Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Pactul Verde, provocarea cea mare pentru economie

Recent, în 7 octombrie, Parlamentul European (PE), ai cărui membri, reprezentanți politici ai statelor membre ale Uniunii Europene, erau fie contra, fie de acord, au dat un semnal foarte clar, chiar asurzitor spre ce se îndreaptă bătrânul continent. Fără putință de tăgadă și fără cale de întoarcere, cel puțin așa pare acum.

Parlamentul European a adoptat, potrivit informațiilor biroului PE în România, “mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei care urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050”.

Parlamentarii au mai solicitat un plus de 32 de miliarde de euro pentru tranziție, iar “Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050”.

Un alt obiectiv ambițios al Uniunii pe care l-au trasat eurodeputații este reducerea cu 60% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Până acum, UE marșa pe un procent de 40%.

O veste mai puțin bună, mai ales pentru economiile care se bazează pe cărbune, este eliminarea treptată, până cel târziu pe 31 decembrie 2025, a tuturor subvențiilor directe și indirecte pentru combustibilii fosili. În paralel, mandatul de negociere mai amintește de intensificarea eforturilor pentru combaterea sărăciei energetice.

Pentru a atinge aceste niveluri ambițioase, Comisia Europeană, înainte vreme, a stabilit un plan de acțiuni pe care voi încerca să le transpun în chestiuni concrete, adaptate economiei și vieții românești.

Primele ar fi investiții tehnologice ecologice și sprijin pentru inovare în sectorul industrial. Pentru a da un singur exemplu, România poate dezvolta, prin programe de cercetare – dezvoltare – inovare, soluții de captare și stocare a energiei regenerabile, mai ales că utilizarea de energie fotovoltaică, eoliană va fi trendul și nu excepția. Suntem într-un domeniu special pentru că încă, la nivel internațional, se lucrează de ani buni la inventarea bateriei perfecte, fie electrice, fie cu hidrogen.

Un alt domeniu vizat puternic este cel al construcțiilor. Pentru a avea o dezvoltare durabilă, emisii de gaze cu efect de seră spre zero, construcțiile trebuie să se reinventeze. Constructorii trebuie să vină cu soluții eficiente energetic, care să însemne utilizarea a mai puține resurse finite, și să folosească materiale mai puțin poluante. Soluții, cel puțin în această zonă există, și ajută într-o altă direcție – cea a reciclării, un alt punct fierbinte pe agenda spre o Europă verde, în condițiile în care astăzi consumăm și aruncăm.

Inovarea va fi necesară și în industria auto, deoarece, treptat-treptat, motoarele alimentate cu benzină și, mai ales, motorină vor deveni istorie. Sectorul auto în România este dezvoltat, dar și în fața unei reconfigurări de traseu în care trebuie să uite de diesel, în principal, și să lucreze la viitorul electric, autonom, conectat al mașinilor.

Astfel ajungem la o altă acțiune: introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase. Am văzut, în ultimii ani, zeci de proiecte ale administrației publice locale și ale companiilor de transport public de atragere de fonduri guvernamentale și europene pentru trecerea la un transport cu vehicule electrice sau hibrid. De asemenea, administrațiile publice trebuie să învețe să impună, prin legislația locală, concepte precum car-sharing sau ride-sharing.

Însă marea provocare rămâne adaptarea marilor companii de transport de mărfuri la Pactul Verde, a fermierilor care uzează de utilaje agricole non-ecologice și a altor sectoare intens poluante.

Deși am amintit deja de sectorul energetic, CE punctează explicit ca acțiune: decarbonizarea sectorului energetic. E clar că asta înseamnă dispariția atât din coșul producătorilor de energie electrică a complexului care utilizează lignitul, înlocuirea cotei sale prin capacitarea altor producători, noi sau deja existenți, lămurirea dacă gazul este sau nu energie de tranziție, ceea ce ridică semne de întrebare legate de activitatea celor doi mari producători – Romgaz și OMV Petrom -, gazelor din Marea Neagră și asupra utilității marilor proiecte de infrastructură de transport gaze naturale. De asemenea, apar întrebări asupra reconversiei distribuitorilor de gaze naturale, a producătorilor de echipamente, utilaje, a prestatorilor de servicii pentru activități conexe producției, distribuției, furnizării de gaze naturale. E un lanț lung și o industrie cu o cifră de afaceri imensă care depinde de cum arată degetul eurodeputaților și a birocraților europeni, în sus sau în jos.

Suntem doar la început, am atins superficial cum se transformă lumea noastră, dar sper să lămurim încet-încet în edițiile viitoare.

Ligia VORO

Publicat în ediția print 97 a revistei Transilvania Business / octombrie-noiembrie 2020

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Colliers lansează Office 360°

Articolul următor

ELITE ÎN BUSINESS. Top 20 companii românești din Județul Maramureș

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), lider național în distribuția de energie electrică, a pus în funcțiune asistentul virtual ChatVolt. 
Citeste mai mult

DEER a lansat asistentul virtual ChatVolt

Chatbot-ul activat de societatea clujeană va oferi informații rapide și actualizate privind întreruperile în alimentarea cu energie electrică.…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share