Experiența clusterelor, viziunea lor inovatoare transpusă în produse și servicii și plusvaloarea economică pe care o transferă în PIB-ul României pot fi utilizate în strategiile și politicile publice ale Guvernului României referitoare la dezvoltare durabilă și bioeconomie. Cum pot merge împreună, mai departe, acești actori a fost unul dintre punctele liant ale Videoconferinței “Bioeconomia și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD). Rolul Clusterelor”.
Videoconferința “Bioeconomia și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Rolul Clusterelor”, desfășurată în 11 noiembrie, a oferit o platformă generoasă de dezbatere a unor teme provocatoare pentru România, cum sunt bioeconomia, ecosistemele create în jurul clusterelor, cercetarea-inovarea și cum pot fi toate acestea integrate pentru ca acele 17 obiective de dezvoltare durabilă, enunțate în 2015, la Summitul ONU, în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, să fie concretizate și valorizate, iar cei trei piloni ai agendei – echitatea socială, creșterea economică și mediul să devină o realitate mai palpabilă și mai accentuată.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii Covasna, din care fac parte clusterele ai căror reprezentanți au fost speakeri ai videoconferinței, și anume Clusterul Regional Agrofood, Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy, Clusterul Regional Balneo-turistic Transylvania, Clusterul Transylvania Textile & Fashion și Clusterul Prowood. Evenimentul a fost susținut de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României și a avut ca parteneri Institutul de Prognoză Economică, din cadrul Academiei Române, și Agenția pentru Dezvoltarea Regiunii Centru.
Potențial ridicat
Consilierul de stat Borbély László (foto principală), coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă care funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului, a abordat în cadrul videoconferinței tema “De la concept la principii practicate, bioeconomia și cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă”.
„Cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 2 miliarde de euro și cu aproximativ 18 milioane de angajați, bioeconomia este un sector mai puțin cunoscut de către publicul larg, dar cu mare potențial. Reconstrucția socio-economică înseamnă și să găsim soluții pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților astfel încât cetățenii să aibă o viață decentă indiferent de mediul de rezidență. În cadrul evenimentului de astăzi am cunoscut experiența a 5 clustere regionale foarte implicate în bioeconomie și dezvoltarea durabilă. Trebuie să fim conștienți și să învățăm continuu să exploatăm mai bine și mai durabil toate resursele naturale pe care le avem, de la biomasa cu valoare energetică, la tot ce înseamnă potențial turistic”, a declarat László Borbély.
Nu este prima colaborare a departamentului cu ASIMCOV, chiar László Borbély participând anul trecut la o întâlnire cu reprezentanții clusterelor la Băile Tușnad sau găzduind în Capitală o prezentare de modă cu textile din materii prime ecologice, propuneri inovatoare ale Clusterului Transylvania Textile & Fashion.
Oficialul Guvernului a vorbit și despre activitatea departamentului, indicând că în curând va fi finalizat raportul privind țintele pentru 2020, raport care va arăta și ce trebuie făcut mai departe.
Coordonatorul departamentului a mai precizat că România este considerată hub regional la ONU și în Uniunea Europeană în ceea ce privește dezvoltarea durabilă și că în curând vom avea un Cod al sustenabilității ca în Germania și un site cu informații transparente despre ce fac companiile pentru a atinge indicatorii de dezvoltare durabilă și cum arată indicatorii ce trebuie atinși până în 2030.
Dr. Carmen Beatrice Păuna, cercetător științific în cadrul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, a pus sub lupa participanților proiectul BE-Rural în care este implicat județul Covasna ca platformă de inovare regională și ca zonă pilot, încununând o colaborare îndelungată, de peste 10 ani. Proiectul BE-Rural, derulat în cadrul programului european de cercetare şi inovare „Orizont 2020”, are ca obiective cercetarea potenţialului bioeconomic al Covasnei și sprijinirea dezvoltării de strategii locale strategiilor locale și de modele de afaceri în domeniu.
