Potrivit datelor Institutului Național de statistică, din cele 19.328,8 mii persoane care la 1 ianuarie 2020 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 9.868 mii erau femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
În mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural. Peste 5.474,9 de mii de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,4% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,5%.
Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani:
– vârsta medie naţională: 42,2 ani
– vârsta medie feminină: 43,9 ani
– vârsta medie masculină: 40,6 ani
Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea.
Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iasi şi Ilfov.
Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (50,1% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4.260 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 43,2% din totalul populaţiei feminine rezidente la 1 ianuarie 2020.
Rata totală de fertilitate1 la nivel de ţară a fost de 1,8 copii născuţi-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani.
În anul 2019 cele mai mari rate totale de fertilitate (născuţi-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani din populația rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (3,1‰), Sălaj (2,4 ‰) şi Suceava (2,3 ‰) şi iar cele mai scăzute în judeţele Ilfov (1,4‰) şi Cluj (1,3‰).
În anul 2019 numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 199.720 copii, rezultând o rată a natalităţii3 de 10,3 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-284 a fost în anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 9,5‰.
