregătire şi Formare Profesională în Informatică

Stefana Muresan

[Enjoy Transylvania!] Visit Cluj – an imaginary trail of landmarks

Transilvania Business

Banca Națională a României: acțiunile întreprinse pentru a limita efectele negative ale Covid-19 asupra sistemului bancar

Papuc Irina

Alu Menziken, angajări pentru viitoarea fabrică din Medieșul Aurit – investiție de 44 mil. euro

Stefana Muresan

Un armăsar al Hergheliei Beclean din cadrul RNP – Romsilva, Campion Mondial

Ligia Voro

Leave a Comment