“În următoarele 18 luni ale acestui proiect BE-Rural, care oferă toate aceste resurse de popularizare a conceptului de bioeconomie va propune un cadru în care dvs., cu toții, sunteți invitați să luați parte la o serie de seminarii tematice, de evenimente educative și de webinarii în care se vor prezenta modele de business și tehnologii adecvate tocmai domeniilor din care dvs. proveniți”, a mai adăugat Dr. Carmen Beatrice Păuna.
Cuvânt cheie: adaptabilitatea
Partea practică a videoconferinței au asigurat-o reprezentanții clusterelor din Consorțiul Clusterelor din Regiunea Centru TRANSYLVANIA și din ASIMCOV, aceștia aducând mai aproape de cei aproximativ 120 de participanți o experiență de un deceniu de cercetare-inovare și dezvoltare de produse și servicii, adaptate rapid noii direcții a lumii, cea de dezvoltare durabilă.
Abordând tema “Bioeconomia și Clusterele Regionale – viziune în contextul 2021-2030”, Vajda Lajos, director ASIMCOV, creierul Clusterului Inovativ al Biomasei Green Energy și reprezentantul Consorțiului Clusterelor din Regiunea Centru TRANSYLVANIA, și-a exprimat, dintr-un început, crezul în crearea de către clusterele pe care le reprezintă a unei regiuni viabile și “trăibile”.
“A venit o schimbare după 2015, au apărut aceste noi sintagme, noi expresii, economia circulară, bioeconomia, inovarea, încercăm să identificăm aceste teme și cum facem legătura cu activitatea clusterelor, cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă în activitatea clusterelor. Și aici este foarte important ca, în primul rând, managementul clusterelor să înțeleagă schimbarea și cum vom fi capabili să ne adaptăm la situația creată după 2015 și care este viitorul. Și dacă vorbim despre viitor este important să vedem ce se întâmplă în economie. Dacă dezvoltăm economia cu firmele noi care vor apărea și cu cele vechi care se vor adapta, este foarte important să aibă un efect social, comunitățile să simtă că economia ar trebui să fie sau este cu adevărat motorul dezvoltării. Dezvoltarea economică nu trebuie să aibă loc în orice condiții, ci trebuie să țină cont de mediul înconjurător, spre exemplu, astfel că ODD-urile trebuie luate în considerare când vine vorba de o nouă viziune la clustere și care ar fi misiunea clusterelor în perioada următoare”, a spus Vajda Lajos.
Acesta a subliniat că e nevoie de educație, pentru ca ODD-urile să fie înțelese și atinse, și a dat, ca exemplu, risipa alimentară care implică schimbarea obiceiurilor de cumpărare și de consum.
Consorțiul a făcut pași siguri în această direcție, Vajda Lajos amintind de o serie de proiecte în care clusterele din Covasna sunt implicate la nivel local, național și internațional.
Un deceniu pentru comunități sustenabile
Clusterele din Covasna au deja experiența primului deceniu de activitate, cum aminteam deja, un deceniu în care au demonstrat că țintesc spre comunități sustenabile, care se dezvoltă durabil, cu respect față de oameni, resurse și mediul înconjurător.
Silviu Manole, președintele Clusterului Regional Agro Food și proprietarul fabricii de apă medicinală de la Vâlcele consideră că nu trebuie să inventăm roata, ci să ne amintim de cum trăiau în trecut oamenii din comunitățile rurale.
“Modelul nostru este întreprinzătorul rural, pentru că el face o economie durabilă. În momentul în care ei voi reuși să și prelucreze, să își adauge plusvaloare, doar atunci ei vor reuși să pună ambele picioare pe pământ, să își crească familiile acolo”, a spus speakerul invitat.
Ca provocare mi-a plăcut ceea ce a spus Silviu Manole raportat la educarea populației în ceea ce înseamnă hrană sănătoasă și mod de viață sănătos și economiile implicite la cheltuielile de sănătate și care ar fi câștigul și cum ar putea fi acesta cuantificat la calitatea vieții.
Experiența de aproape un deceniu a Clusterului Inovativ al Biomasei Green Energy în dezvoltarea de comunități sustenabile din punct de vedere energetic a fost prezentată de Vajda Boglárka, dezvoltare care implică patru sectoare – de business, al cercetării, al administrației publice și consumatori.
