Fundația Pro Economica a sprijinit până acum câteva sute de femei antreprenor din mediul rural prin proiectele derulate, generând bunăstare în familiile acestora și producând plusvaloare în comunitățile în care acestea activează. Am provocat-o pe Kozma Mónika, directorul executiv al Fundației Pro Economica și vicepreședinte al Organizației Femeilor Antreprenor din România (OFA), la o discuție despre antreprenoriatul feminin în țara noastră, inclusiv cel din mediul rural, și aflați mai jos ce ne-a răspuns.
Cum a contribuit, din punctul dvs. de vedere, Fundația Pro Economica la susținerea și dezvoltarea antreprenoriatului feminin în mediul rural, cu precădere în aria de activitate a fundației?
Deoarece proiectele derulate de Fundația Pro Economica deservesc mai multe arii de activitate, am remarcat cu bucurie faptul că și femeile au avut inițiativa de a aplica pentru unul dintre proiectele Fundației, pentru moment, cu precădere, la proiectele de Minimis, dar avem antreprenoare și la proiectele regionale acordate pentru sprijinirea investițiilor noi sau în derulare legate de prelucrarea/procesarea produselor agricole.
Dacă am face o statistică în rândul proiectelor derulate, aș putea spune că în momentul de față avem o rată de aplicabilitate din rândul femeilor de aproximativ 13,5%, rată care sper eu să crească, entuziasmul, respectiv finalizarea cu succes a proiectelor să fie un model de urmat și pentru alte antreprenoare.
Dacă ați cuantificat, ce plusvaloare au adus/au generat femeile antreprenor în mediul rural?
Cred că nu spun nicio noutate când afirm că femeile antreprenor au un stil propriu de a conduce, dacă ar fi să exemplific, aș zice că atuurile unei femei antreprenor sunt intuiţia, empatia, abilitatea de a conduce în loc de a comanda şi a îndeplini mai multe sarcini deodată, fără a se pierde în detalii. Să nu uităm că majoritatea femeilor antreprenor, pe lângă faptul că își conduc singure sau în coechipă cu soțul/partenerul business-ul propriu, au și o familie care are nevoie de atenția și organizarea lor. Pentru a menține în echilibru viața de familie și cea profesională e nevoie de abilități de multitasking destul de bine puse la punct.
Realizați un top 3 al celor mai importante proiecte dezvoltate de Fundația Pro Economica accesate de antreprenori femei și rezultatele acestora.
În ceea ce privește cele mai importante proiecte accesate de antreprenori femei, aș putea menționa ca proiect nou înființat ferma de ovine, respectiv fabrica de produse din lapte de oaie, un produs gourmand din Miercurea Ciuc. Subliniez că, pe lângă faptul că este un proiect de anvergură, este materializarea unui vis vechi, dezvoltat în cele mai mici detalii în vederea finalizării unui produs de o calitate excepțională.
Un alt proiect de anvergură ar fi ferma de porci de la Band, care este derulat de mai mulți ani de către o femeie antreprenor, iar proiectul derulat de Fundație vine în întâmpinarea visului de dezvoltare și extindere, chiar dacă condițiile de piață nu sunt tot timpul favorabile.
Ce trebuie subliniat este puterea acestor femei antreprenor de a-și urma visul, de a căuta oportunitățile și soluțiile pentru a duce un vis la îndeplinire, trecând peste obstacolele care intervin pe parcurs. Consider că fără ambiție, perseverentă și multă muncă nu se poate, dar din fericire avem multe exemple și povesți de succes de unde merită să ne inspirăm.
Ce trebuie subliniat este puterea acestor femei antreprenor de a-și urma visul, de a căuta oportunitățile și soluțiile pentru a duce un vis la îndeplinire, trecând peste obstacolele care intervin pe parcurs. Consider că fără ambiție, perseverentă și multă muncă nu se poate, dar din fericire avem multe exemple și povesți de succes de unde merită să ne inspirăm.
Numărul femeilor antreprenor în comparație cu cel al bărbaților este încă scăzut, iar în mediul rural, acesta este și mai redus. Care sunt planurile fundației pentru a atinge o masă critică de femei antreprenor în mediul rural – educaționale, legislative sau de altă natură?
Proiectele lansate/derulate de către Fundație sunt atât pentru antreprenori femei cât și bărbați, neexistând a delimitare de nicio natură în ceea ce privește aplicabilitatea sau derularea proiectelor.
În domeniile pe care le sprijinim în cadrul Fundației, în general sunt mai mult antreprenori bărbați. De multe ori, între beneficiarii noștri, sunt familii întregi care să ocupă de agricultură, și prin urmare și femeile sunt active, dar nu ele conduc afacerea, deci nu prea le vedem. În întreaga Românie, am avea nevoie de o schimbare de percepție, fiindcă, mai ales în zonele rurale, femeile nu sunt apreciate așa cum merită. Deci aici avem nevoie de schimbare, prin educație și egalitate de șanse.
Atât în activitatea de la Fundație, cât și în cea de la OFA mă lupt, în general, pentru a crește nivelul de trai al familiilor și în acest fel să încurajez și femeile din aceste familii să aibă încredere și putere pentru a începe o afacere nouă, pentru a dezvolta împreună, prin muncă comună, societatea și să dăruim copiilor noștri o țară mai dezvoltată, o economie durabilă și o societate funcțională.