“Încercăm să promovăm conceptul de dezvoltare de comunități sustenabile din punct de vedere energetic în rândul comunităților, să conștientizăm consumatorii, să conștientizăm gospodăriile, pe toți cei care pot produce biomasă despre acest aspect. Biomasa poate reprezenta o sursă de energie regenerabilă pentru localități. Prin biomasă înțeleg deșeurile agricole sau deșeurile din silvicultură sau deșeurile din curățarea zonelor verzi sau chiar și plantarea salciilor energetice care pot fi folosite în sisteme energetice pe bază de biomasă”, a explicat Vajda Boglárka.
Ca efecte, utilizarea biomasei are impact asupra mediului prin ecologizarea zonelor, economic, prin dezvoltarea unui lanț valoric și a ecoantreprenoriatului, și social, prin crearea de locuri de muncă și atragerea spre piața muncii inclusiv a categoriilor defavorizate.
Reconstituirea culturii balneare într-un mod sustenabil și inteligent a fost, acum șase ani, mobilul pentru care a fost înființat Clusterul Regional Balneo-turistic Transylvania, ale cărui proiecte au fost prezentate de Mátyus Enikő. Cei 50 membri ai clusterului, de la spitale, furnizori de servicii turistice până la cercetători, administrații publice, au decis că nu își doresc doar servicii turistice, ci un fenomen turistic în localitățile în care există potențial.
“La nivelul Regiunii Centru, am identificat 37 de localități cu potențial de dezvoltare a turismului balnear, de prevenție și consumarea acestuia de către oameni care nu trăiesc neapărat în localitatea respectivă. Acest lucru înseamnă 37 de strategii distincte și 37 de localități cu un statut special la nivelul regiunii”, a punctat Mátyus Enikő.
În acest scop a fost dezvoltat un concept multidisciplinar și comprehensiv privind dezvoltarea unei localități, în care există nouă capitole care trebuie avute în vedere, de la balneologie ca știință până la managementul sustenabil al pădurilor, imaginea stațiunii și marketingul.
Din această analiză s-a născut o idee de proiect pilot care se numește “Living resources for prevention, detoxification and active ageing” și un altul care vizează cartografierea tuturor resurselor naturale cu efect terapeutic, a tuturor izvoarelor de apă minerală și transformarea acestor informații într-un format digital, interactiv, o aplicație în scop turistic care, utilizând GPS-ul, arată unde există resursa respectivă, iar cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată să ofere detalii inclusiv despre indicațiile terapeutice și povestea din jurul acestor ape. Peste 300 de izvoare, doar din județele Covasna, Harghita, Mureș, au o asemenea poveste.
Gászpor Éva, președintele Clusterului Transylvania Textile & Fashion, ne-a resetat credința în conceptele de reutilizare și reciclare a textilelor, determinându-ne să privim altfel lanțul valoric din această industrie.
“Drumul către sustenabilitate în acest domeniu începe de la materia primă, care trebuie să fie de foarte bună calitate și trebuie să fie prietenoasă cu mediul înconjurător. Mă gândesc la materiale naturale, cum ar fi inul, cânepa, bumbacul. Inul, spre exemplu, poate fi cultivat și prelucrat fără a folosi substanțe chimice, dar, din păcate, în țara noastră nu mai există nicio fabrică care prelucrează această resursă prețioasă”, a subliniat invitata. Abia apoi se poate vorbi despre reutilizare și reciclare.
Prezentările proiectelor și experiențelor clusterelor în bioeconomie, cu accent pe atingerea ODD-urilor, a fost încheiată de un campion în domeniu, medaliat cu aur de ESCA – European Secretariat for Cluster Analysis – în 2020, Clusterul Prowood, care este și primul cluster din industria lemnului, și primul cluster din zona Covasna.