Din experiența dvs. care sunt cele mai importante provocări care apar în fața antreprenoarelor femei din mediul rural și cum le vedeți soluționate?
Deoarece motivația femeilor pentru a deveni antreprenoare vine ori din “oportunitate”, ori din “necesitate”, consider că sunt femei care, pur și simplu, au curajul și oportunitatea de a deveni antreprenoare, alte femei își doresc să genereze un impact prin ceea ce fac sau doar își doresc să-și îmbunătățească echilibrul dintre muncă și viața privată. Să nu uităm nici faptul că lipsa capacității de reintegrare pe piața muncii după concediul de maternitate este unul dintre cele mai frecvente motive ale femeilor pentru a începe o afacere proprie. Indiferent de motiv, consider că femeile pot face diferența în mediul antreprenorial, desigur este nevoie ca legislația și suportul să fie pe măsură.
Aveți experiență managerială, de business și administrativă, care sunt sugestiile dvs. pentru guvernanți pentru ca femeile să aibă aceleași șanse ca bărbații în ceea ce privește derularea unei afaceri sau accederea în funcții cheie în companii și instituțiile statului?
Consider că femeile pot schimba multe în ceea ce privește antreprenoriatul, dar au nevoie de susținere, suport și, mai ales, educație antreprenorială și educație financiară de calitate care să suplinească lipsa de experiență managerială. În ceea ce privește guvernanții aș spune că ar fi nevoie de politici publice care să accelereze dezvoltarea, precum și posibilități de acces la resurse financiare și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale.
În ceea ce privește guvernanții aș spune că ar fi nevoie de politici publice care să accelereze dezvoltarea, precum și posibilități de acces la resurse financiare și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale.
Cum pot fi stimulate, în opinia dvs., abilitățile antreprenoriale, ținând cont de educația și experiența dvs. antreprenorială și managerială?
Să fii antreprenor în România înseamnă să fii pregătit la orice schimbare. Aici mă refer la lipsa de predictibilitate în legislație și lipsa unei strategii de dezvoltare economică. Consider că, indiferent de culoarea guvernului, legislația trebuie să fie predictibilă și trebuie să fie respectată pentru a ajuta mediul de afaceri să-și facă planuri pe 3-5 ani sau chiar pe o perioadă mai lungă.
“Femeile antreprenor au un stil propriu de a conduce, dacă ar fi să exemplific, aș zice că atuurile unei femei antreprenor sunt intuiţia, empatia, abilitatea de a conduce în loc de a comanda şi a îndeplini mai multe sarcini deodată, fără a se pierde în detalii”.
De câteva luni sunteți implicată și în activitatea OFA-UGIR. Ca vicepreședinte acum, care sunt inițiativele dvs. pentru stimularea implicării femeilor în afaceri și pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial? Ce inițiative concrete aveți în ceea ce privește legislația antreprenoriatului feminin, educația anteprenorială…
Printre inițiativele mele se numără creșterea importanței rolului femeii în dezvoltarea societății românești, sprijinirea, dezvoltarea, promovarea femeilor antreprenor și susținerea inițiativelor de business care vor genera produse și servicii inovatoare, atât pe plan național, cât și la nivel european.
Avem un potențial uriaș în zona antreprenoriatului feminin, există aptitudini, creativitate, știintă, determinare și cu toate acestea nu există o comunitate de business unită, cu o voce puternică și unitară în mediul antreprenorial feminin din țara noastră. O voce care să pledeze ca egalitatea de gen să fie respectată și să nu mai fie umbrită de misoginismul comunitar/politic/instituțional. Trebuie să eliminăm barierele între bărbați și femei și să încercăm să trăim armonios într-o lume plină de oportunități pentru toți.
În acest context, OFA își propune să fie o voce la nivel național cu scopul de a sprijini femeile din mediul de business românesc cu reprezentare în toate cele 42 de județe din țară.
Provocarea pe care am acceptat-o ca președinte al organizației Mureș și vicepreședinte național, responsabil pentru domeniul administrație publică și dialog social, este crearea unei platforme naționale de schimb de idei și înființarea unei organizații care să susțină antreprenoriatul feminin la nivel național. Deci, practic, noi, membrii OFA-UGIR am dori să devenim o punte între antreprenori și forurile decizionale. Țelul nostru este să putem canaliza problemele și așteptările femeilor antreprenor, și nu numai, și să atragem atenția Guvernului și a instituțiilor statului la probleme din anumite sectoare. Nu în ultimul rând, am dori să oferim o mână de ajutor, fiecare pe domeniul ei de activitate în elaborarea strategiilor și implementarea lor. Ca țel personal, mi-am propus să implic cât mai multe femei din Transilvania în această muncă frumoasă, pentru a crea o adevărată echipă de femei antreprenor, care au de gând să depună un efort pentru a dezvolta împreună România.
Echipa este în formare și pandemia, din păcate, nu prea ne ajută în organizarea evenimentelor, dar strategia noastră este deja pregătită, avem foarte multe planuri pentru anul viitor.
de Ligia VORO
Interviu publicat în ediția nr. 98 a revistei Transilvania Business, noiembrie-decembrie 2020