Bagoly Miklós-Levente, președintele clusterului și al ASIMCOV, ne-a reîntors, în prezentarea sa, spre valoarea lemnului, o materie primă foarte utilizată și o sursă de materie primă regenerabilă. “Trebuie să avem grijă ca această activitate să fie susținută pentru a putea asigura sustenabilitatea dezvoltării industriei respective”, a punctat Bagoly Miklós-Levente care a prezentat statistic cum stăm cu pădurile la nivel european și mondial și care este impactul economic și social al industriei lemnului.
Bagoly Miklós-Levente militează pentru utilizarea lemnului în construcții, acesta arătându-și viabilitatea și durabilitatea de-a lungul secolelor, exemplificând cu bisericile de lemn din Maramureș.
„Dorim să susținem un mod de viață sustenabil, să evităm și să reducem utilizarea materiilor prime de plastic și acele surse care emană în mod excesiv dioxid de carbon în atmosferă, să promovăm aceste posibilități de a crește aceste plante care în decursul vieții lor fixează dioxidul de carbon”, a adăugat președintele Clusterului Prowood.
Mátyus Enikő a vorbit despre Programe de Accelerare naționale și Internaționale pentru dezvoltarea startup-urilor durabile în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă, luând ca model Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe. Până acum, 50 de idei de start-upuri incubate au fost finanțate, cu sume între 25.000 la 100.000 de euro, iar 200 de tineri au fost în programele de mentorat,
În finalul videoconferinței, Gabriela Țârâu, Agenția de Dezvoltare a Regiunii Centru, a prezentat “Strategia de Dezvoltare Regională și Bioeconomia, programe de a transformării economiei în bioeconomie, susținerea inițiativelor de bioeconomie și regiunea Centru”, iar Simina Lakatos de la Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară şi Mediu “Ernest Lupan”– IRCEM a vorbit despre “Economia Circulară în România”, cu accent pe proiecte în care institutul a fost partener.
Categoric, clusterele reprezintă ecosisteme care aplică deja principiile de bioeconomie, pe de o parte, și cele de dezvoltare durabilă, pe de altă parte, aducând, într-o asociere voluntară și liberă, împreună mediul de afaceri, cel academic și instituțiile publice.
Campionii Galei Dezvoltării Durabile
În 25 noiembrie 2020, a avut loc Gala Dezvoltării Durabile, eveniment organizat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu ASIMCOV. La Gală au fost prezentate 7 organizații, considerate campioane autentice ale dezvoltării durabile.
1. Universitatea București, prin proiectul Geoparcul Țara Hațegului, este un model de campion pentru domeniul ECHITATE;
2. Compania Ascendia, care a realizat platforma educațională colaborativă Livresq, a performat la domeniul EDUCAȚIE;
3. Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă a fost extrem de implicată în rezolvarea crizei anului 2020 și continuă o activitate de mare succes de aproape un deceniu în domeniul SĂNĂTATE;
4. Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 inovează permanent, dezvoltă proiecte de dezvoltare locală foarte aplicate și atrage atenția asupra domeniului APĂ;
5. Clusterul Inovativ Green Energy are o viziune integratoare, cu rezultate nu doar în zona economică și construcție socială, ci și în domeniul SCHIMBĂRI CLIMATICE;
6. Kaufland România a performat la domeniul CONSUM ȘI PRODUCȚIE ;
7. Primăria Comunei Ciugud din județul Alba este un pionier al modului în care au înțeles să adopte DIGITALIZAREA administrației publice în beneficiul cetățenilor.
Gala Dezvoltării Durabile face parte dintr-un program de informare și educare a publicului cu privire la cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile.
Selectați pentru inovare digitală
Centrul de Inovare Digitală Futures of Innovation and Technology (FIT), din care face parte ASIMCOV, a fost selectat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru a participa în competiția pentru a accede în rețeaua europeană a centrelor de inovare digitală.
Ceilalți parteneri din Centrul de Inovare Digitală Futures of Innovation and Technology sunt: Iceberg Brașov, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Clusterul pentru Inovare și Tehnologie Brașov, Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov, Asociația Incubatoarelor și Centrelor de Afaceri din România și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.
Ligia VORO
(Publicat în ediția print TB nr. 98 – noiembrie/decembrie 2020)
